E Na’o Tusiga Faaeletonika
Aoaiga Faalelagi—O se Faailoga o le Alofa o le Atua mo i Tatou
E lē tatau ona faate’ia i tatou pe a valaaulia i tatou e se Tamā alofa ina ia agaigai i luma e ala i le saunia o taimi o aoaiga faalelagi mo i tatou.
O i maua o ni matua o ni tamatama sogasoga se toaono. I le 17 tausaga ua mavae, ua ma aoaoina ai e masani ona faaaoga e le Agaga o maua lava aafiaga o ni matua e aoao ai i maua i le auala e galulue ai le Tama Faalelagi ma Ana fanau.
I ni nai tausaga ua mavae, na faalogo ai Jessica o taaalo le ma fanau tama i le fogafale i luga. A o faalogologo lelei atu o ia, sa ia faalogoina le leo manino o se mea e faaaoga e tusitusi ai o loo osiosi i luga o se puipui.
Sa ia valaau atu, “Sole … o valivali se tasi i luga o le puipui?”
Ina ua mavae le tolu sekone o le filemu, sa toe valaau mai le tagata na faia le mea leaga, “Leaiiiiii.” Ona ia fai atu lea ia te ia e aumai i lalo le mea sa faaaoga e tusitusi ai.
“Ua lelei, Tina” na ia fai mai ai, ma sikipi atu ia te ia ma le lotomalie, ma tuu atu foi ma le fiafia ia te ia se penitala.
Sa ia tuu le isi ona lima, lea sa i ai se peni maka ma sa manino i le vaai atu i ai o Jess, o loo natia i tua atu o lona papatua.
Ina ua uma saofafai faatasi ma lenei tamaititi, faalogologo ia te ia, faasa’o o ia, ma taumafai e fesoasoani ia te ia, sa ia maua lenei uunaiga manino:
“Aisea ou te taumafai ai i nisi taimi e nana a’u lava agasala ma vaivaiga mai se Tama Faalelagi e silafia mea uma, ma alofa?”
Faamoemoega e Tolu o le Aoaiga Faalelagi.
I le tulaga faamatua, e iai se eseesega taua i le va o le faasalaga ma le aoaiga. E pei ona aoao mai Peresitene James E. Faust (1920–2007), “O le upu mo le disciple [soo] ma le upu mo le discipline [aoaiga] e sau uma mai le aa Latina lava e tasi—discipulus.” A o tatou taumafai ia avea ma soo tuuto atili o Iesu Keriso, e le tatau ona faateia i tatou pe a valaaulia i tatou e se Tama alofa ina ia agai i luma i le ala o le avea ma soo e ala i le saunia o nei taimi o aoaiga paia.
Sa aoao mai Elder D. Todd Christofferson o le Korama a Aposetolo e Toasefulua o lenei “aoaiga faalelagi e tolu ona faamoemoega: (1) ia faatauanau i tatou ia salamo, (2) ina ia faamamaina ma faapaiaina i tatou, ma le lona (3) i taimi e toe faatonutonu ai o tatou ala o le olaga i le mea ua silafia e le Atua o se ala e sili atu ona lelei.”
Na auina mai e le Alii ia Samuelu, o se perofeta sa Lamanā, e talai atu i sa Nifaē pe tusa o le 6 T.L.M. I lana talaiga, sa ia faataitaia ma le atamai ma faamamafaina faamoemoega e tolu o le aoaiga paia na aoaoina e Elder Christofferson. Atonu o le mea e sili ona taua, sa taumafai Samuelu e aoao atu nei sa Nifaē tauivi, o le aoaiga tuusao sa latou mauaina sa le o se faailoga lea e le alofa le Atua ia i latou. Leai, o lenei aoaiga sa mafua ona o Lona alofa mo i latou.
Sa faamanino e Samuelu lenei mea ina ua ia aoao atu, “Ioe, sa alofa o ia i tagata o Nifae, ma sa ia aoaiina foi i latou; ioe, sa ia aoaiina i latou i aso o lo latou amioletonu ona e alofa o ia ia te i latou” (Helamana 15:3). Aua, e pei ona fetalai mai le Alii, “O le toatele ou te alofa i ai, ou te aoai ma aoaiina” (Faaaliga 3:19).
