« Tō tātou iho purūmu nō Emausa », Liahona, Tiurai 2023.
Mai, pe’e mai
Tō tātou iho purūmu nō Emausa
E pae ’ohipa ’ōhie e rave ’o tē nehenehe e tauturu ia tātou ’ia ’ite ē, tei pīha’i iho noa te Fa’aora i te mau taime ato’a.
On the Road to Emmaus [I ni’a i te purūmu nō Emausa], nā Wendy B. Keller, fa’ati’ahia e Havenlight
’Ua pohe tō’u metua tāne i te ma’i mariri ’aita’ata i te 4ra’a o tō’u matahiti. ’Ua pa’ari au ma te uiui ē, nō te aha i tītauhia ai iāna ’ia pohe. ’Ua uiui au i te Atua ’e ’ua ui ato’a nō te aha e mea tano ’ore te orara’a. ’Ahuru matahiti i muri mai, i te 14ra’a o tō’u matahiti, ’ua fārerei au i te mau misiōnare. ’A ha’api’i ai rāua ia māua, ’ua ’ite tō’u metua vāhine tē ha’api’i nei rāua i te parau mau ’e e ti’a ia māua e fa’aro’o. I tō māua tomora’a mai i roto i te ’Ēkālesia, ’ua tae mai te ’evanelia a Iesu Mesia ’e te hō’ē māramaramara’a nō ni’a i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a i roto i tō’u orara’a, i te taime ’ua hina’aro mau vau i te reira.
I muri a’e, i tō’u tā’atira’ahia i tō’u nā metua i roto i te hiero, ’ua muhumuhu mai tō’u metua vāhine iā’u ē : « Tei ’ō nei ato’a tō ’oe metua tāne ». ’A feruri ai au i te mau ha’amaita’ira’a nō te tā’atira’ahia mātou, ’ua ’ite au ē, ’ua ’ite te Fatu i tō mātou ’utuāfare ’e pinepine ’oia i te ti’ara’a i pīha’i iho ia māua, noa atu ’aita māua i ’ite.
’Ua uiui a’ena ānei ’outou ia ’outou iho ē, ’ua ’ite ānei te Fa’aora ia ’outou ? ’Ua ’ite ānei ’oia i tā ’outou mau ’arora’a ’e mau māna’ona’ora’a ? E aha tāna e parau atu ia ’outou mai te mea e nehenehe ’outou e haere ’e e paraparau nā muri iāna ?
’Ua haere ’oia nā muri iho ia rātou
E toru mahana i muri a’e i te pohera’a o Iesu Mesia, tē haere ra e piti o tāna mau pipi nā ni’a i te purūmu ē tae atu i te ’oire iti ra nō Emausa, e hitu maile (12 km) te ātea ia Ierusalema. Tei roto rāua i tō rāua mau mana’o ’e tō rāua mau pe’ape’a, ’a ’āmui mai ai te hō’ē ta’ata ’e’ē ia rāua.
’Ua ui mai ra te ta’ata ’e’ē ia rāua : « E aha tenā nā parau tā ’ōrua i paraparau noa na ma te mata huru ’oto ? »
I parau teie nā pipi nō ni’a i te mau ’ohipa i tupu iho nei « nō ni’a ia Iesu i Nazareta ». I ti’aturi rāua ē, ’ua haere mai Iesu nō te fa’aora ia ’Īserā’ela, ’ua fa’ahapa-ti’a-’ore-hia rā ’oia ’e ’ua fa’asataurohia. ’Ua parau ato’a rāua ē, te feiā tei mātau maita’i i te Mesia tē parau ra rātou ē, ’ua ti’afa’ahou ’oia mai te pohe mai.
Parau mai ra te ta’ata ’e’ē ia rāua ē e « fa’aro’o tai’atā [tō rātou] i tei hope i te parauhia mai e te mau peropheta ra ». ’Ua hi’a fa’ahou mai ’oia i te mea tā te mau pāpa’ira’a mo’a i ha’api’i ’e ’ua nāhea te Mesia i te fa’atupura’a i te parau tohu. I fa’a’ī te reira i nā mau pipi i te ’oa’oa.
I tō rātou taera’a atu i Emausa, ’ua ani te mau pipi i te ta’ata ’e’ē « e fa’aea na tātou ». I te tāmā’ara’a, ’ua ha’amaita’i te ta’ata ’e’ē i te faraoa ’e ’ua vāhi i te reira. I taua iho taime ra, ’ua ’ite a’e ra te mau pipi e ’ere i te ta’ata ’e’ē i te ta’ata ’e’ē ’o te Fa’aora iho rā ! (Hiʼo Luka 24:13–32.)
