2018
Te mea e ti’a i te feiā ato’a e mau nei i te autahu’ara’a a Aarona ’ia māramarama
Mē 2018


Te mea e ti’a i te taea’e ato’a e mau nei i te autahu’ara’a a Aarona ’ia māramarama

Te fa’atōro’ara’a ia ’outou i te autahu’ara’a a Aarona, e ’ohipa tumu ïa nō te tauturura’a i tāna mau tamari’i ’ia fāri’i i te mana tāra’ehara a te Mesia.

E te mau taea’e, e ha’amaita’ira’a nō’u ’ia ti’a i rotopū ia ’outou i roto i teie ’āmuira’a rahi o te ’ā’ai. I te rirora’a vau ’ei peresideni misiōni ’āpī, ’ua ’ana’anatae roa vau i te fāri’i i tō mātou pupu misiōnare ’āpī mātāmua. Tē fa’aineine ra vetahi o te mau misiōnare tahito a’e i te tahi rurura’a ’e ’o rātou. ’Ua ’ite atura vau i te ’āpapa-ha’amenemene-ra’a-hia te tahi mau pārahira’a tamari’i.

« E aha terā mau pārahira’a na’ina’i ? » ’Ua ui atu vau.

Ma te ha’amā, ’ua nā ’ō mai te mau misiōnare ē : « Nā te mau misiōnare ’āpī. »

Tē ti’aturi nei au ē, te huru tātou e hi’o nei ia vetahi, ’o te huru rahi ato’a ïa tā rātou e hi’o ē ’o vai rātou i teienei ’e ’āraua’e.1 ’Ua pārahi tō mātou mau misiōnare ’āpī i ni’a i te pārahira’a rahi i terā mahana.

I te tahi taime, tē mata’u nei au ē, tē huru hōro’a ra tātou i tō tātou feiā ’āpī tamāroa o te autahu’ara’a a Aarona i te mau pārahira’a tamari’i ’ia pārahi atu, ’aita rā tātou e tauturu nei ia rātou ’ia hi’o ē, ’ua hōro’a mai te Atua ia rātou i te hō’ē ti’aturira’a mo’a ’e te hō’ē ’ohipa faufa’a tumu e rave.

’Ua parau te peresideni Thomas S. Monson ia tātou ē, tītauhia i te feiā ’āpī tamāroa ’ia māramarama « i te aura’a… nō te maura’a i te autahu’ara’a a te Atua. Tītauhia ’ia arata’i ia rātou i te arara’a pae vārua nō ni’a i te mo’ara’a o tō rātou pi’ira’a i fa’atōro’ahia ».2

I teie mahana, tē pure nei au ’ia arata’i te Vārua Maita’i ia tātou i te hō’ē māramaramara’a rahi a’e i te mana ’e te mo’ara’a o te autahu’ara’a a Aarona ’e ’ia rōtahi itoito fa’ahou atu tātou i ni’a i tā tātou mau hōpoi’a autahu’ara’a. Tā’u nei poro’i, nō te feiā ato’a ïa e mau nei i te Autahu’ara’a a Aarona, ’oia ato’a ïa ’o rātou e mau nei i te autahu’ara’a a Melehizedeka.

’Ua ha’api’i Elder Dale G. Renlund ē, te fā o te autahu’ara’a, ’o te fa’afāna’ora’a ïa i te mau tamari’i a te Atua i te mana tāra’ehara a Iesu Mesia.3 ’Ei fāri’ira’a i te mana tāra’ehara a te Mesia i roto i tō tātou nei orara’a, ’ia ti’aturi tātou iāna e ti’a ai, ’ia tātarahapa i tā tātou mau hara, ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a nā roto i te mau ’ōro’a, ’e ’ia fāri’i i te Vārua Maita’i.4 E ’ere te reira i te mau parau tumu ’o tā tātou e fa’aō atu i te hō’ē noa taime ; tē ’ohipa ’āmui nei rā rātou nō te ha’apūai te tahi i te tahi ’e nō te patu te tahi i ni’a i te tahi, nā roto i te hō’ē ’ohipa tau maoro ’e te tāmau, i te pa’i’umara’a nō te « haere mai i te Mesia, ’e ’ia maita’i roa ’outou iāna ».5

E aha ïa te ’ohipa a te autahu’ara’a a Aarona i reira ? Nāhea te reira i te tauturu ia tātou ’ia ha’amatara mai i te mana tāra’ehara a te Mesia ? Tē ti’aturi nei au ē tei roto i te mau tāviri o te autahu’ara’a a Aarona te pāhonora’a—te mau tāviri nō te utuutura’a a te mau melahi ’e nō te ’evanelia fa’aineinera’a.6

