Aoaoga a Peresitene
Mataupu 18: O Le Taitaiga ma Auaunaga Lē Faapito i le Ekalesia


Mataupu 18

O Le Taitaiga ma Auaunaga Lē Faapito i le Ekalesia

“O i matou o a outou auauna i le Alii, ma ua naunau mo lo outou manuia ma le manuia o tagata uma.”

Mai le Soifuaga o Lorenzo Snow

Mai ia Oketopa 1840 e o’o ia Ianuari 1843, sa pulefaamalumalu ai Lorenzo Snow i le Ekalesia i Lonetona, Egelani, ma nofoaga lata ane. Sa ia vaaia ai taitai perisitua iina, o nisi taimi sa aoaoina ai i latou faafesagai, ma o nisi taimi e ala i le tusia o tusi e ofo atu ai fautuaga. Ina ua toeitiiti mae’a lana misiona i Egelani, sa ia tusi atu ai i le toalua o “Toeaina Pulefaamalumalu o Paranesi i Lonetona,” o e sa auauna e pei ona faia e peresitene o paranesi i aso nei. I lana tusi, sa ia tauina atu ai se mea na tupu ia i laua ma se tasi o taitai o se paranesi i lea eria.

Sa faamatalaina e Elder Snow lenei taitai faapea e leai ni ona “sese i le vaai atu i fafo.” O le alii sa “galue malosi e faataunuu le misiona a le Ekalesia” ma sa i ai le agavaa e faamautinoa ai “ua i ai tagata taitasi i o latou tulaga, ma faia lona tiute.” Sa filigā, ma “auauna i le galuega ia lava ma le maelega sili atu nai lo i latou uma.” Ae ui i le foliga mai ai i fafo o le faatuatua o lenei alii, sa faifai pea le i ai o faafitauli i le paranesi na foliga mai e taulai atu ia te ia. Sa taumafai Elder Snow mo se taimi e saili le mafuaaga o faafitauli, ma sa ia aoaiina lemu tagata o le paranesi mo le lē lagolagoina o lo latou taitai. Ona amata lea ona ia tuufesili, pe le o le taitai “atonu o i ai ia te ia ni nai mea lilo, se uiga i totonu, [sa] ia le iloaina, lea [sa] le i faaalia mai i fafo” ae o lena mea, na taitaiina atu ai i faigata i totonu o le paranesi. Sa toe manatua ai e Elder Snow:

“Sa ou tatalo e tusa ai, ina ia tuuina mai e le Alii ia te a’u se agaga e iloatino ai le mea o loo tupu. Sa tali mai la’u tatalo; sa ou iloaina ua i ai i le uso se uiga tau le iloa, o se agaga natia o le faamamaluina o ia lava, lea ua taitaiina ai le tele o ana gaoioiga. E na te auina atu se uso e faataunuu se tofiga, ae i ai lona manao lilo ina ia maua e ia le mamalu; afai e le faataunuuina le tofiga, ona ia aoaiina lea o le tagata ua sesē, e lē faapea ona ua le faia le galuega a le Alii, pe ona ua lē mauaina e le uso se faamanuiaga, ae ona ua ia le fiafia tele, i le lē usitaia o lana faatonuga. I [se] taimi na papatisoina ai se vaega o tagata e se uso, sa olioli lona loto, e le faapea ona ua aumaia tagata i totonu o le feagaiga, ae ona ua faia lea tulaga i lalo o lana vaavaaiga, ma le manaonao faalilolilo e leai se isi tagata e mauaina se mamalu vagana ua faapipii atu i ai ma lona igoa.”

Sa matauina e Elder Snow faapea, pe a faamanuiaina se tagata o le paranesi i le faatinoina o se galuega, ae sa le i mulimulitaia le fautuaga a le taitai i vaega taitasi, o le a i ai i le taitai “se uiga o le lotoleaga … e natia i tua atu o le faamaoniga sa faaleoina.” Sa ia faaauau faapea: “O lenei uiga sa natiaina; o ona fua sa lē mafai ona vaaia, ae, o le a i ai pe afai e le faasa’oina, o se uiga i totonu faatiapolo lea o le a faatamaia ai lona tulaga aogā. Sa aumaia ai i ona luga faafitauli lē manaomia, a o faatinoina e ia lona valaauga; ma faapena ona avea ma puna o mea le lelei i lona lava mafaufau. E naunau ai e faaalualu i luma le galuega a le Atua, ae i se auala e faaalia ai o ia lava i taimi uma. Sa filigā e tuuina atu faatonuga lelei, peitai, sa faaeteete ina ia tuu ai lona igoa atoa i mea uma.”

