Liahona
Te ’ohipa rahi a te Fatu ’e tā tātou rāve’a rahi
Tiurai 2024


« Te ’ohipa rahi a te Fatu ’e tā tātou rāve’a rahi », Liahona, Tiurai 2024.

Te ’ohipa rahi a te Fatu ’e tā tātou rāve’a rahi

’Ia here ana’e tātou, ’ia fa’a’ite ’e ’ia ani manihini, tē ha’a ra ïa tātou ’e te Fatu nō te tauturu i te vaerua faufa’a rahi tāta’itahi ’ia haere mai iāna ra.

Hōho’a
e piti vahine e paraparau ra ’a haere ai rāua nā ni’a i te purūmu

’Ua ha’api’i te mau peropheta ato’a i roto i teie tau tu’ura’a hope’a rahi i te mau melo nō Te ’Ēkālēsia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’ia fa’a’ite i te ’evanelia a Iesu Mesia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. I roto i tō’u orara’a, e rave rahi hi’ora’a e tae mai i roto i te ferurira’a :

’Ua parau te peresideni David O. McKay (1873–1970), te peropheta o tō’u ’āpīra’a, « E misiōnare te mau melo ato’a ».

’Ua ha’api’i te peresideni Spencer W. Kimball (1895–1985), « Te mahana nō te ’āfa’i i te ’evanelia i te tahi atu ā mau vāhi ’e i te mau ta’ata tei i’ō nei ïa ’e i teienei », ’e « e ti’a ia tātou ’ia fa’aroa i tō tātou tu’ura’a ’āvae » nō te fa’a’ite i te ’evanelia ia vetahi ’ē.

’Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley (1910–2008) : « E ’ohipa rahi tā tātou, ’e e hōpoi’a rahi nā tātou i te tauturura’a ’ia ’imi i te feiā nō te ha’api’i. ’Ua tu’u mai te Fatu i te hō’ē fa’auera’a i ni’a ia tātou, ’ia ha’api’i i te ’evanelia i te mau ta’ata ato’a. E tītau te reira i tā [tātou] mau tauto’ora’a maita’i roa a’e ».

’E ’ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson : « ’Ua riro te ’ohipa misiōnare ’ei tuha’a faufa’a rahi nō te ha’aputuputura’a rahi o ’Īserā’ela. ’Ua riro teie haʼaputuputuraʼa ’ei ʼohipa faufaʼa roa a’e ’o tē tupu nei i te fenua nei i teie mahana. ’Aita e mea ’ē atu e nehenehe e fa’aauhia i te rahi. ’Aita e mea ’ē atu e nehenehe e fa’aauhia i te faufa’a. Tē rave nei te mau misiōnare a te Fatu—tāna mau pipi—i te tītaura’a rahi roa a’e, te ’ōpuara’a rahi roa a’e, te ’ohipa rahi roa a’e i ni’a i te fenua nei i teie mahana ».

’Ua ’ite au i te reira nō’u iho nei ’ei misiōnare ’āpī i roto i te misiōni nō Peretāne. ’Ua pāpū roa atu ā iā’u i te reira i teie mahana. ’Ei ’āpōsetolo nā te Fatu Iesu Mesia, tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tei te mau vāhi ato’a te mau rāve’a nō te tauturu ia vetahi ’ē ’ia haere mai i te Mesia ra, nā roto i te fa’a’itera’a i tō tātou here, te fa’a’itera’a i tō tātou mau ti’aturira’a, ’e te anira’a ia rātou ’ia ’āmui mai ia tātou nō te ’ite i te ’oa’oa o te ’evanelia a Iesu Mesia.

Tē haere nei te ’ohipa i mua

’Ua fāna’o vau i te tonora’ahia i roto i te Tuha’a Fa’atere Misiōnare o te ’Ēkālēsia, ’a fa’aōhia mai ai te nene’ira’a mātāmua o te ’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia i te matahiti 2004, ’e i te taime ’a pūharahia ai te nene’ira’a piti i te matahiti 2023. Tē ti’aturi nei au e ha’amaita’ira’a rahi roa te ’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia nō te ’ohipa misiōnare.

Tei roto i te ’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia ’āpī te mau mea ato’a tā tātou i ha’api’i mai mai te matahiti 2004 mai, te mau arata’ira’a fa’auruhia a te mau melo ato’a nō te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, ’e te mau tauira’a i ravehia nō te fa’a’ite i te ’evanelia i roto i te tau nō te nūmerira’a. ’Ua manuia rahi roa te tahi o teie mau tauira’a.

