Rugăciunea

Sunteţi un copil al lui Dumnezeu. Tatăl dumneavoastră Ceresc vă iubeşte şi ştie nevoile dumneavoastră şi El vrea ca dumneavoastră să comunicaţi cu El prin rugăciune. Rugaţi-vă Lui şi nimănui altuia. Domnul Isus Hristos ne-a poruncit, „Voi trebui întotdeauna să vă rugaţi la Tatăl în numele Meu“ (3 Nefi 18:19).

Dacă vă veţi face o obişnuinţă din apropierea de Dumnezeu în rugăciune, veţi ajunge să-L cunoaşteţi şi să vă apropiaţi mai mult de El. Dorinţele dumneavoastră vor deveni mai asemănătoare cu ale Lui. Veţi fi capabil să vă asiguraţi de binecuvântări pentru dumneavoastră, cât şi pentru alţii pe care El este gata să vi le dea dacă dumneavoastră le veţi cere cu credinţă.

Principiile rugăciunii

Tatăl dumneavoastră Ceresc este mereu gata să vă asculte şi să vă răspundă la rugăciunile dumneavoastră. Puterea rugăciunii depinde de dumneavoastră. Dacă vă veţi strădui să faceţi din rugăciune o parte a vieţii dumneavoastră, ţineţi minte următorul sfat:

Faceţi ca rugăciunile dumneavoastră să aibă sens. Profetul Mormon ne-a avertizat că dacă cineva „se va ruga fără intenţie adevărată în inimă … el nu va profita de nimic, căci Dumnezeu nu primeşte un asemenea lucru“ (Moroni 7:9). Pentru ca rugăciunile dumneavoastră să aibă sens, dumneavoastră trebuie să vă rugaţi cu sinceritate şi „cu toată puterea inimii“ (Moroni 7:48). Fiţi atenţi şi evitaţi „aceleaşi vorbe“ (Matei 6:7). Gândiţi-vă cu seriozitate la atitudinea dumneavoastră şi la cuvintele pe care le veţi folosi.

Folosiţi un limbaj care arată iubire, respect, veneraţie şi apropiere. Aplicarea acestor principii va varia în acord cu limbajul folosit de dumneavoastră. . Indiferent de limbaj, principiul rămâne acelaşi: când vă rugaţi, trebuie să folosiţi cuvintele care în mod potrivit pot să transmită o relaţie de dragoste şi de veneraţie faţă de Dumnezeu. Veţi avea probabil unele dificultăţi în învăţarea limbajului de rugăciune, dar treptat veţi deveni mai obişnuit cu acesta în timp ce vă rugaţi şi citiţi scripturile.

Mulţumiţi-i mereu Tatălui dumneavoastră Ceresc. Trebuie „să trăiţi în recunoştinţă zilnic, pentru numeroasele îndurări şi binecuvântări pe care El vi le-a dat vouă“ (Alma 34:38). Dacă vă veţi opri o clipă doar pentru a vă aminti de binecuvântările dumneavoastră, veţi recunoaşte cât de mult Tatăl Ceresc a făcut pentru dumneavoastră. Adresaţi-I mulţumiri.

Căutaţi îndrumarea şi puterea Tatălui Ceresc în tot ce faceţi. Alma l-a sfătui pe fiul său Helaman: „Imploră-L pe Dumnezeu pentru tot sprijinul; da, ca toate faptele tale să fie în Domnul; şi oriunde te duci, fă ca acestea să fie în Domnul; da, fă ca toate gândurile tale să fie îndreptate către Domnul; da, ca toate simţirile inimii tale să fie puse în Domnul, în vecii vecilor. Sfătuieşte-te cu Domnul în toate faptele tale, iar El te va îndrepta pe tine către bine; da, atunci când te culci noaptea, culcă-te în Domnul pentru ca El să poată să vegheze asupra ta în somnul tău; iar atunci când te scoli dimineaţa, lasă-ţi inima să fie plină de mulţumiri către Dumnezeu; şi dacă tu faci aceste lucruri, atunci vei fi înălţat în ultima zi“ (Alma 37:36–37; vezi, de asemenea, Alma 34:17–26).