Sa le i tusia e Elder Snow lenei tusi e faitioina ai le taitai i le lotoifale. O lona faamoemoega na tusi atu ai, o le fesoasoani lea i isi taitai—ina ia mafai ai ona “vaaia, iloa, ma aveesea” le uiga faamaualuga na ia faamatalaina mai ia i latou. Sa ia lapataiaina faapea e toatele tagata “o e talitonu ma le loto atoa ia i latou lava ua saoloto mai lenei uiga o le sailia o lona lava mamalu, o le a iloaina, pe a vaavaai toto’a i o latou faamoemoega lea na musuia i latou ia latou amioga, iloa ai ma le te’i, o le Agaga Paia lenei na uunaiina ai i latou e faatino le tele o a latou gaoioiga.”

I le faasoaina atu ai o lenei lapataiga, sa ia fautua mai ai: “Ina ia avea faapei ona finagalo ai le Atua mo tatou, e ao ona faamasani o tatou mafaufau e fiafia i le vaai atu ua faamanuiaina isi e pei foi o tatou; ia fiafia i le vaai atu i le galuega a Siona ua siitia i luga, e ala i soo se auala e finagalo ai le Atua; ma aua le faatagaina le lotoleaga e o’o mai i o tatou loto pe a maua e se tagata e vaivai atu nai lo tatou le mamalu sili atu; ia fiafia e faalauteleina se tofi maualalo ifo seia valaauina i se tofiga maualuga atu; ia fiafia i le faia o mea laiti ma aua le manao e maua le mamalu mo le faia o mea silisili.” Sa ia faatusaina le Ekalesia i se fale tele, faatasi ma tagata taitoatasi o le Au Paia, o vaega o lena fale, i le faapea mai ai e le tatau ona tatou “lagonaina le faamaualuga tele lea e faigata ai i nisi taimi ona tipi i lalo, faatusaliaina, tinaina, ma faalamolemole ina ia fetaui ai i tulaga e ao ona tatou faatumuina i le fale faaleagaga.”

Sa faaiuina e Elder Snow le tusi i upu nei: “Pe a na o le saili atu o se toeaina pulefaamalumalu ia avea ma tagata e pei o le a avea ai, ma tatau ona avea ai, aveeseina mai ia te ia aoaoga faavae o le manatu faapito, ma galue i taimi uma mo le lelei o ona tagata, ma lotomaulalo, ma le saili e faia mea e tele i sina taimi itiiti, pe avea ma tagata sili e aunoa ma le tuputupu ae, o le a lē mafai lava ona lē lelei lona faalauteleina o lona valaauga ma le tatau, pe faapea, o le a lē mauaina lava le mana o le Atua e faataunuuina ai Ona faamoemoega poto.”1 [Tagai fautuaga 1 i le itulau 240.]

Aoaoga a Lorenzo Snow

Ua tuuina mai e le Alii i taitai o Lana Ekalesia se tiutetauave paia: “Fafaga i A’u Mamoe.”

Ia taitasi le tagata, o lē ua umia se tofiga faapitoa, lea ua tuuina mai i ai e le Atua lana perisitua paia ma mamalu, ona manatunatu i le mea na fetalai ai le Faaola i Aposetolo e Toasefululua, a o le i afio o Ia i le afioaga o Lona Tama—“Fafaga i A’u Mamoe.” [Ioane 21:16–17.] Ma sa Ia faaauau ona fetalai atu i lenei mataupu seia o’o ina lagona e ana aposetolo le faanoanoa ona o le faaauau pea ona ia talanoa atu ia i latou i lenei tulaga. Peitai, na Ia fetalai—“Fafaga i A’u Mamoe.” O le uiga o lena mea, “Ia o atu ma o outou loto atoa, ia tuutō atoatoa atu i La’u galuega. O nei tagata oi le lalolagi o o’u uso ma tuafafine. Ou te matuā lagonaina le alofa mo i latou. Ia tausi i lo’u nuu. Fafaga i La’u lafu. Ia o atu ma talai le talalelei. O le a ou tauia outou mo a outou osigataulaga uma. Aua ne’i outou manatu e mafai ona outou faia se osigataulaga silisili i le faataunuuina o lenei galuega.” Sa Ia valaau ia i latou i se auala malosi ma le loto atoa e faia lenei galuega. Ma, o lenei, ou te valaau atu ia i latou uma ua umia lenei perisitua, le au pulefaamalumalu o [l]e siteki, ma Epikopo, ma le Aufono a Fautua Maualuga, ina ia o atu ma fafaga le lafu. Ia vaavaaia lelei i latou. … Galulue mo i latou, ma aua nei gata o outou manatu ma lagona i o outou lava manaoga ma mamalu faaletagata. Ona tuuina mai ai lea e le Atua ia te outou o lea faaaliga ma lea faaaliga, o lea musumusuga ma lea musumusuga, ma aoao outou i auala e maua ai faamanuiaga mo le Au Paia i mea tau lo latou manuia faaletino ma faaleagaga.2 [Tagai fautuaga 2 i le itulau 240.]