’Ua ’itehia ia mātou ē, te fa’a’itera’a i te ’evanelia nā roto i te mau rāve’a ’ōhie, te tano ’e ma tōna huru mau, nā roto i te mau parau tumu o te « here, fa’a’ite, ani manihini » e ha’amaita’i rahi nei i te bāsileia. ’Ua fa’a’ite Iesu Mesia i te ’evanelia mai teie te huru ’a ora ai ’oia i ni’a i te fenua nei. ’Ua fa’a’ite ’oia i tōna orara’a ’e tōna here ’e ’ua ani i te mau ta’ata ato’a ’ia haere mai iāna ra (hi’o Mataio 11:28). Nō te here, nō te fa’a’ite ’e nō te ani manihini mai tāna i rave, e ha’amaita’ira’a ’e e hōpoi’a ta’a ’ē ïa nō te mau melo tāta’itahi o te ’Ēkālēsia.

Ha’amata ma te here

I roto i te ’ō nō Getesemane ’e i ni’a i te sātauro, ’ua rave Iesu Mesia i ni’a iho iāna i te mau hara o te ao nei ’e ’ua mamae i te mau ’oto ato’a ’e « te mau māuiui ’e te mau ’ati, ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a » (Alama 7:11). Nā te reira « i fa’atupu i roto [iāna]… ’o tei hau a’e i te mau mea ato’a ra, i te rurutaina nō te māuiui, ’e ’ua tahe mai ra te toto nā te mau poa ato’a » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:18). Nā roto i tāna tāra’ehara ’e tōna ti’afa’ahoura’a, ’ua fa’atupu Iesu Mesia i te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a nō te tā’āto’ara’a.

Te fāriura’a i ni’a i te Fa’aora ’e te ferurira’a i te mau mea ato’a tāna i rave nō tātou, e fa’atupu i roto ia tātou i te hō’ē ’ā’au tei ’ī i te here nōna. I reira ’oia e fāriu ai i tō tātou ’ā’au i ni’a ia vetahi ’ē ’e e fa’aue ’oia ia tātou ’ia here ia rātou (hi’o Ioane 13:34–35) ’e ’ia fa’a’ite i tāna ’evanelia ia rātou (hi’o Mataio 28:19 ; Mareko 16:15). Mai te mea e nehenehe te feiā ’ati a’e ia tātou e ’ite ē tē here mau nei tātou ’e tē aupuru mau nei tātou ia rātou, e ’īriti mai paha ïa rātou i tō rātou ’ā’au i tā tātou mau poro’i, mai te ari’i Lamoni i ’īriti i tōna ’ā’au nō te fāri’i i te ’evanelia maoti te here ’e te tāvinira’a a Amona (hi’o Alama 17–19).

’Ia fa’a’ite ana’e tātou i te ’evanelia, ’a ha’amata nā roto i te here. Mai te mea e toro tātou i te rima ia vetahi ’ē ma te here—ma te ha’amana’o ē e mau taea’e ’e e mau tuahine ’e e mau tamari’i herehia rātou nā tō tātou Metua i te ao ra—e matara mai te mau rāve’a ia tātou nō te fa’a’ite i te mea tā tātou i ’ite e parau mau.

’A rave ma te ana’anatae ’e ’a fa’a’ite

’Aita e ta’ata itoito roa a’e i te porora’a i te ’evanelia maori rā te peresideni M. Russell Ballard (1928–2023). I roto i tāna a’ora’a hope’a i te ’āmuira’a rahi, ’ua fa’a’ite pāpū ’oia, « te hō’ē o te mau mea hanahana ’e te fa’ahiahia roa a’e tā te hō’ē ta’ata i roto i teie nei ao e nehenehe e ’ite [’oia ho’i], ’ua fā mai tō tātou Metua i te ao ra ’e te Fatu Iesu Mesia, Rāua iho i teie mau mahana hope’a nei ’e ’ua fa’ati’ahia Iosepha [Semita] nō te fa’aho’i mai i te ’īra’a o te ’evanelia mure ’ore a Iesu Mesia ».

I roto i tōna orara’a tā’āto’a, ’e i roto i te rahira’a o te ao, ’ua ’ana’anatae roa te peresideni Ballard i te fa’a’itera’a i teie poro’i faufa’a rahi i te mau ta’ata ato’a. ’Ua fa’aitoito ’oia ia tātou ’ia nā reira ato’a. ’Ua ha’api’i ’oia ē e fa’a’ite tātou i te evanelia « nā roto i te rirora’a ’ei ta’ata tupu maita’i ’e nā roto i te aupurura’a ’e te fa’a’itera’a i te here ». ’Ia nā reira tātou, « e fa’a’ana’ana tātou i te ’evanelia i roto i tō tātou iho orara’a, ’e […] e fa’a’ana’ana i ni’a i [te tahi atu mau ta’ata] i te mau ha’amaita’ira’a tā te ’evanelia e hōro’a mai ». ’Oia ato’a e « fa’a’ite tātou i te ’itera’a pāpū nō te mea tā [tātou] e ’ite ’e e ti’aturi ’e e aha tā [tātou] e putapū ». ’Ua ha’api’i te peresideni Ballard, « e nehenehe te hō’ē ’itera’a pāpū ateate … e ’āfa’ihia e te mana o te Vārua Maita’i i roto i te māfatu o te tahi atu mau ta’ata o tei ’īriti mai nō te fāri’i i te reira ».