Te utuutura’a a te mau melahi

Ha’amata ana’e nā ni’a i te hō’ē hi’ora’a nō te utuutura’a a te mau melahi. Hou te fa’aro’o ia Iesu Mesia e noa’a ai i te mau tamarii a te Atua, tītauhia ia rātou ’ia ’ite nō ni’a iāna ’e ’ia ha’api’ihia te ’evanelia. Mai tā te ’āpōsetolo Paulo i parau :

« E aha ho’i rātou e ti’a ai ’ia fa’aro’o iāna, i tei ’ore rātou i ’ite iāna ? ’E e aha ho’i rātou e ’ite ai i te fa’a’ite ’ore ?

« E aha ho’i te ta’ata nei e ti’a ai ’ia fa’a’ite ’ia ’ore rātou ’ia tonohia ?

« Nā te ’ite maori e noa’a ai te fa’aro’o, ’e nā te parau a te Atua ».7

Mai te ha’amatara’a mai ā o te tau, « i tono mai ai [te Atua] i te mau melahi e tauturu i te tamari’i a te ta’ata nei, ’e e fa’a’ite māramarama… i te taera’a mai o te Mesia ra ».8 Te mau melahi, e mau ti’a ïa nō te ra’i mai e hōro’a i te poro’i a te Atua.9 Nā roto i te reo hebera ’e heleni, te ta’o tumu nō melahi, ’o te « ve’a » ïa.10

Mai te mau melahi e riro nei e mau ve’a mana tei tonohia e te Atua nō te fa’a’ite i tāna parau ’a patu ai i te fa’aro’o, tātou e mau nei i te autahu’ara’a a Aarona, ’ua fa’atōro’ahia tātou nō te « ha’api’i ’e ’ia tītau atu i te mau ta’ata ’ia haere mai i te Mesia ra ».11 Te porora’a i te ’evanelia, e hōpoi’a ïa nā te autahu’ara’a. ’E te mana e tū’ati i teie hōpoi’a, e ’ere ïa nō te mau peropheta noa ’aore rā nō te mau misiōnare noa. Nō ’outou !12

Nō reira, nāhea i te noa’a te reira mana ? Nāhea te hō’ē diakono 12 matahiti—’e tātou nei—e fa’atae i te fa’aro’o i te Mesia i te ’ā’au o te mau tamari’i a te Atua ? E ha’amata tātou nā roto i te ha’afaufa’ara’a i tāna parau, ’ia vai tō te reira mana i roto ia tātou.13 ’Ua parau mai ’oia ē, ’ia nā reira tātou, e noa’a ia tātou « te mana o te Atua nō te ha’apāpūra’a atu i te mana’o o te ta’ata nei ».14 Penei a’e e taime ha’api’ira’a i roto i te rurura’a pupu ’aore rā te hāhaerera’a i te ’utuāfare o te hō’ē melo. Penei a’e e ’ohipa mai te reira noa, mai te tahi ’āparaura’a ’e te hō’ē hoa ’aore rā te hō’ē melo o te ’utuāfare. Noa atu te ’ohipa, mai te peu ’ua fa’aineine tātou, e nehenehe tā tātou e ha’api’i i te ’evanelia mai te mau melahi : nā roto i te mana o te Vārua Maita’i.15

Jacob ’e te taea’e Holmes

’Aita i maoro a’enei, ’ua fa’aro’o vau ia Jacob, e autahu’ara’a a Aarona i Papua Niu Guine, i te fa’a’itera’a nō te mana o te Buka a Moromona ’e te huru te reira i tauturu iāna ’ia pāto’i i te ’ino ’e ’ia pe’e i te Vārua. ’Ua fa’arahi tāna mau parau i tō’u fa’aro’o ’e te fa’aro’o o te tahi atu mau ta’ata. ’Ua rahi ato’a mai tō’u fa’aro’o i te fa’aro’ora’a vau i te tahi taea’e e mau nei i te autahu’ara’a a Aarona, i te ha’api’ira’a ’e i te fa’a’ite-pāpū-ra’a i roto i tā rātou mau rurura’a pupu.