O taitai ma faiaoga ua valaauina e mulimuli i le faataitaiga a le Faaola ma auauna atu ma le alofa, ae lē ina ia faamamaluina ai i latou lava.

Aisea e valaauina ai [se] alii e galue o se peresitene o se nuu? Pe ina ia maua ai se malosiaga, ona faaaogaina lea o lena malosiaga mo lona lava viiga? E leai, ae i le isi itu, ua valaauina o ia e galue i se tofiga lea e ogatasi ma le aoaoga faavae, lea e pei ona sa faia e le Alo o le Atua ina ua tuuina atu le perisitua ia te Ia, e tatau ai ona Ia faia osigataulaga. Mo ia lava? E leai, ae mo le manuia o tagata lea ua ia pulefaamalumalu ai. Pe o le a manaomia ea le ofoina atu o ia lava i luga o le satauro e pei ona sa faia e le Faaola? E leai, ae ia avea ma auauna mo ona uso, e lē o lo latou matai, ae ia galue mo lo latou lelei ma le manuia. E lē ina ia faaaoga ai le malosiaga ua ia maua e faamanuia ai ia lava, o lona aiga ma auaiga ma ana uo, ae ia manatu i tagata uma o ona uso, ua i ai aia tatau tutusa faapei o ia, ma, o le mea lena, e saili ai e faamanuia ma aogā tutusa ai mo tagata uma, e tusa ma taleni ma le agavaa ua latou mauaina, ma faapea ai ona atiina ae i totonu ia te ia lava lena lagona faatamā, lea e i ai i taimi uma i le finagalo o le Tama. …

… Ia mafaufau i latou, o ē o loo talai atu i [le] Au Paia, i le mafuaaga na tuuina atu ai le perisitua ia i latou; ia latou iloa ma malamalama atoatoa i le mafuaaga na tofia ai i latou e faatumuina lea tofiga ma lea tofiga, i le faatatau atu la i ai, e tatau ona latou galulue i le agaga o lo tatou Matai, o se auauna mo tagata uma, ina ia latou aoao e mafaufau ma faaeaina i le agaga alofa e tasi, le manuia o tagata uma, e pei ona latou faia mo i latou lava. … Ona mafai lea ona latou maua le agaga o poloaiga sili e lua, lea na fetalai ai le Faaola, “ua autu ai le tulafono uma ma le au perofeta,” lea ua faaigoaina, o le alofa i le Alii ma lou loto atoa, mafaufau atoa ma le malosi atoa, ma o tatou tuaoi e pei o i tatou lava [tagai Mataio 22:37–40].3

Ia faia se tatalo a o le’i aoao atu, ma o le tatalo lenei: Ole atu i le Alii ina ia e ta’ua i lau saunoaga se mea o le a aoga ia i latou o e o loo e aoaoina. Aua le popole pe a faapea o se mea o le a faaopoopo ai lou lava mamalu, ae ia na ona teu i le mafaufau, ua valaauina oe e lauga atu i le aofia, ma o loo latou mananao e maua se mea o le a aoga ia i latou. E na o le Alii lava e mafai ona sau ai lenei mea. Aua le popole i le manatu ai faapea … o i latou o e faalogologo o le a talanoa mai i le manaia o lau tautalaga. Aua nei popole i lena tulaga, ae aveese le manatu faapito uma lea atonu o loo i lou mafaufau ina ia mafai ai ona ta’u atu e le Alii ia te oe, se mea lea o le a aoga mo tagata.4 [Tagai fautuaga 3 i le itulau 240–41.]

O taitai atamamai latou te talisapaia taleni a isi ma tuu atu avanoa i tagata e auauna ai.