Te fa’a’itera’a i te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’ihia mai ’o te hina’aro rahi roa a’e ïa o te ’ā’au o te peresideni Ballard. E nehenehe tātou e ’ana’anatae roa—mai iāna—i roto i te fa’a’itera’a i te ’evanelia nā roto i te parau ’e te ’ohipa. ’Aita roa atu tātou i ’ite ’o vai i rotopū ia tātou ’o tē ’imi ra i te māramarama o te ’evanelia, ’aita rā i ’ite i hea e ’itehia ai (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 123:12).

Hōho’a
e piti ta’ata e haere ra nā ni’a i te ’ē’a

Fa’atae i te mau anira’a manihini o te ’ā’au

Nā roto i te tauturura’a ia vetahi ’ē ’ia haere mai i te Mesia ra, tē ani nei tātou ia rātou ’ia ’ite i te ’oa’oa tā te Fa’aora ’e tā tāna ’evanelia e hōpoi mai. E nehenehe tātou e rave i te reira nā roto i te anira’a ia rātou ’ia haere mai i te hō’ē ’ātivite, ’ia tai’o i te Buka a Moromona, ’aore rā ’ia fārerei i te mau misiōnare. E nehenehe ato’a tātou e ani manihini ia rātou ma tō tātou ’ā’au ato’a ’ia haere mai i te purera’a ’ōro’a ’e ’o tātou.

I te mau hepetoma ato’a, tē haere nei tātou i te purera’a ’ōro’a nō te « ha’amori i te Atua ’e nō te rave i te ’ōro’a mo’a nō te ha’amana’o ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara ». E taime tano teie nō te mau ta’ata ’ia putapū i te Vārua, ’ia ha’afātata atu i te Fa’aora, ’e ’ia ha’apūai i tō rātou fa’aro’o iāna.

’A ’imi ai tātou i te mau rāve’a nō te here, nō te fa’a’ite, ’e nō te ani manihini, e ti’a ïa i tā tātou fa’anahora’a ’e tā tātou mau tauto’ora’a ’ia tauturu i te ta’ata ’ia haere mai i te purera’a ’ōro’a. Mai te mea e fāri’i rātou i tā tātou anira’a ’e e haere mai i te purera’a ’ōro’a, e riro ïa rātou i te tāmau noa i ni’a i te ’ē’a nō te bāpetizora’a ’e te fa’afāriura’a. Tē ti’aturi nei au ma tō’u ’ā’au ato’a e tae mai te manuia rahi ’ia ani tātou ia vetahi ’ē ’ia haere mai i te purera’a ōro’a, ’e ’ia tauturu ia rātou ’ia ’ite i te mau ha’amaita’ira’a tā rātou e nehenehe e fāri’i nā roto i te ravera’a i te reira.

E arata’i te Fatu ia tātou

’Aita roa atu tātou i ’ite e aha te mau manuiara’a ’e te mau tāmatara’a e noa’a ia tātou ’a here ai tātou, ’a fa’a’ite ai, ’e ’a ani manihini ai. « ’Ua haere atu ra te mau tamaiti a Mosia i terā ’oire ’e i terā ’oire, ’e i terā fare purera’a ’e i terā fare purera’a […] i rotopū i te ’āti Lamana, nō te a’o ’e nō te ha’api’i i te parau a te Atua i rotopū ia rātou ; ’e ’ua ha’amata rātou i te manuia rahi ». Nā roto i tā rātou mau tauto’ora’a, « e tauasini tei fa’afāriuhia mai i te ’ite i te Fatu », ’e e rave rahi tei « fa’afāriuhia… [’e] ’aita roa ïa rātou i tāiva » (Alama 23:4–6).

Noa atu e’ita te reira e riro noa ’ei ’ite nō tātou, ’ua fafau te Fatu e ha’a ’oia i pīha’i iho ia tātou nō te mea e mea faufa’a te mau vārua ato’a nāna. Mai te mea e tu’u tātou i tō tātou ti’aturira’a i roto i te Fatu ’e e fafau tātou ia tātou iho i roto i tāna tāvinira’a, e arata’i ’oia ia tātou e nāhea ’ia fa’a’ite i tāna ’evanelia ia vetahi ’ē nā roto i te herera’a ia rātou, te fa’a’itera’a i tō tātou orara’a ’e te ’itera’a pāpū ia rātou, ’e te anira’a ia rātou ’ia ’āmui mai ia tātou nō te pe’e iāna.

« ’Auē ho’i tō [tātou] ’oa’oa rahi » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:15) ’ia rave tātou i te mau rāve’a ’ati a’e ia tātou, nō te tauturu i te Fatu ia Iesu Mesia i roto i tāna ’ohipa rahi nō te arata’ira’a mai i te mau vaerua iāna ra.

Nene’i