Supunerea

În existenţa premuritoare, Tatăl Ceresc a prezidat asupra unui Mare consiliu în cer. Acolo, noi am aflat planul Său pentru salvarea noastră, care includea o perioadă de timp de testare pe pământ. „Vom merge jos, pentru că este loc acolo, şi vom lua din aceste materiale şi vom face un pământ pe care aceştia să poată locui; şi îi vom pune la probă prin aceasta pentru a vedea dacă ei vor face toate lucrurile pe care Domnul, Dumnezeul lor, le va porunci lor“ (Avraam 3:24–25). Un motiv pentru care sunteţi aici pe pământ este de a vă arăta dorinţa de a vă supune poruncilor Tatălui Ceresc.

Mulţi oameni cred că poruncile sunt o povară şi că ele limitează libertatea şi progresul personal. Dar Salvatorul ne-a învăţat că adevărata libertate vine numai atunci când Îl urmăm pe El: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face slobozi“ (Ioan 8:31–32). Dumnezeu ne dă porunci pentru folosul nostru. Acestea sunt instrucţiuni pline de iubire pentru fericirea dumneavoastră şi pentru bunăstarea dumneavoastră fizică şi spirituală.

Profetul Jospeh Smith ne-a învăţat că supunerea faţă de porunci conduce la binecuvântări din partea lui Dumnezeu. El a spus: „Este o lege, irevocabil hotărâtă în cer dinainte de crearea acestei lumi, pe care se bazează toate binecuvântările – şi când obţinem orice binecuvântare de la Dumnezeu, aceasta este prin supunere faţă de acea lege pe care este bazată binecuvântarea“ (D&L 130:20–21). Regele Beniamin ne-a învăţat şi el acest principiu. „Aş dori ca voi să vă gândiţi la starea binecuvântată şi fericită a acelora care ţin poruncile lui Dumnezeu,“ ne-a sfătuit el. „Căci, iată, ei sunt binecuvântaţi în toate lucrurile, atât cele lumeşti, cât şi cele spirituale; şi dacă ei se menţin cu credinţă până la sfârşit, atunci sunt primiţi în cer pentru ca să poată locui cu Dumnezeu într-o stare de fericire fără de sfârşit. O, aduceţi-vă aminte, aduceţi-vă aminte că aceste lucruri sunt adevărate; căci Domnul Dumnezeu le-a spus“ (Mosia 2:41).

Supunerea noastră faţă de porunci este o expresie a dragostei noastre pentru Tatăl Ceresc şi Isus Hristos. Salvatorul a spus: „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele“ (Ioan 14:15). Mai târziu El a declarat: „Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu, şi rămân în dragostea Lui“ (Ioan 15:10).

Referinţe suplimentare: Iosua 24:14–15; Ecleziastul 12:13; Matei 7:21; Ioan 7:17; 1 Nefi 3:7; D&L 58:21–22; 82:8–10

Vezi, de asemenea, Libertatea de a alege, Planul salvării