Munca pentru întocmirea istoriei familiei şi genealogia

La 3 aprilie 1836, profetul Ilie a venit la Joseph Smith şi Oliver Cowdery în templul Kirtland. El le-a conferit puterea preoţiei de a pecetlui, făcând posibil ca, de-a lungul generaţiilor, familiile să fie pecetluite. Prin conferirea acestei puteri, el a împlinit profeţia în care se spunea că Domnul avea să-l trimită „pentru a întoarce inima părinţilor spre copii şi inima copiilor spre părinţii lor“ (vezi D&L 110:14–16, vezi, de asemenea, Maleahi 4:5–6).

Prin munca de întocmire a istoriei familiei, puteţi participa la împlinirea continuă a acestei profeţii. Puteţi afla multe lucruri despre strămoşii dumneavoastră şi dragostea pentru ei poate creşte. Puteţi fi inspiraţi de povestirile despre curajul şi credinţa lor. Puteţi lăsa mai departe această moştenire copiilor dumneavoastră.

Acestea sunt beneficiile pe termen lung ale muncii de întocmire a istoriei familiei, dar nu ele sunt motivele principale pentru marele efort făcut de Biserică pentru a aduna consemnările genealogice. Toate preocupările Bisericii legate de istoria familiei sunt orientate către necesitatea de a forma „o legătură sudată… între părinţi şi copii“ (D&L 128:18). Această legătură sudată se creează prin puterea preoţiei, prin rânduielile sacre din templu pe care le primim în numele strămoşilor noştri.

Mântuirea celor morţi

Mulţi dintre copiii Tatălui Ceresc au murit fără a avea ocazia să primească deplinătatea Evangheliei. În mila şi dragostea Sa infinite, Domnul a pregătit calea pentru ca ei să dobândească o mărturie despre Evanghelie şi să primească rânduielile salvatoare ale preoţiei.

În lumea spiritelor, Evanghelia este „predicată… acelora care [au murit] în păcatele lor, fără o cunoaştere a adevărului, sau în păcat, după ce i-au respins pe profeţi. Lor li s-a propovăduit credinţa în Dumnezeu, pocăinţa de păcat, botezul în numele altora pentru iertarea păcatelor, darul Duhului Sfânt prin aşezarea mâinilor, şi toate celelalte principii ale Evangheliei, care era necesar să le ştie, pentru a se califica ei înşişi pentru ca să poată fi judecaţi potrivit omului în trup, dar să trăiască potrivit lui Dumnezeu în spirit“ (D&L 138:32–34).

Mulţi dintre cei din lumea spiritelor îmbrăţişează Evanghelia. Totuşi, ei nu pot primi rânduielile preoţiei pentru ei înşişi pentru că nu au trupuri fizice. În templele sfinte, noi avem privilegiul de a primi rânduielile în numele lor. Printre aceste rânduieli se numără botezul, confirmarea, rânduirea la Preoţia lui Melhisedec (pentru bărbaţi), înzestrarea, pecetluirea căsătoriei şi pecetluirea copiilor cu părinţii. Domnul a revelat această lucrare profetului Joseph Smith, restaurând o practică ce fusese revelată creştinilor la scurt timp după învierea lui Isus Hristos (vezi 1 Corinteni 15:29).

Pe măsură ce primiţi rânduielile preoţiei în numele acelora care au murit, deveniţi un salvator pe Muntele Sion pentru ei (vezi Obadia 1:21). Fapta dumneavoastră vă apropie de spiritul sacrificiului ispăşitor al Salvatorului – efectuaţi o muncă de salvare pentru alţii, care nu pot s-o facă pentru ei înşişi.

Responsabilităţile dumneavoastră în munca de întocmire a istoriei familiei

În munca de întocmire a istoriei familiei, aveţi trei responsabilităţi fundamentale:

să primiţi rânduielile din templu pentru dumneavoastră înşivă şi să ajutaţi pe membrii de gradul I ai familiei să le primească;
să deţineţi o recomandarea pentru templu valabilă şi să mergeţi la templu cât de des este posibil;
să adunaţi informaţii despre istoria familiei, astfel încât să îi puteţi ajuta pe strămoşii dumneavoastră să primească binecuvântările templului.

Puteţi participa la munca în templu şi de întocmire a istoriei familiei, cel puţin într-o anumită măsură, oriunde locuiţi sau oricare ar fi condiţiile de viaţă. Este posibil să nu puteţi face totul, dar puteţi face ceva. Următoarele idei vă pot ajuta să începeţi:

consemnaţi detalii importante despre propria viaţă. Consemnaţi data şi locul naşterii dumneavoastră şi datele botezului şi confirmării. Ţineţi un jurnal personal pentru a consemna evenimentele importante din viaţa dumneavoastră, inclusiv experienţele personale care vor întări credinţa copiilor dumneavoastră şi a altor generaţii viitoare;
aflaţi informaţii despre strămoşii dumneavoastră. Începeţi prin a consemna informaţii pe care le aveţi în memorie sau în surse din propria casă. Consemnaţi informaţiile vitale pe care vi le amintiţi cu exactitate sau pe care le puteţi găsi despre fraţi, părinţi, unchi şi mătuşe, bunici şi străbunici. Dacă este posibil, obţineţi copii ale certificatelor sau altor documente care cuprind aceste informaţii. Pe măsură ce adunaţi mai multe informaţii, veţi dori să cercetaţi şi în alte locuri, cum sunt arhivele publice. Este posibil ca episcopia sau ramura locală să aibă un consultant pentru istoria familiei care să vă poată ajuta. De asemenea, puteţi vizita locaţia Web oficială a Bisericii pentru istoria familiei: www.familysearch.org;
pe măsură ce vă identificaţi strămoşii, folosiţi schema genealogică şi formularele pentru grup de familie pentru a consemna informaţiile pe care le găsiţi. Aceste formulare există atât pe hârtie, cât şi în formă electronică în programele realizate de Biserică, de exemplu Personal Ancestral File (Fişierul strămoşilor personali).

După ce aţi adunat informaţiile necesare despre strămoşii dumneavoastră care au murit fără a primi Evanghelia, îngrijiţi-vă ca să fie efectuată munca în templu pentru ei. Chiar dacă nu locuiţi destul de aproape de un templu pentru ca dumneavoastră şi membrii familiei dumneavoastră să poată face munca de rânduire, puteţi trimite numele strămoşilor la templu pentru ca alţii să facă munca pentru ei. Puteţi vizita un centru de istorie a familiei din apropiere sau puteţi discuta cu consultantul pentru istoria familiei al episcopiei sau ramurii locale pentru a afla cum să faceţi aceasta.

Profetul Joseph Smith a declarat că există „principii cu privire la cei morţi şi la cei vii peste care nu putem trece cu uşurinţă, pentru că privesc salvarea noastră. Pentru că salvarea lor este necesară şi esenţială pentru salvarea noastră… că fără noi ei nu pot ajunge la desăvârşire – şi nici noi fără morţii noştri nu putem ajunge la desăvârşire“ (D&L 128:15). Prin participarea dumneavoastră la munca de întocmire a istoriei familiei, dumneavoastră şi strămoşii dumneavoastră progresaţi spre salvare.

Vezi, de asemenea, Templele