Pornografia
Să ne îmbunătăţim cu toţii comportamentul personal, să ne dublăm eforturile pentru a-i proteja pe cei dragi şi pentru a proteja mediul în care trăim de asaltul pornografiei.
Vara trecută, Sora Oaks şi cu mine ne-am întors după doi ani petrecuţi în Filipine. Ne-a plăcut foarte mult slujirea noastră acolo, precum şi reîntoarcerea acasă. De când am fost departe, vedem ceea ce ne înconjoară într-o perspectivă nouă, cu o apreciere crescută şi câteodată cu motive noi de îngrijorare.
În timp ce eram departe, ne-am îngrijorat văzând cum pornografia invada Statele Unite. Conducătorii Bisericii au avertizat de mulţi ani asupra pericolelor pe care le reprezintă imaginile şi cuvintele ce au ca scop trezirea dorinţelor sexuale. Acum, influenţa corupătoare a pornografiei, produsă şi transmisă pentru obţinerea profiturilor comerciale, se răspândeşte peste tot în societatea noastră, ca o avalanşă a răului.
În timpul ultimei noastre conferinţe, preşedintele Gordon B. Hinckley a dedicat acestui subiect o cuvântare întreagă, avertizând în termenii cei mai clari că, „aceasta este o problemă foarte gravă chiar şi printre noi“ („Un rău imens printre noi“, Liahona, noiembrie 2004, pag. 61). Majoritatea episcopilor pe care îi întâlnim la conferinţele de ţăruş ne raportează acum că sunt foarte îngrijoraţi în ceea ce priveşte această problemă.
Doresc să vă vorbesc astăzi despre pornografie, dragii mei fraţi deţinători ai Preoţiei lui Melhisedec şi, de asemenea, dumneavoastră, tinerii noştri băieţi. Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră vă expuneţi pornografiei şi sunteţi răniţi spiritual de către aceasta.
Concentrându-mi cuvântarea asupra acestui subiect, mă simt la fel ca profetul Iacov care, le-a spus bărbaţilor din timpul său că îl întrista să folosească în faţa nevestelor şi copiilor lor cuvinte atât de tăioase despre ei. Însă, indiferent de dificultatea responsabilităţii, el a spus că trebuia să le vorbească bărbaţilor despre acest subiect deoarece Dumnezeu i-a poruncit (vezi Iacov 2:7–11). Eu fac acest lucru din acelaşi motiv.
În al doilea capitol al cărţii care îi poartă numele, Iacov îi condamnă pe bărbaţi pentru „curviile“ lor (versetele 23, 28). El le-a spus că au „frânt inimile blândelor [lor] soţii şi au pierdut încrederea copiilor [lor] pentru că au fost un exemplu rău pentru ei“ (versetul 35).
Care erau aceste „curvii“ extrem de ticăloase? Fără îndoială, câţiva bărbaţi erau vinovaţi deja de fapte rele. Însă obiectivul principal al minunatei cuvântări a lui Iacov nu a fost acela de a se referi la faptele rele care fuseseră deja comise, ci acela de a se referi la faptele rele la care bărbaţii se gândeau.
Iacov şi-a început cuvântarea prin a le spune bărbaţilor că „până acum [au] fost supuşi cuvântului Domnului“ (Iacov 2:4). Totuşi, el le-a spus apoi că le cunoştea gândurile, că ei au „început să lucreze în păcat, care este un lucru abominabil … pentru Dumnezeu“ (versetul 5). „Trebuie să depun mărturie despre ticăloşia inimilor voastre“ (versetul 6), a adăugat el. Iacov a vorbit la fel ca Isus, când a spus: „Orişicine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui“ (Matei 5:28; vezi, de asemenea, 3 Nefi 12:28; D&L 59:6; 63:16).
Cu mai bine de 30 de ani în urmă, i-am îndemnat pe studenţii de la BYU să evite să citească sau să vizioneze „materiale care promovează sau încurajează relaţiile sexuale improprii sau imorale“. Am oferit această analogie:
„Povestirile şi fotografiile pornografice sau erotice sunt mai rele decât mâncarea alterată. Corpul are capacitatea de a se curăţa singur de mâncarea nesănătoasă. Cu excepţia câtorva cazuri fatale, mâncarea stricată vă va face doar să vă îmbolnăviţi, însă nu vă va afecta în mod permanent. În schimb, o persoană care se ospătează din povestiri imorale sau din fotografii şi literatură pornografică sau erotică le înmagazinează în acest sistem minunat de reactivare pe care noi îl numim creier. Creierul nu va elimina ceea ce nu este bun. Odată înmagazinat, acel lucru va rămâne întotdeauna un subiect ce poate fi reactivat, folosindu-şi imaginile depravate în mintea dumneavoastră şi conducându-vă departe de lucrurile sănătoase din viaţă“.1
Aici, fraţilor, trebuie să vă spun că episcopii şi consilierii noştri profesionişti văd un număr crescut de bărbaţi care sunt implicaţi în pornografie, mulţi dintre aceştia fiind membri activi. O parte dintre cei implicaţi în pornografie se pare că îi minimalizează seriozitatea şi continuă să folosească preoţia lui Dumnezeu, deoarece ei cred că nimeni nu va şti în ce sunt implicaţi. Dar cel implicat ştie, fraţilor, la fel ca şi Domnul.