Amintiţi-vă de nevoile altora când vă rugaţi. Oferiţi rugăciuni „pentru binele vostru şi, de asemenea, pentru binele acelora care sunt în jurul vostru“ (Alma 34:27). Rugaţi-L pe Tatăl dumneavoastră Ceresc să-i binecuvânteze şi să-i aline pe cei ce sunt în nevoie. Rugaţi-L să-l inspire şi să-l întărească pe preşedintele Bisericii, alte Autorităţi Generale şi pe conducătorii dumneavoastră locali. Rugaţi-vă pentru bunăstarea membrilor familiei şi a prietenilor. Rugaţi-vă pentru conducătorii guvernelor. Rugaţi-L pe Domnul să-i inspire şi să-i protejeze pe misionari şi pe oamenii cărora le predică.

Căutaţi îndrumarea Duhului Sfânt în aşa fel încât dumneavoastră să ştiţi ce trebuie să includeţi în rugăciunile dumneavoastră. Duhul Sfânt poate să vă înveţe să vă rugaţi şi să vă îndrume în lucrurile pe care le spuneţi (vezi Romani 8:26; 2 Nefi 32:8). El vă poate ajuta să vă rugaţi „potrivit voinţei lui Dumnezeu“ (D&L 46:30).

Când faceţi o cerere prin rugăciunea dumneavoastră, faceţi tot ce puteţi pentru ca aceasta să fie acordată. Tatăl Ceresc aşteaptă de la dumneavoastră să faceţi mai mult decât doar să-I cereţi binecuvântări. Când aveţi de luat o decizie importantă, El deseori vă va cere ca „să studiezi aceasta profund în mintea ta“ înainte ca El să vă dea un răspuns (vezi D&L 9:7–8). Rugăciunile dumneavoastră pentru îndrumare vor fi atât de eficiente cât este şi efortul dumneavoastră de a fi receptivi la şoapta Duhului Sfânt. Rugăciunile dumneavoastră pentru bunăstarea dumneavoastră şi bunăstarea altora vor fi în zadar dacă „îi alungaţi pe cei în nevoie şi pe cei goi şi dacă nu-i vizitaţi pe cei bolnavi şi pe cei în suferinţă şi dacă nu împărţiţi din bunurile voastre, dacă aveţi, acelora care sunt în nevoie“ (Alma 34:28).

Dacă aveţi o însărcinare grea înaintea dumneavoastră, Tatăl Ceresc este mulţumit când vă aşezaţi în genunchi şi-I cereţi ajutor, iar după aceea vă ridicaţi în picioare şi treceţi la treabă. El vă va ajuta în toate preocupările dumneavoastră care sunt drepte, dar rareori va face ceva ce puteţi să faceţi singur.

Rugăciunea personală

În predica Sa de pe munte, Isus Hristos ne-a sfătuit: „Intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti“ (Matei 6:6). Rugăciunea personală, privată, este o parte esenţială a dezvoltării dumneavoastră spirituale.

Cel puţin, în fiecare dimineaţă şi seară, găsiţi un loc unde să nu vă distragă nimic atenţia. Îngenuncheaţi cu umilinţă şi comunicaţi cu Tatăl dumneavoastră Ceresc. Deşi uneori veţi simţi dorinţa de a vă ruga în sinea dumneavoastră, faceţi un efort din când în când şi rugaţi-vă cu voce tare (vezi D&L 19:28; 20:51).

Amintiţi-vă că rugăciunea este o comunicare între două părţi. Când terminaţi rugăciunea, mai staţi puţin şi ascultaţi. Uneori, Tatăl Ceresc vă va sfătui, îndruma sau alina când încă sunteţi în genunchi.

Nu cedaţi niciodată ideii că nu sunteţi demni de a vă ruga. Această idee vine de la Satana, care vrea să vă convingă că nu trebuie să vă rugaţi (vezi 2 Nefi 32:8). Dacă nu aveţi dispoziţia necesară pentru a vă ruga, rugaţi-vă până când o veţi avea.