Mai le mea moni o [se taitai] ua alofagiaina o ia lava e tagata, ma le tulaga o le iloa lelei e i latou o lona faatuatuaina ma le faamaoni, ma lona naunau e galue mo le mea e finagalo ai le Atua faapea ma tagata, naunau e fai soo se osigataulaga lea atonu e manaomia mai ia te ia, ua ia te ia lo latou talitonuga, ma o le taimi lava e i ai ai se talitonuga paia faapea, o le a la se isi mea atonu o le a ia faia e faamalieina ai manatu o tagata, lea ua tele pe itiiti, naunau ina ia alualu i luma? Ia faia e lea ituaiga tagata, le valaau atu mo se fesoasoaniga mai ona uso, o e ua sili ona agavaa, ina ia faasoa atu ia i latou ona tiutetauave. Talu ai ona o le a e iloaina, i le avea ai ma se tulaga taatele, o lena taleni ua faasoaina i tagata e toatele, ma e seāseā ona maua mai i tagata taitoatasi; ma ua na ona manaomia o se avanoa ina ia mafai ai ona atiina ae. Atonu na te faapea atu i le tasi, “O lea, Uso Tui ma Seve, ua sili atu le faigofie ona e faatinoina lenei, pe taulimaina lena tofiga nai lo a’u;” po o le, faapea atu i le isi, “O oe le tagata tonu mo lenei matagaluega;” ma faapea ai lava seia mafai ona ia aumaia faatasi taleni manaomia uma, ma, nai lo le aveeseina o le talitonuga o tagata ia te ia, o lena ituaiga o auala o le a faaopoopo atu i ai.5 [Tagai fautuaga 4 i le itulau 241.]

O le auala tatau e taitai ai, o le faia lea i le lotomaualalo, faataitaiga lelei, ma le tuutō atu mo le manuia o isi.

O le pule malosi e le o le pulega sao lea e taitai ai le Au Paia, ae ia saili e taitai i le agaga o le lotomaualalo, poto, ma uiga lelei, i le aoao atu ia lē tele i le upu ae o le faatinoga. E ui ina aoao se tasi ma le agaga o se agelu, peitai, o faatinoga lelei a se tasi, faataitaiga lelei, o galuega, i le faaaliga faifai pea ma le loto atoa mo le manuia o tagata, aoao atu ma le agaga, o le a sili atu ona aoga.6

Pe afai o le a outou faatuatua ma lotogatasi, e pei o le Au Peresitene Sili ma le Toasefululua le faatuatua ma lotogatasi, ma mulimuli mai ia i matou e pei ona matou mulimuli ia Keriso, o le a lelei mea uma mo outou. Ua matou naunau e faatino o matou tiute ma auauna i le Alii ma auauna mo le manuia o Ona tagata, ma le faataunuuina o Lana galuega. O i matou o a outou auauna i le Alii ma, matou te naunau mo lo outou manuia ma le manuia o tagata uma.

Ua lē filifilia e le Alii tagata sili ma atamamai o le lalolagi e faatino Lana galuega i luga o le fogaeleele. E le o i latou, o e ua aoaoina ma aooga lelei i kolisi ma aoga faafaifeau, ae o alii lotomaulalo ma tuutō atu i Lana galuega, o e ua ia filifilia e faatinoina mataupu o Lana Ekalesia, o alii o e naunau ina ia taitaiina ma faatonutonuina e le Agaga Paia, ma, o e i le tulaga tatau ai, latou te tuuina atu le mamalu ia te Ia, i le iloaina ai afai e na o i latou, e leai se mea latou te mafaia. E mafai ona ou faamautinoa atu ia te outou, uso e ma tuafafine, sa leai so’u manao e tauaveina le tiutetauave lea ua i o’u luga. A na mafai ona ou aloese mai ai ma le tatau ai, semanu ou te le o i ai i lenei tofiga i le taimi nei. Ou te le’i manao lava i ai, pe faapea na ou fesiligia le fesoasoani a soo se tasi o o’u uso, ina ia ou mauaina ai lenei tofiga, ae sa faaalia e le Alii ia te a’u ma o’u uso, o Lona finagalo lenei, ma e leai lava se naunauga o ia te a’u e aloese mai soo se tiutetauave, pe ou te teenaina soo se tofiga e finagalo le Alii mo a’u ou te faataunuuina.7

O le a ou tauivi ina ia tuuina atu atoa lo’u loto mo lo outou manuia ma le manuia o le malo o le Atua. O le a ou auauna ia te outou, i le mea e gata ai lo’u poto ma lo’u malamalama, ina ia faaalualu ai i luma o outou manaoga, e tusa ma le finagalo o le Silisili Ese. O le a ou faia lenei mea, ma o le Alii o lo’u fesoasoani lea.8 [Tagai fautuaga 5 o loo i lalo.]

