Legământul

Un legământ este o înţelegere sacră între Dumnezeu şi o persoană sau un grup de persoane. Dumnezeu stabileşte anumite condiţii şi promite să ne binecuvânteze atunci când ne supunem acestor condiţii. Când alegem să nu ne supunem legămintelor, noi nu putem primi binecuvântările, iar în unele cazuri suferim o pedeapsă, ca o consecinţă a nesupunerii noastre.

Toate rânduielile salvatoare ale preoţiei sunt însoţite de legăminte. De exemplu, dumneavoastră aţi făcut un legământ când aţi fost botezaţi şi reînnoiţi acel legământ de fiecare dată când luaţi din împărtăşanie (vezi Mosia 18:8–10; D&L 20:37, 77, 79). Dacă aţi primit Preoţia lui Melhisedec, aţi depus jurământul şi aţi făcut legământul preoţiei (vezi D&L 84:33–44). Rânduiala înzestrării în templu şi cea a pecetluirii cuprind şi ele legăminte sfinte.

Amintiţi-vă întotdeauna şi cinstiţi legămintele pe care le faceţi cu Domnul. Atunci nu va trebui să primiţi porunci pentru tot ceea ce trebuie să faceţi (D&L 58:26–28). Veţi fi inspiraţi de către Duhul Sfânt, iar comportamentul precum cel al lui Hristos va fi în natura dumneavoastră. Aşa cum a promis Domnul veţi „primi revelaţie după revelaţie, cunoaştere după cunoaştere, pentru ca tu să poţi cunoaşte lucrurile tainice şi paşnice – acelea care aduc bucurie, acelea care aduc viaţă veşnică“ (D&L 42:61). Cea mai mare nădejde a dumneavoastră trebuie să fie aceea de a vă bucura de sfinţirea care vine din această îndrumare divină, iar cea mai mare teamă trebuie să fie aceea că veţi pierde aceste binecuvântări.

Referinţe suplimentare: Ieremia 31:31–34; Mosia 5; Moroni 10:33; D&L 82:10; 97:8; 98:13–15

Vezi, de asemenea, Legământul lui Avraam, Botezul, Căsătoria, Rânduielile, Preoţia, Împărtăşania, Templele