2019
’Ua fa’ahope te peresideni Nelson i tōna tere tāvinira’a nā Pātifita, i Tahiti
’Ātopa 2019


Te mau ’api nō Pātifita

’Ua fa’ahope te peresideni Nelson i tōna tere tāvinira’a nā Pātifita, i Tahiti

« E fifi e vai ra i mua… fa’aineine nō te ’arora’a a te ’enemi. E pāruru na ia ’outou iho i te mau herepata a Sātane, mai te mau rā’au ta’ero ’ino roa ’e te hōho’a faufau », tā te Peresideni Russell M. Nelson nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i fa’aara atu ’a fa’ahope ai ’oia i tōna tere i te roara’a e iva mahana, e tere tāvinira’a i Pātifita, i Papeete, i Tahiti, te ’oire pū nō Pōrīnetia farāni.

’Ua fārerei te peresideni Nelson i te peresideni nō Pōrīnetia farāni, ’o Édouard Fritch, i te mahana pae, nā mua a’e i te ’ōro’a fa’ahanahanara’a nō te 175ra’a o te taera’a mai te mau misiōnare mātāmua i Pōrīnetia farāni nei.

’Ua tītau manihini te peresideni ’e tāna vahine ’o Wendy i te peresideni Fritch ’e tāna vahine. ’Ua ’āpe’ehia mai rāua e Elder Gerrit W. Gong nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo ’e tāna vahine ’o Susan.

« Tē hina’aro nei au e ha’amāuruuru ia ’outou pā’āto’a nō tō ’outou tauturura’a i tō mātou nei fenua », ’ua parau te peresideni Fritch i te ’īritira’a o te ’ōro’a fa’ahanahanara’a. « E ’oa’oa iti tō’u i te ti’ara’a i pīha’i iho ia ’outou pā’āto’a. ’Ia ’oa’oa i te mahana fānaura’a o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. »

« ’Ia ’ite tō tātou mau ta’ata ē, ’ua ha’amauhia te ’Ēkālesia i’ō nei i Pōrīnetia farāni nā mua a’e te mau pionie i tāpae ai i Utaha », ’ua nā ’ō te peresideni Nelson.

Hau atu i te 12 000 melo ’e te mau hoa o te ’Ēkālesia tei haere mai i te ’ōro’a fa’ahanahanara’a ’e i te purera’a tei fa’atupuhia i muri iho i te Stade Pater, ’e ’ua ha’apuroro-ato’a-hia te reira i te mau ’āmuira’a ’ati a’e ia Pōrīnetia.

Hou ’a haere ai i te Stade Pater, ’ua fārerei te feiā fa’atere o teie fa’aro’o ’ati a’e i te ao nei i te tahi feiā fa’atere nō te fa’aterera’a hau ’e te tahi ato’a mau huimana fa’atere nō teie motu nō Pātifita, i reira ’o te reo farāni te reo mana.

Tāvinira’a nā Pātifita

’Ua tere ’o Nelson mā ’e ’o Gong mā e hitu fenua i roto i te tāvinira’a nā Pātifita tei tupu mai te 16-25 nō Mē 2019. ’Ua tere rātou nā Kona (Vaihī) ; Apia (Hamoa) ; Sydney (Auterāria) ’e Wellington ’e Auckland (Aotearoa) ; Suva (Fiti) ; Nuku’alofa (Tona) ; ’e Papeete (Tahiti).

I Tahiti, ’ua paraparau te peresideni Nelson ’e Elder Gong i te mau ve’a nō ni’a i tā rātou tāvinira’a nā Pātifita Apato’a ’e tō rātou paraparaura’a i te ta’ata hau atu e 94 000.  

« E mana’o māuruuru tō’u ’e te here », ’ua parau te peresideni Nelson. « E aha ato’a pa’i, ’ia feruri ’oe i te here tei mani’i ’e tā mātou i fāri’i, ’e ’o tā mātou i tāmata i te hōro’a atu… e ’oa’oa iti rahi tō mātou ».