E fa’aea ’oia i pīha’i iho ia tātou
E uiui paha tātou ē, nō te aha ’aita nā pipi e piti i ’ore ai i ’ite ē, tē haere ra te Fa’aora nā muri ia rāua. Teienei rā, e hia taime tō tātou ’orera’a i māramarama ē, tē hāhaere nei ’oia nā muri ia tātou ? Pinepine tātou i te rōtahi-rahi-hia i ni’a i te mau tāmatara’a ’e tae noa atu i te mau ’oa’oa i roto i tō tātou orara’a i te mau mahana ato’a, e ’aita roa tātou e ’ite nei tei piha’i iho te Fa’aora ia tātou.
E’ita tātou e nehenehe e ’ite mai te aha ’oia i te fa’aeara’a i pīha’i iho ia tātou, i te ’arora’a ’e tātou ’e i te ta’ira’a nā muri ia tātou. Noa atu i roto i tō tātou mau taime ’oto rahi mau, mai te mea e hi’o maita’i tātou, e nehenehe tātou e ’ite iāna i piha’i iho ia tātou ’e e fa’aro’o i tāna mau parau : « ’A fa’atupua na, ’ia ’ite mai ē, ’o vau te Atua » (Salamo 46:10, tu’uhia te ha’apāpūra’a ; hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 101:16).
Tō tātou iho purūmu
E tāpaera’a tō tātou tata’itahi i roto i teie orara’a. I te tahi taime i roto i tō tātou tere, e fa’aruru paha tātou i te ma’i ’aore rā e ’aro i tō tātou iho mau paruparu. E nehenehe tātou e fāri’i i te mau fifi moni ’aore rā e mau tāmatara’a e tae mai nā roto i te manuiara’a, te tao’a rahi ’e te te’ote’o.
’A rātere ai tātou nā ni’a i tō tātou iho purūmu nō Emausa, ’aita tātou e tītauhia e haere tātou ana’e. E nehenehe tātou e ani manihini i te Fa’aora ’ia fa’aea mai ia tātou nei. Teie e pae ’ohipa ’ōhie ’o tē tauturu ia tātou ’ia ha’afātata atu iāna.
Fa’ahōho’ara’a nā Lovetta Reyes-Cairo
1. Pure i te mahana tāta’itahi
E ti’a i te pure ’ia tae mai nā mua roa i roto i tō tātou orara’a i te mau mahana ato’a. E tauturu te reira ia tātou ’ia fāri’i i te auhoara’a ’e te arata’ira’a a te Metua i te ao ra. E nehenehe tātou e ani i te pūai nō te pe’e i tāna Tamaiti ’e nō te mana o te Vārua, i te mau taime iho ā rā e arata’i tō tātou mau mana’o ia tātou i te hara.
Iosepha Semita ’āpī, ’a ti’aoro ai ’oia i te Atua nā roto i te pure nō te fāri’i i te hō’ē pāhonora’a, ’ua ’itehia iāna te ’enemi e tāmata ra i te tāpe’a iāna (hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:16). Mai ia Iosepha, e mea ti’a ia tātou ’ia tītau noa nā roto i te pure ’e ’ia ti’aturi ē, e’ita roa te Metua i te ao ra e fa’aea i te fa’aro’o mai ia tātou. E tauturu mai ’oia ia tātou ’ia hāro’aro’a i tāna tārena ’e tāna mau pāhonora’a.
2. Fa’a’amua o te pāpa’ira’a mo’a
’Ua fa’a’ite mai te Fa’aora ia tātou i te hi’ora’a nō te tuatāpapara’a i te mau pāpa’ira’a mo’a. Pinepine ’oia i te fa’ahiti te reira ’a ha’api’i ai ’oia. E tauturu te tuatāpapa-tāmau-ra’a i te mau pāpa’ira’a mo’a ia tātou ’ia roa’a te hō’ē ferurira’a pāpū ’e te māramarama, te hō’ē ’ā’au fāri’i ’o tē poihere i te parau a te Atua, ’e te rima ineine nō te tāvini.
’A tuatāpapa ai tātou i te mau pāpa’ira’a mo’a, e nehenehe te Vārua Maita’i e fa’a’ī ia tātou i te hina’aro ’ia rave i te maita’i. E fa’a’oi te reira i tō tātou hi’ora’a nō te ’ite ’o tā te mata ta’ata nei e ’ore e ’ite. E tauturu te reira ia tātou ’ia fa’aro’o i te mau tūora’a a te feiā e hina’aro te tauturu. E ha’amaita’ihia tātou ’ia pe’e i te hi’ora’a o te Fa’aora nō te tāmāhanahana i te feiā e ti’a ’ia tāmāhanahanahia (hi’o Mosia 18:8–9). I muri iho ’a fa’aruru ai tātou i te mau ’ohipa o te mahana, e’ita roa atu tātou e haere ’o tātou ana’e. E haere te Fa’aora nā muri iho ia tātou hō’ē ta’ahira’a i te taime hō’ē.