Salvatorul a poruncit: „Roagă-te tot timpul, ca să poţi ieşi învingător; da, ca să-l poţi învinge pe Satana şi să poţi să scapi din mâinile slujitorilor Satanei, care îi susţin lucrarea lui“ (D&L 10:5). Deşi nu puteţi sta în continuu în genunchi, oferind o rugăciune personală, privată, vă puteţi lăsa inimile „să fie pline, îndreptate în rugăciune către [Dumnezeu], fără întrerupere“ (Alma 34:27; vezi, de asemenea, 3 Nefi 20:1). Pe parcursul fiecărei zile, puteţi menţine un sentiment constant de dragoste pentru Tatăl dumneavoastră Ceresc şi pentru Fiul Său iubit. Vă puteţi exprima recunoştinţa faţă de Tatăl Ceresc în tăcere şi-L puteţi ruga să vă întărească în responsabilităţile dumneavoastră. În timpul ispitelor sau a pericolului fizic, puteţi cere în tăcere ajutorul Său.

Rugăciunea în familie

Pe lângă porunca de a ne ruga în particular, Salvatorul ne-a îndemnat să ne rugăm împreună cu familiile noastre. El a spus: „Rugaţi-vă în familiile voastre la Tatăl, întotdeauna în numele Meu, pentru ca nevestele şi copiii voştri să poată fi binecuvântaţi“ (3 Nefi 18:21).

Dacă sunteţi căsătorit, faceţi ca rugăciunea în familie să fie o parte importantă din viaţa familiei dumneavoastră. În fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, îngenuncheaţi împreună cu umilinţă. Daţi deseori ocazia fiecărui membru de a spune rugăciunea. Uniţi-vă în recunoştinţă pentru binecuvântările pe care vi le-a dat Tatăl Ceresc. Uniţi-vă în credinţă pentru a cere binecuvântările de care aveţi nevoie şi pentru a vă ruga în beneficiul altora.

Prin rugăciuni dese cu familia, dumneavoastră şi membrii familiei dumneavoastră vă veţi apropia mai mult de Dumnezeu şi unii faţă de alţii. Copiii dumneavoastră vor învăţa să comunice cu Tatăl lor din Cer. Veţi fi mai bine pregătiţi pentru a-i sluji pe alţii şi pentru a face faţă ispitelor. Căminul dumneavoastră va fi un loc de tărie spirituală, un adăpost împotriva influenţelor negative ale lumii.

Rugăciunea în public

Uneori, veţi fi rugat să oferiţi o rugăciune în public, poate într-o întrunire a Bisericii, sau o clasă. Când primiţi această ocazie, amintiţi-vă că dumneavoastră comunicaţi cu Tatăl Ceresc, nu ţineţi o cuvântare publică. Nu fiţi preocupaţi de ceea ce pot să gândească ceilalţi despre ce spuneţi. Mai degrabă, oferiţi o rugăciune simplă, pornită din inimă.

Primirea răspunsurilor la rugăciuni

Salvatorul ne-a învăţat: „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide. Căci ori şi cine cere, capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se va deschide“ (Matei 7:7–8). Nefiţilor, El le-a spus: „Şi orice veţi cere voi de la Tatăl în numele Meu, care este drept, crezând că voi veţi primi, iată, lucrul acesta vă va fi dat vouă“ (3 Nefi 18:20).

Tatăl Ceresc aude rugăciunile dumneavoastră. Poate nu răspunde întotdeauna aşa cum vă doriţi dumneavoastră, dar El vă răspunde – la momentul hotărât de El, conform dorinţei Sale. Pentru că El ştie ce este mai bine pentru dumneavoastră, se poate ca uneori, să răspundă nu, chiar dacă rugăminţile noastre sunt sincere.

Răspunsurile la rugăciuni pot veni în multe feluri. De multe ori, ele vin prin glasul blând şi liniştit al Duhului Sfânt (vezi „Revelaţia,“ paginile 140–144). Ele pot veni prin situaţii în viaţă sau prin acte de bunătate din partea celor din jurul dumneavoastră. Pe măsură ce continuaţi să vă apropiaţi de Tatăl Ceresc prin rugăciune, veţi recunoaşte mai uşor răspunsurile Sale pline de milă şi înţelepciune la rugăminţile dumneavoastră. Veţi afla că El vă este „adăpostul şi sprijinul, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi“ (Psalmi 46:1).

Referinţe suplimentare: Matei 6:5–15; Iacov 1:5–6; Enos 1:1–17; Mosia 4:11–12; 3 Nefi 13:6–7; 14:7–8; D&L 19:38; 88:63–65; Jospeh Smith – Istorie 1:9–19

Vezi, de asemenea, Credinţa, Postul şi Darurile de Post, Venerarea