Valoarea sufletelor

Elder Harold G. Hillam

din cei Şaptezeci

Când vedem efectul pe care îl poate avea o persoană… probabil nu este de mirare că Domnul ne-a amintit „Amintiţi-vă de valoarea sufletelor“.

Una dintre cuvântările care m-a impresionat foarte mult este una care a fost rostită acum câţiva ani, într-o conferinţă a unui ţăruş, la sesiunea de sâmbătă după-amiază. Cuvântarea a fost rostită de o tânără mamă. Ea a spus:

„Am lucrat la genealogia străbunicului meu. El şi familia sa mare de fii şi fiice erau membri ai Bisericii.

Străbunicul meu“, a spus ea, „a plecat de la Biserică într-o duminică împreună cu familia sa, şi nu s-au mai întors niciodată – fără să dea nici o explicaţie“.

Apoi, ea a spus: „În timpul cercetărilor mele, am aflat că străbunicul meu are peste 1000 de urmaşi“.

După aceea, ea a spus, şi aceasta este partea pe care nu am putut să o uit: „Din acei 1000 de urmaşi, eu sunt singura care este astăzi activă în Biserică“.

În timp ce ea rostea aceste cuvinte, eu mă gândeam: „Sunt doar 1000, sau s-ar putea să fie mai mulţi?“

Răspunsul este clar. Influenţa spirituală pe care ar fi putut să o aibă acea familie asupra vecinilor şi prietenilor lor nu a avut loc. Nici unul dintre fiii săi, nici una dintre fiicele sale nu au slujit ca misionari şi cei pe care i-ar fi mişcat cu mărturiile lor, nu au fost botezaţi, iar cei care nu au fost botezaţi, nu au mers în misiuni. Da, sunt probabil multe mii care nu sunt în Biserică şi nici chiar în această întrunire, din cauza deciziei acelui străbunic.

În timp ce ascultam cuvântarea ei, mă gândeam: „Ce tragedie! Poate că dacă eu aş fi fost acolo în acel timp, aş fi putut spune ceva tatălui, familiei, conducătorilor preoţiei, care să fi ajutat la prevenirea unei asemenea calamităţi venite asupra familiei lor şi asupra atâtora din generaţiile viitoare care vor urma“.

Acea ocazie din trecut este pierdută. Dar acum putem să ne uităm la prezent şi la viitor. Le-aş spune acelora care se găsesc în aceeaşi poziţie ca şi străbunicul:

„Vreţi să vă gândiţi la ce aţi putea face pentru familia dumneavoastră şi pentru toţi aceia care vin după dumneavoastră? Vreţi să luaţi în considerare efectele gândurilor şi ale acţiunilor dumneavoastră?

Dacă sunt nelămuriri cu privire la doctrina Bisericii, luaţi în considerare sfatul dat de preşedintele Gordon B. Hinckley anul trecut, în timpul unei întruniri care a avut loc în Paris, Franţa, la care au participat peste 2.000 de membri. El a spus:

„Vă rog, stimaţi fraţi şi surori, dacă aveţi vreo nelămurire cu privire la oricare doctrină a acestei Biserici, să o puneţi la încercare. Încercaţi. Trăiţi conform acelui principiu. Staţi în genunchi şi rugaţi-vă pentru aceasta şi Domnul vă va binecuvânta cu o înţelegere a adevărului acestei lucrări“.

Dacă aveţi senzaţia că vi s-a făcut o nedreptate, fiţi gata să iertaţi. Dacă, dintr-un anumit motiv, aveţi o amintire neplăcută, uitaţi-o. Dacă este necesar, discutaţi cu episcopul dumneavoastră, discutaţi cu preşedintele ţăruşului dumneavoastră.

Pentru dumneavoastră, dar în special pentru cei care într-o zi vor fi străbunici sau străbunice, binecuvântările dumneavoastră eterne şi cele ale posterităţii dumneavoastră sunt cu mult mai importante decât orice motiv bazat pe mândrie care v-ar respinge dumneavoastră şi multor altora binecuvântări atât de importante. În Cartea lui Mormon, Regele Beniamin ne aminteşte: „Şi mai mult, aş dori ca voi să vă gândiţi la starea binecuvântată şi fericită a acelora care ţin poruncile lui Dumnezeu. Căci, iată, ei sunt binecuvântaţi în toate lucrurile, atât în cele lumeşti, cât şi în cele spirituale; şi dacă ei se menţin cu credinţă până la sfârşit, atunci sunt primiţi în cer pentru ca să poată locui cu Dumnezeu într-o stare de fericire fără sfârşit“ (Mosia 2:41).