3. Pe’e i te mau peropheta ora
E mea ti’a ia tātou e pe’e i te a’o a tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson, ’e te tahi atu mau peropheta, mau hi’o ’e mau heheu parau. ’Ei reira tātou e ’ite ai ē, e pāruruhia ’e e mea pāpū tō tātou purūmu nō Emausa. E arata’i rātou ia tātou ma te pāruruhia ’e e tauturu ia tātou ’ia ’ite ē, tei piha’i iho te Fa’aora ia tātou.
4. Ani iāna ’ia fa’aea mai
’A ha’api’i mai ai tātou nō ni’a ia Iesu Mesia ’e ’a ha’apa’o ai i tāna mau fa’auera’a, tē ani nei tātou i te Fa’aora ’ia pārahi mai i pīha’i iho ia tātou. E ha’api’i mai tātou ’ia ’ite i tāna fa’aurura’a i roto i tō tātou orara’a.
’Ua hāhaere nā pipi e piti i ni’a i te purūmu nō Emausa nā muri i te Fa’aora, ’ua paraparau iāna ’e ’ua putapū tō rāua ’ā’au (hi’o Luka 24:32). Tā rāua tāparura’a iāna : « E fa’aea na tātou » (Luka 24:29), ’ia riro ato’a ïa ’ei tāparura’a nā tātou.
I tō te mau pipi ’itera’a ’o te Fa’aora terā, ’ua mo’e tā’ue atu ra ’oia i tō rāua mata. ’Ua ho’i oi’oi atu te mau pipi i Ierusalema ’e ’ua fa’a’ite pāpū i te mau ’āpōsetolo ē, ’ua ti’afa’ahou te Fa’aora. ’A fa’a’ite pāpū noa ai rāua, ’ua « ti’a noa mai ra te Fatu i rotopū ia rātou » (Luka 24:36). E nehenehe ato’a tātou e ’ite iāna ’ia pārahi ana’e mai ’oia i rotopū ia tātou.
5. Fa’a’āpī tāmau i te mau fafaura’a
E nehenehe te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te ’evanelia a Iesu Mesia e taui i tō tātou nātura. ’Ua parau te peresideni Dallin H. Oaks, tauturu hō’ē i roto i te Peresidenira’a Mātāmua ē : « E ha’afātata tā tātou ha’amorira’a ’e tā tātou ho’i fa’a’ohipara’a i te mau parau tumu mure ’ore ia tātou i te Atua ma te fa’arahi i tō tātou ’aravihi ’ia here ».1 ’Ei hi’ora’a, e fa’ati’a te bāpetizora’a i te Fatu ’ia tāmā ia tātou. ’E mai te mea e ha’apa’o maita’i tātou, e fa’aineine te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a o te hiero ia tātou ’ia ora i te hō’ē mahana i mua i te aro o te Metua ’e te Tamaiti.
E tauturu te ’ōro’a mo’a ia tātou ’ia ha’amana’o ’e e fa’ati’a ia tātou ’ia fa’a’āpī i tā tātou mau fafaura’a, ’ia tātarahapa ’e ’ia tāmata fa’ahou. ’Ia rave ana’e tātou i te ’ōro’a mo’a, tē fa’a’ite ra ïa tātou i tō tātou hina’aro ’ia rave i te i’oa o Iesu Mesia i ni’a ia tātou ’e ’ia fafau fa’ahou ’ia ha’amana’o iāna ’e ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a. E parau-fafau-hia mai ia tātou ē, e vai tāmau noa mai tōna Vārua ia tātou ra. (Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:77, 79.) E mea ti’a ia tātou ’ia ha’amana’o noa i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a ’o tā tātou i rave.
E ha’afātata mai te Fa’aora
I ni’a i tō tātou iho purūmu nō Emausa, tē ani manihini mai nei te Fa’aora ia tātou ma te here ’ia haere tātou iāna ra ’e ’ia ’oa’oa iāna ra. ’A pure ai tātou i te mahana tāta’itahi, ’a fa’a’amua ai i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’a pe’e ai i te mau peropheta ora, ’a ani ai iāna ’ia pārahi mai i pīha’i iho ia tātou, ’e ’a fa’a’āpī ai ’e ’a fa’atura ai i tā tātou mau fafaura’a, e vai mai ’oia i piha’i iho ia tātou. ’Ei reira tātou e ’ite ai, mai nā pipi e piti i ni’a i te ’ē’a nō Emausa i ’ite ē, ’ua ti’afa’ahou mai Iesu Mesia, ’e tē ora mau nei ’oia ’e tē here mau nei ’oia ia tātou.
Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’o Iesu Mesia tō tātou Fa’aora ’e tō tātou Tāra’ehara. E hina’aro rahi tōna ’ia vai mai ia tātou nei ’e ’ia arata’i ia tātou ma te pāruruhia i ni’a i tō tātou ’ē’a.