’Ua fa’a’ite Elder Gong i tōna māuruuru i te peresideni Nelson. « Te ’ohipa tāna i rave, e ’ohipa fa’ahiahia mau ïa, tōna haerera’a mai ’e tōna ti’ara’a i rotopū i te ta’ata ma te ’āfa’i mai i te here o te Fatu », ’ua fa’a’ite ’oia.

’Ua putapū te peresideni Nelson i te mau hīmene tāna i fa’aro’o i roto i tāna tāvinira’a i Pātifita Apato’a nei. « I roto i te tahi mau ta’ere, e ha’amā te ta’ata, ’aore rā e’ita rātou e hīmene. E ’ere mai te reira i te mau motu. E here rahi tō rātou i te Atua… e hina’aro rātou e hīmene nō te mea ’o terā tō rātou huru fa’a’itera’a i tō rātou māuruuru ’e tō rātou here i tō rātou Fatu. E mea fa’ahiahia mau. »

’Ua fārerei teie nau ti’a fa’atere rahi i te mau fa’aterera’a hau ’e te mau fa’atere ha’apa’ora’a fa’aro’o i roto e hitu fenua ’a haere ai rātou i tō rātou tere tau tauasini maile.

« Tē fa’atura rahi nei teie mau feiā fa’atere i te ’Ēkālesia », ’ua nā ’ō te peresideni Nelson, tei ’oa’oa ato’a i tōna taime ’e te mau fa’aterera’a hau i roto i tōna tere, mai te peresideni nō Pōrīnetia farāni.

« Tei pīha’i iho noa te peresideni o te fenua ia mātou mai te taime ’a tau ai tō mātou manureva ē tae noa atu tō mātou haerera’a i rāpae i te tahua tu’aro. ’Aita ’oia i fa’aru’e ia mātou. E mea fāri’i maita’i ’oia ’e te au ’e te hāmani maita’i », ’ua tātara fa’ahou mai ’oia.

« E mea fa’atura te ta’ata i te feiā mo’a. E mea here te ta’ata ia rātou », ’ua parau te peresideni Nelson.

« I teienei, e 10 hiero i roto i teie mau nūna’a tā’u i rātere, ’e tē vai atu ra e tae mai. E fa’autu’a-maita’i-hia teie fa’aro’o i te mau hiero ’e te mau ’ōro’a nō teie mau ta’ata ’e tō rātou mau tupuna », tāna mau parau hope’a.

E ’Ēkālesia ’ati a’e i te ao nei

Tei Roto Miti te pū fa’atere o te ’Ēkālesia ’e ’ua hau i te 16,3 mirioni melo ’ati a’e i te ao nei ’e ’ua hau i te 200 hiero tei matara, ’aore rā tei fa’aarahia ’aore rā tē patuhia ra ’aore rā tē fa’a’āpīhia ra ’ati a’e i te ao nei.

E fenua fāri’i rātere ’o Tahiti. I’ō nei, e hōho’a mātau te mau pae tahatai ’e te one ’ere’ere, nā reira ato’a te mau mou’a he’euri nō roto mai i te hō’ē mou’a auahi. ’Ua hau i te 26 000 melo e ora nei i Tahiti. I te ’āva’e nō Mē 1843—13 noa matahiti i muri mai i te fa’anahora’ahia te ’Ēkālesia i te fenua Marite—e maha ta’ata tei tonohia e te peropheta Iosepha Semita ’ei misiōnare nā te mau motu Pātifita.

E 10 hiero matara i teie mau pae moana, mai te hiero nō Papeete (Tahiti), tei ha’amo’a-mātāmua-hia i te matahiti 1983 ’e tei ha’amo’a-fa’ahou-hia i te matahiti 2006 i muri mai i te tahi mau fa’a’āpīra’a.

I roto i tōna mau tere, ’ua haere te peresideni i nā fenua ra’ituāta’a (continent) e ono maori rā te hitu, ’o Antarctica (te fenua nō te poro to’eto’e apato’a), mai te taime ’a pāturuhia ai ’oia.

Nene’i