Voi, cei care sunteţi copii în casele viitorilor străbunici rătăcitori, puteţi continua să fiţi credincioşi; puteţi fi un bun exemplu în casă şi pentru cei din jurul vostru. Vă puteţi împlini rolul dumneavoastră de a aduce pace şi armonie în casă şi prietenilor dumneavoastră. Dumneavoastră puteţi fi soluţia, nu cauza problemelor. Amintiţi-vă, în Cartea lui Mormon, când tatăl Lehi a început să cârtească, fiul său credincios, Nefi, a fost cel care l-a încurajat şi a găsit soluţii pentru probleme. De atât de multe ori, în vremuri tulburi, copiii credincioşi sunt surse de calm şi de pace.

Cât de mult mi-aş fi dorit ca, dumneavoastră, cei care sunteţi episcopi şi preşedinţi de ţăruş, să fi fost la întrunirea la care am participat eu, împreună cu o parte din reprezentanţii regionali. L-am ascultat pe elder L. Tom Perry atunci când i-a comparat pe cei care vor fi elderi şi pe cei care nu sunt activi – viitori străbunici rătăcitori – cu un termometru. Ni s-a amintit că sunt multe persoane care sunt puţin mai mult decât „calde“ faţă de Biserică. Ei ar veni înapoi dacă cineva doar i-ar încuraja şi le-ar arăta calea.

Aş dori să vă povestesc despre o conferinţă de ţăruş la care am participat. Era o reorganizare; preşedintele de ţăruş şi consilierii săi urmau să fie eliberaţi din chemare şi urma să fie chemată o nouă preşedinţie. Preşedintele de ţăruş era tânăr şi slujise foarte bine timp de aproape 10 ani. Era foarte bine pregătit din punct de vedere spiritual, dar şi un administrator foarte bun. În interviul personal pe care l-am avut cu el, mi-a povestit despre felul în care delegase consilierilor săi şi înaltului consiliu, multe dintre responsabilităţile cu privire la modul de funcţionare a ţăruşului, pentru a avea el timp să aibă interviuri cu cei care aveau nevoie de încurajare. În biroul său, au fost invitate persoane singure şi cupluri. Acolo el discuta cu ei pentru a-i cunoaşte mai bine, le dădea sfaturi şi îi invita să acţioneze mai bine, să-şi pună vieţile în ordine şi să primească binecuvântările pregătite pentru cei care Îl urmează pe Domnul. El i-a ajutat, dându-i în grija unui conducător capabil, un învăţător care i-a ajutat să înţeleagă frumuseţea doctrinei. El mi-a spus, apoi, că în aceste interviuri întreba deseori dacă ei ar dori o binecuvântare. „Mi-am aşezat mâinile pe capul multor membri din ţăruş“, a spus el.

Ziua următoare, la sesiunea generală a conferinţei generale a ţăruşului, am văzut atâtea lacrimi, câte nu cred că am văzut în viaţa mea; nu erau pentru că aveau impresia că preşedintele nu ar trebui să fie eliberat din chemare, ci pentru dragostea profundă a unui preşedinte tânăr de ţăruş care le binecuvântase vieţile. Am simţit că trebuie să întreb: „Câţi dintre dumneavoastră aţi avut pe cap mâinile preşedintelui?“ Am fost uimit de numărul celor care au ridicat mâinile. În acel moment, mă gândeam în sinea mea: „Câţi dintre aceşti oameni vor binecuvânta numele acestui mare om, nu numai acum, ci pentru toată eternitatea?“ Da, aceştia vor fi străbunicii care, datorită acestui conducător iubitor, vor lăsa o moştenire de generaţii întregi de mii de oameni care îl vor numi binecuvântat.“

Când vedem efectul pe care poate să îl aibă o persoană asupra vieţilor multora, probabil nu este de mirare că Domnul ne-a amintit: „Amintiţi-vă că valoarea sufletelor este mare înaintea lui Dumnezeu“ (vezi D&L 18:10).

Mă rog ca noi toţi să ne gândim la ceea ce putem face personal pentru a-i ajuta pe cei care vor fi viitorii străbunici, indiferent dacă acum sunt copii mici, adolescenţi sau adulţi astfel încât fiecare să lase o moştenire credincioasă formată din cei care-L cunosc şi-L iubesc pe Domnul.

În numele lui Isus Hristos, amin.