Anumite persoane au sugerat ca pornografia să fie o întrebare separată în interviul pentru obţinerea recomandării de templu. Există deja. Cel puţin cinci întrebări diferite ar trebui să ducă la o confesiune şi la o discuţie pe marginea acestui subiect, în cazul în care persoana care este intervievată are înţelegerea spirituală şi sinceritatea pe care noi le aşteptăm de la cei care merg în casa Domnului.
Una dintre cele mai memorabile învăţături ale Salvatorului se aplică bărbaţilor care vizionează în secret materiale pornografice:
„Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru sunt pline de răpire şi de necumpătare.
Fariseu orb! Curăţă întâi partea dinlăuntru a paharului şi a blidului, pentru ca şi partea de afară să fie curată“ (Matei 23:25–26, vezi, de asemenea, Alma 60:23).
Salvatorul continuă să-i condamne pe aceia care tratează ceea ce este vizibil dar neglijează să cureţe ceea ce este intim:
„Voi sunteţi ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie.
Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinlăuntru sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege“ (Matei 23:27–28).
Consecinţele spirituale imediate pentru o asemenea ipocrizie sunt devastatoare. Aceia care caută şi folosesc pornografia îşi pierd puterea preoţiei. Domnul declară: „Atunci când încercăm să ascundem păcatele noastre … iată, cerurile se retrag; Spiritul Domnului este întristat; şi când este retras, amin preoţiei sau autorităţii acelui om“ (vezi D&L 121:37).
Aceia care sunt implicaţi în pornografie pierd, de asemenea, şi compania Spiritului. Pornografia dă naştere la fantezii care distrug spiritualitatea. „Umblarea după lucrurile firii pământeşti este moarte“ – moarte spirituală (Romani 8:6; vezi, de asemenea, 2 Nefi 9:39).
Scripturile ne învaţă în mod repetat că Spiritul Domnului nu va locui într-un tabernacol necurat. Atunci când luăm într-un mod demn din împărtăşanie, ni se promite că „vom avea totdeauna Spiritul Său cu [noi]“. Pentru a ne califica pentru acea promisiune, noi facem un legământ că ne vom „aminti totdeauna de El“ (vezi D&L 20:77). Aceia care caută şi folosesc pornografia în scopul stimulării sexuale încalcă în mod clar acel legământ. De asemenea, încalcă un legământ sacru, acela de a ne abţine de la practici imorale. Ei nu pot să aibă Spiritul Domnului cu ei. Toţi aceştia trebuie să dea ascultare sfatului apostolului Petru: „Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă“ (Faptele apostolilor 8:22).
Dragi fraţi, aţi remarcat faptul că eu nu discut despre efectele pornografiei din punct de vedere al sănătăţii mintale sau al comportamentului criminal. Discut despre efectele sale pe plan spiritual – despre capacitatea noastră de a avea compania Spiritului Domnului, precum şi despre capacitatea noastră de a folosi puterea preoţiei.
De asemenea, pornografia produce în relaţiile noastre personale cele mai preţioase, răni ce nu pot fi vindecate. În cuvântarea sa din luna octombrie a anului trecut adresată bărbaţilor preoţiei, preşedintele Hinckley a dat citire unei scrisori a unei femei care i-a cerut să-i avertizeze pe membrii bisericii că pornografia „are efectul de a distruge inimile şi sufletele până în adâncul lor, distrugând relaţii“ (Liahona, noiembrie 2004, pag. 60).
