Preoţia lui Melhisedec

„Sunt două preoţii în Biserică, şi anume, Preoţia lui Melhisedec şi Preoţia lui Aaron“ (D&L 107:1). Preoţia lui Melhisedec, care este „după Ordinul Fiului lui Dumnezeu“ (D&L 107:3), este cea mai mare dintre acestea. „Deţine dreptul la preşedinţie şi are putere şi autoritate asupra tututror oficiilor Bisericii“ (D&L 107:8). Deţine, de asemenea, „cheile tuturor binecuvântărilor spirituale ale Bisericii“ (D&L 107:18). Este numită după un înalt preot care a trăit în timpul profetului Avraam (vezi D&L 107:2–4; vezi, de asemenea, Alma 13:14–19).

Prin autoritatea Preoţiei lui Melhisedec, conducătorii Bisericii călăuzesc Biserica şi dirijează predicarea Evangheliei în toată lumea. În rânduielile Preoţiei lui Melhisedec, „puterea divinităţii se manifestă“ (D&L 84:20).

Această preoţie mai mare i-a fost dată lui Adam şi a fost pe pământ de câte ori a revelat Domnul Evanghelia Sa. A fost luată de pe pământ în timpul Marii Apostazii, dar a fost restaurată în mai 1829, când apostolii Petru, Iacov şi Ioan le-au conferit-o lui Jospeh Smith şi lui Oliver Cowdwery.

Oficiile Preoţiei lui Melhisedec sunt apostol, membru al Celor Şaptezeci, patriarh, înalt preot şi elder. Preşedintele Înaltei Preoţii este preşedintele Bisericii (vezi D&L 107:64–66).

Bărbaţii din Biserică trebuie să fie deţinători demni ai Preoţiei lui Melhisedec pentru a primi recomandarea de templu şi pentru a fi pecetluiţi cu familiile lor pentru eternitate. Ei au autoritatea de a sluji bolnavilor şi de a da binecuvântări speciale membrilor familiei şi altora. Cu autorizarea conducătorilor preoţiei care prezidează, ei pot conferi Duhul Sfânt şi rândui alţi bărbaţi demni în oficiile preoţiei aaronice şi în cea a lui Melhisedec.

Când un bărbat primeşte Preoţia lui Melhisedec, el face un jurământ şi legământ al preoţiei. El face legământ să fie credincios, să slujească din toată inima în chemarea sa „să dea atenţie, cu grijă, cuvintelor vieţii veşnice,“ şi „să trăiască prin fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.“ Cei care ţin acest legământ vor fi sfinţiţi prin Spirit şi vor primi „tot ceea ce are Tatăl.“ (Vezi D&L 84:33–44.).

Vezi, de asemenea, Preoţia aaronică, Preoţia