Fautuaga mo Suesuega ma le Aoaoina Atu

Mafaufau i nei manatu, a o e suesueina le mataupu, pe, a o e sauni e aoao atu. Mo nisi fesoasoaniga, tagai i itulau v–vii.

  1. E mafai faapefea ona aoga ia i tatou le tusi a Lorenzo Snow i taitai i Egelani (itulau 233, 234–6)? Mo se faataitaiga, faamata o le a se mea e tupu pe a ia i tatou se “uiga o le faamamaluina o i tatou lava” i o tatou valaauga i le Ekalesia? E faapefea ona tatou faalauteleina o tatou valaauga, e aunoa ma le faalauteleina o i tatou lava?

  2. Suesue le vaega lea e amata i le itulau 236. O a auala e mafai ai e taitai ona “fafaga le lafu” a Keriso? O a ni mea ua faia e taitai o le Ekalesia e “fafagaina ai” outou? O a ni uiga faaalia o nei taitai tou te fiafia i ai?

  3. Faitau lapataiga a Peresitene Snow e uiga i le faamamaluina o le tagata lava ia (itulau 237–8). Ona toe iloilo lea o le palakalafa atoa lona lua i le itulau 235. Aisea e tatau ai ona tatou iloiloina o tatou faamoemoega, a o tatou tuuina atu auaunaga? Mafaufau ma le tatalo i ou faamoemoega i le auauna ai i le Ekalesia.

  4. Mafaufau loloto i le palakalafa lea e amata i le pito i lalo o le itulau 238–9. E faapefea ona aafia se uarota po o se paranesi, pe a fefaasoaa’i e taitai nisi o tiutetauave ma isi tagata o le Au Paia? O a taunuuga ua outou vaaia, ina ua galulue faatasi tagata o le Ekalesia ua i ai taleni ma agavaa eseese, agai i se sini autu e tasi?

  5. Sa fautua mai Peresitene Snow, “O le taitaiga pule malosi, e le o le pulega talafeagai lea e taitai ai le Au Paia” (itulau 239). O a ni taunuuga atonu e ono tutupu, i le i ai o le pulega malosi i taitai o le Ekalesia? i matua? O a ni taunuuga o taitaiga lotomaualalo?

Mau Talafeagai: Mataio 6:24; 20:25–28; 23:5; Mareko 10:42–45; Ioane 13:13–17; 2 Nifae 26:29; 28:30–31; Mosaea 2:11–19; 3 Nifae 27:27; MF&F 46:7–11; 50:26; 121:34–46

Fesoasoaniga mo le Aoao Atu: “O fesili e tusi i luga o le laupapa a o lei amataina le vasega, o le a fesoasoani i le au a’oa’o e amata ai ona mafaufau i autu a o le’i amataina le lesona” (O Le Aoao Atu, E Leai Se Isi Valaauga E Sili Ai, 93).

Faamatalaga

  1. O le tusi mai ia Lorenzo Snow mo William Lewzey and William Major, Nov. 1842, i le Lorenzo Snow, Letterbook, 1839–1846, Potutusi o Talafaasolopito o le Ekalesia.

  2. Deseret News, 14 Ian., 1880, 787.

  3. Deseret News, 13 Iuni, 1877, 290–91.

  4. Improvement Era, Iulai 1899, 709.

  5. Deseret News, 13 Iuni, 1877, 290.

  6. “Address to the Saints in Great Britain,” Millennial Star, 1 Tes., 1851, 362.

  7. Deseret Semi-Weekly News, 4 Oke., 1898, 1.

  8. I le Conference Report, Oke. 1898, 54.

O taitai faatuatua o le Ekalesia, e mulimuli i le apoapoaiga a le Alii ia Peteru: “Fafaga i A’u Mamoe” (Ioane 21:16–17).

“O le a e iloaina, i le avea ai ma se tulaga taatele, o lena taleni ua faasoaina i tagata e toatele, ma e seāseā ona maua mai i tagata taitoatasi.”

Lolomi