La o recentă conferinţă de ţăruş, o femeie mi-a înmânat o scrisoare asemănătoare. Soţul ei a slujit, de asemenea, în chemări importante în Biserică timp de mulţi ani, timp în care era dependent de pornografie. Ea povestea despre dificultăţile mari pe care le-a întâmpinat în a-i convinge pe conducătorii preoţiei să considere această problemă a pornografiei într-un mod serios: „Am primit tot felul de răspunsuri cum ar fi, de exemplu, faptul că reacţiile mele ar fi exagerate sau că era vina mea. Episcopul pe care-l avem acum a fost minunat. Acum, după 15 ani, soţul meu încearcă să-şi rezolve dependenţa, însă acum cei 15 ani atârnă mai greu pentru el în decizia de a renunţa, iar pierderea nu poate fi calculată“.
Pornografia distruge abilitatea unei persoane de a se bucura de o relaţie emoţională normală, romantică şi spirituală cu o persoană de sex opus. Distruge tăria normală care-i ajută pe oameni să nu aibă un comportament neadecvat, anormal sau ilegal. Consecinţa este desensibilizarea, persoanele implicate în pornografie ajungând să aplice ceea ce au văzut, indiferent de efectele care se produc în vieţile lor sau în vieţile celorlalţi.
Pornografia provoacă, de asemenea, dependenţă. Distruge capacităţile de a lua decizii şi îi „leagă“ pe aceia care o folosesc, făcându-i să şi-o dorească din ce în ce mai mult, într-un mod obsesiv. Un bărbat care a fost dependent de pornografie şi de droguri puternice mi-a scris următoarea comparaţie: „Din punctul meu de vedere, cocaina nu se compară cu aceasta. Am trecut prin ambele… Renunţarea la cel mai puternic drog este nimic în comparaţie cu [încercarea de a renunţa la pornografie]“ (scrisoare din 20 martie 2005).
Anumite persoane caută să-şi justifice implicarea lor în pornografie argumentând că ceea ce privesc ei este o pornografie „uşoară“ şi nu una „profundă“. Un episcop înţelept a numit această atitudine astfel: refuzul de a vedea răul ca fiind ceva rău. El i-a citat pe aceşti bărbaţi care caută să-şi justifice deciziile luate în ceea ce priveşte lucrurile pe care le privesc, prin folosirea comparaţiilor de genul „nu aşa de rău ca“ sau „doar o singură scenă rea“. Însă modul de a măsura răul nu constă în gradul său, ci în efectul său asupra oamenilor. Când oamenii întreţin gândurile rele atât de mult încât Spiritul se retrage, ei îşi pierd protecţia spirituală şi devin subiecte ale puterii şi ale influenţei celui rău. Când ei folosesc internetul sau o altă sursă de pornografie pentru ceea ce acest episcop a descris ca fiind „stimulare la cerere“ (scrisoare din 13 martie 2005), ei sunt scufundaţi adânc în păcat.
Minunata cuvântare a regelui Beniamin descrie consecinţele teribile. Atunci când ne îndepărtăm de Spiritul Domnului, devenim un duşman al dreptăţii, avem o înţelegere vie a vinovăţiei noastre şi „ne retragem din prezenţa Domnului“ (vezi Mosia 2:36–38). „Îndurarea nu îl ajunge pe acel om“, a concluzionat el, „de aceea, osânda lui de pe urmă este să rabde un chin fără de sfârşit“ (versetul 39).
Gândiţi-vă la exemplul tragic al regelui David. Chiar dacă a fost un om spiritual deosebit în Israel, el şi-a permis să se uite după ceva ce nu ar fi trebuit (vezi 2 Samuel 11). Ispitit de ceea ce a văzut, el a încălcat două dintre cele Zece Porunci, începând cu „Să nu preacurveşti“ (Exodul 20:14). În acest mod, un rege profet a căzut din exaltarea sa (vezi D&L 132:39).
Însă vestea cea bună este că nimeni nu trebuie să urmeze răul pe cărarea descendentă care duce la chin. Toţi cei care au fost prinşi pe aceste teribile scări rulante au cheia de a le schimba direcţia. Fiecare poate scăpa. Prin pocăinţă fiecare poate fi curat.
Alma cel Tânăr spunea:
„Da, mi-am adus aminte de toate păcatele şi nedreptăţile mele pentru care am fost chinuit cu durerile iadului…
încât numai simplul gând al venirii în prezenţa Dumnezeului meu mi-a sfâşiat sufletul cu o groază de negrăit.
Şi s-a întâmplat că aşa cum eram eu sfâşiat de chin, în timp ce eram chinuit de aducerea aminte a păcatelor mele cele multe, iată, de asemenea, mi-am amintit că am auzit profeţia tatălui meu către popor în legătură cu venirea unui Isus Hristos, un Fiu al lui Dumnezeu, ca să ispăşească pentru păcatele lumii.