E Faatauanau i Tatou ia Salamo
O le faamoemoega muamua o le aoaiga faalelagi na ta’ua e Elder Christofferson o le faatauanauina lea o i tatou ia salamo. I ana laina amata, ua faamanino mai ai e Samuelu, ona o le amioleaga o sa Nifaē, e leai se mea e mafai ona laveaiina ai i latou “vagana ai le salamo ma le faatuatua i le Alii o Iesu Keriso” (Helamana 13:6). O lenei savali o le salamo, na ia saunoa ai, o le mafuaaga lea na auina atu ai o ia ia i latou: “ina ia outou maua tala fiafia” (Helamana 13:7).
Mātau le fesoota’iga na faia e Samuelu i le va o le salamō ma tala fiafia. Na aoao mai Elder Neil L. Andersen, “O le valaaulia ia salamo o se … talosaga alofa e liliu atu ma ‘toe liliu’ i le Atua [tagai i le Helamana 7:17]. O le augani mai a se Tama agalelei ma Lona Alo Pele e Toatasi ia tatou sili atu nai lo le tagata o tatou i ai, ia aapa atu i se ituaiga olaga maualuga atu, ia sui, ma ia lagona le fiafia i le tausiga o poloaiga.”
Na ta’ua pea e Samuelu lona faamoemoega i le talaiga: “O le faamoemoe lenei ua ou sau ai i luga o pa o lenei aai, … ina ia outou iloa foi tuutuuga o le salamo” (Helamana 14:11). O ana valoaga e uiga ia Keriso na tuuina mai “i le faamoemoe ia mafai ona outou talitonu ai i lona suafa. Afai tou te talitonu i lona suafa o le a outou salamo i a outou agasala uma” (Helamana 14:12–13).
E manino lava le savali a Samuelu: “Ia salamo ma toe foi atu i le Alii lo outou Atua,” (Helamana 13:11).
Ia Faamamaina ma Faapaiaina i Tatou
O se faamoemoega autu o le salamo o le faaleleia ma le suia o le loto o le tagata. I lana valaaulia ina ia salamō, na taulai atu ai Samuelu i le tulaga o loto o tagata. Na ia talanoa e uiga i le “maaa o loto o tagata sa Nifaē” (Helamana 13:8). Ua Ia lapatai mai e uiga i le tuuina o “o latou loto ia latou oa” (fuaiupu 20). Na te ta’u atu ia i latou “e le tosina atu o latou loto i le Alii” (fuaiupu 22) ma latou te “savavali i le faamaualuga o [o latou] lava loto” (fuaiupu 27).
O aoaiga faalelagi e fesoasoani ia i tatou e iloa ai o tatou loto feoa’i ma, e ala i le “faatuatua ma le salamo,” e faataunuu ai le mea ua ta’ua e Samuelu “o se liliuga o le loto” (Helamana 15:7). O lenei suiga, na aoao mai ai Samuelu, ua tatou “tutumau ma mausali ai i le faatuatua” (fuaiupu 8), ma fusia ai o tatou loto feoa’i i le Faaola o Iesu Keriso.
Ina ia Toe Faasino Atu Lo Tatou Ala i le Olaga
Sa ta’ua e Elder Neal A. Maxwell nei taimi aoaiina “o le le faamalieina paia.” I le faaaogaina o lenei manatu, na faamalamalama mai ai e Sister Michelle D. Craig, “E oo mai le le faamalieina o le Atua pe a tatou faatusatusaina ‘le mea ua tatou i ai [i] le mea ua ia i tatou le mana e avea ai.’ O i tatou taitoatasi, pe a tatou faamaoni, tatou te lagona se ava i le tulaga o tatou i ai ma tagata o tatou i ai, ma le tulaga ma tagata tatou te mananao e avea ai. Tatou te naunau mo le gafatia patino sili atu. … O nei lagona ua tuuina mai e le Atua ma e fatu ai se naunautaiga e faatino.”
I le talanoa atu ai i lenei faamoemoega lona tolu ma le mulimuli o le aoaiga faalelagi, ua valaaulia ai ma le naunautai e Samuelu sa Nifaē e faaaoga lo latou faitalia e filifili ai e mulimuli i “le ala o lo latou tiute” (Helamana 15:5) po o le, e pei ona faaupuina e Elder Christofferson, “o le mea ua silafia e le Atua o se ala e sili atu.”
“Ua outou saoloto,” na aoao mai ai Samuelu. “Ua faatagaina outou tou te fai mo outou lava; aua faauta, ua tuuina mai e le Atua ia te outou se malamalama ma ua ia faia ia outou saoloto” (Helamana 14:30). Sa ia fesoasoani ia i latou ia iloa e ui ua latou saoloto e galulue, ae latou te le saoloto e filifili taunuuga o a latou amioga. Sa Ia lapatai mai, “Sa outou saili i aso uma o o outou olaga mo le mea e le mafai ona outou maua; ma sa outou saili mo le fiafia i le fai o le amioletonu, o se mea lea ua le tusa ai ma le natura o lena amiotonu” (Helamana 13:38).
O le olaga lelei—o le ola manuia, o le olaga fiafia—e maua i le mea ua ta’ua e Samuelu o le savavali “ma le migao i luma o le Atua,” ma tausisi “e tausi ana poloaiga ma ana tulafono ma ana faamasinoga” ma i le “taumafai ma le filiga e le faavaivai” e fesoasoani i isi e faia foi faapea (Helamana 15:5–6).
Avea ma Tagata e Finagalo le Alii ia Avea ai i Tatou
Sa ono tausaga o Ioane Newton ina ua maliu lona tina. Sa ia tausia o ia o se tagata talitonu, aoao atu ma faitauina tusitusiga paia faatasi ma ia. I le 11 o ona tausaga, na ave ai o ia e lona tamā, o se seila, i le sami. I le si’omia ai o Ioane i upu masoā, upuleaga, ma amioga maasiasi, sa le’i umi se taimi ae alu ese ai mai lona faatuatuaga. Na te faapea mai, “Sa ou agasala ma le lima maualuga ma faia o la’u suesuega le faaosoosoina ma le faatosinaina o isi i soo se taimi.”
I se tasi malaga na faafuasei ona oo mai se afā i o latou luga. Sa amata ona valaau atu lana auvaa i le Atua e laveai i latou. I le taimi muamua, sa ia tauemu ma aoaiina i latou, ae ina ua manino mai e le’i oo mai lo latou taunuuga, sa tagi atu Ioane i le Atua lea na aoaoina ai o ia e lona tina.
Sa ia tatalo i se mea faapenei, “Le Atua e, afai o e i ai iina, faamolemole laveai i matou. Ma afai e te faia, o le a ou tuuto atu lo’u olaga atoa i le auauna atu ia te Oe.” Na taofia le afā, na toafilemu galu, ma na faasaoina o latou ola. I le faamaoni i lana upu, na tuuto atu e Ioane lona olaga atoa i le auauna atu i le Alii. Na avea o ia ma se faifeau, ma o se vaega o lona faiva, na ia tusia ai ni solo. O le tele o nei solo o le a liua i ni viiga, e pei o lana solo e sili ona lauiloa:
O le viiga lenei o le tala a John Newton, ae o la tatou tala foi, ma atonu o lau tala. O i tatou taitoatasi, i o tatou lava ala ma i o tatou lava taimi o tauiviga, e vaaia e se Alii silafia mea uma lava o le, i le taimi tonu lava, e faasalaveia. E na te aoai i tatou. E na te laveai i tatou. E na te suia i tatou. Ma ua Ia fatuina i totonu ia i tatou se manao e le mafaitaulia e ola i le mea sa ta’ua muamua e Nifae “o lena ola ua ia Keriso” (2 Nifae 25:27).
A o tatou faalagolago i le aoaigapaia a le Alii, o le a avea i tatou ma tagata e matua finagalo lava o Ia ia avea ai i tatou: o alii ma tamaitai o Keriso ma soo o Iesu Keriso.