Acum, în timp ce mintea mea prinsese acest gând, am implorat în inima mea: O, Isuse, Tu, Fiu al lui Dumnezeu, ai milă de mine, care sunt în fierea amărăciunii şi sunt încercuit de lanţurile veşnice ale morţii.
Şi acum, iată, atunci când mă gândeam la aceasta, nu am mai putut să-mi amintesc de durerile mele; da, eu nu am mai fost chinuit de amintirea păcatelor mele.
Şi o, ce bucurie şi ce minunată lumină am văzut eu; da, sufletul meu s-a umplut de o bucurie tot atât de mare cât fusese durerea mea!“ (Alma 36:13–14, 17–20).
Dragii mei fraţi, care sunteţi prinşi în această dependenţă sau care aveţi probleme cu această ispită, există o modalitate de a scăpa de ea.
În primul rând, recunoaşterea răului. Nu-l apăraţi sau nu încercaţi să vă justificaţi. Timp de cel puţin un sfert de secol, conducătorii noştri au pledat ca bărbaţii, precum şi femeile şi copiii, să evite acest rău.2 Revistele Bisericii noastre din ziua de astăzi sunt pline de avertizări, informaţii şi îndrumări pe marginea acestui subiect – peste 20 de articole au fost publicate anul trecut sau urmează să fie publicate în acest an.3
În al doilea rând, căutaţi ajutorul Domnului şi al slujitorilor Săi. Ascultaţi şi daţi atenţie cuvintelor preşedintelui Hinckley:
„Imploraţi pe Domnul din adâncul sufletului dumneavoastră ca El să înlăture din voi slăbiciunea care vă înrobeşte. Şi fie ca să aveţi curajul de a căuta îndrumarea plină de dragoste a episcopului dumneavoastră şi, dacă este necesar, sfatul unor specialişti atenţi“ (Liahona 2004, pag. 62).
În al treilea rând, faceţi tot ceea ce puteţi să evitaţi pornografia. Dacă vă veţi afla vreodată în prezenţa sa – lucru care i se poate întâmpla oricărei persoane care trăieşte în această lume – urmaţi exemplul lui Iosif în Egipt. Când ispita l-a prins în mrejele ei, el a plecat de lângă aceasta şi „a fugit afară din casă“ (Genesa 39:12).
Nu acceptaţi ispita în nici o măsură. Preveniţi păcatul şi evitaţi să aveţi de-a face cu distrugerea sa inevitabilă. Deci, opriţi-l! Uitaţi-vă în altă parte! Evitaţi-l cu orice preţ. Direcţionaţi-vă gândurile spre lucruri sănătoase. Amintiţi-vă de legămintele făcute şi fiţi credincioşi în frecventarea templului. Episcopul înţelept pe care l-am citat mai devreme a spus următoarele: „Căderea în pornografie a unui deţinător înzestrat al preoţiei nu are loc niciodată în timpul preaslăvirii la templu în mod regulat; se întâmplă atunci când preaslăvirea acestuia la templu are loc într-un mod neregulat“ (scrisoare din 13 martie 2005).
De asemenea, trebuie să acţionăm astfel încât să-i protejăm pe aceia pe care-i iubim. Părinţii instalează alarme care să-i avertizeze în cazul în care familia lor este ameninţată de fum sau de monoxid de carbon. Ar trebui să instalăm protecţii împotriva ameninţărilor spirituale, cum ar fi filtre de conectare la internet precum şi cele de acces la locaţia respectivă, astfel încât ceilalţi să poată observa ceea ce se vede. Noi trebuie să clădim tăria spirituală a familiilor noastre prin intermediul relaţiilor de dragoste, prin rugăciunile făcute în familie şi prin studiul scripturilor.
În final, nu folosiţi pornografia. Nu vă folosiţi puterea pentru a ajuta degradarea morală. Iar voi tinere fete, vă rog să înţelegeţi că dacă vă îmbrăcaţi imoral, agravaţi această problemă, devenind o parte a pornografiei pentru o parte dintre băieţii care vă văd.
Vă rog să daţi ascultare acestor avertizări. Să ne îmbunătăţim cu toţii comportamentul personal, să ne dublăm eforturile pentru a-i proteja pe cei dragi şi pentru a proteja mediul în care trăim de asaltul pornografiei care ne ameninţă spiritualitatea, căsătoriile şi copiii.
Mărturisesc că aceasta este ceea ce ar trebui să facem pentru a ne bucura de binecuvântările Aceluia pe care Îl preaslăvim. Mărturisesc despre Isus Hristos, lumina şi viaţa lumii, a cărui Biserică este aceasta, în numele lui Isus Hristos, amin.