E te feiā ’āpī tamāroa ē, e mau ve’a mana ’outou. Nā roto i tā ’outou mau parau ’e tā ’outou mau ’ohipa, e ti’a ia ’outou ’ia fa’atae i te fa’aro’o i te Mesia i te ’ā’au o te mau tamari’i a te Atua.16 ’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson : « E riro mai ’outou ’ei melahi aupuru nō rātou ».17

Te ’evanelia fa’aineinera’a

I te mau taime ato’a, e arata’i atu te fa’aro’o rahi a’e i te Mesia i te hia’ai e taui ’aore rā e tātarahapa.18 Nō reira e mea tano roa ’ia ’āpe’ehia te tāviri nō te utuutura’a a te mau melahi i te tāviri nō te ’evanelia fa’aineinera’a ; te « ’evanelia nō te tātarahapara’a ’e nō te bāpetizora’a ’e nō te ha’amatarara’a hara ».19

’Ia tuatāpapa ’outou i tā ’outou mau hōpoi’a autahu’ara’a a Aarona, e ’ite mai ’outou i te fa’auera’a pāpū ’ia ani i te ta’ata ’ia tātarahapa ’e ’ia ha’amaita’i ia rātou.20 E ’ere iho ā ïa, e ti’a atu tātou i te ma’ara’a purūmu ’a tuō ai : « ’A tātarahapa ’outou ! » I te rahira’a taime, e tātarahapa tātou, e fa’a’ore tātou i te hapa ’e e aupuru tātou ia vetahi ’ē, e pūpū atu tātou i te tīa’ira’a ’e te hau tā te tātarahapa e hōro’a—nō tō tātou fa’atupura’a i te reira i roto ia tātou iho.

’Ua nā muri au i te tahi tamāroa o te autahu’ara’a a Aarona i te hāhaerera’a atu rātou i tā rātou mau melo pupu. ’Ua ’ite au i te tāmarūra’a tā rātou utuutura’a i te ’ā’au ’a tauturu ato’a ai i tō rātou nau taea’e ’ia putapū i te here o te Atua. ’Ua fa’aro’o vau i te hō’ē taure’are’a tamāroa i te hōro’ara’a i tōna ’itera’a pāpū i tōna mau hoa nō ni’a i te mana o te tātarahapara’a. ’A nā reira ai ’oia, ’ua tāmarūhia te mau ’ā’au, ’ua ravehia te tahi tītaura’a ’e ’ua putapūhia i te mana fa’aora o te Mesia.

’Ua ha’api’i mai te peresideni Gordon B. Hinckley : « E tuha’a ’ē te tātarahapara’a. E tuha’a ’ē te matarara’a tā tātou mau hara, ’aore rā te fa’a’orera’ahia mai. Te mana nō te fa’atae mai i te reira, tei roto ïa i te Autahu’ara’a a Aarona ».21 Tē fa’a’ite pāpū ’e tē fa’aoti nei te mau ’ōro’a nō te bāpetizora’a ’e nō te ’ōro’a mo’a a te Autahu’ara’a a Aarona i tā tātou tātarahapara’a ’ia matara te hara.22 Teie te tātarara’a a te peresideni Dallin H. Oaks : « ’Ua fa’auehia tātou ’ia tātarahapa i tā tātou mau hara ’e ’ia haere mai i te Fatu ma te ’ā’au tātarahapa ’e te vārua marū ’e ’ia rave ho’i i te ’ōro’a… ’Ia fa’a’āpī tātou i tā tātou mau fafaura’a bāpetizora’a mai te reira, e fa’a’āpī mai te Fatu i te ’ohipa tāmāra’a a tō tātou bāpetizora’a ».23

E te mau taea’e, e fāna’ora’a mo’a te fa’aterera’a i te mau ’ōro’a e fa’atae mai i te fa’a’orera’a hara i te feiā ’ā’au tātarahapa nā roto i te mana tāra’ehara a te Fa’aora.24

’Aita i maoro a’enei, ’ua fa’ati’ahia mai iā’u nō ni’a i te hō’ē tahu’a e tāfifi i te paraparau, ’e ’ua ha’amaita’i ’oia i te ’ōro’a nō te taime mātāmua. ’A nā reira ai ’oia, e vārua pūai tei tae mai i ni’a iāna ’e te ’āmuira’a. ’Ei reira i roto i te rurura’a, ’ua hōro’a ’oia i te hō’ē ’itera’a pāpū ’ōhie ’e te pāpū nō te mana o te Atua tāna i putapū i roto i terā ’ōro’a.

Te pupu tahu’a ’e te ’utuāfare Mbuelongo

I Sydney (Auterāria), e maha melo nō te pupu tahu’a tei bāpetizo i te mau melo o te ’utuāfare Mbuelongo. ’Ua fa’ati’a mai te metua vahine o te hō’ē o nā tahu’a ē, e mea nāhea tō teie ’ohipa i te ha’amaita’ira’a i tāna tamaiti. ’Ua māramarama mai teie nau tahu’a i te aura’a o te parau « nō te mana i tu’uhia mai e Iesu Mesia ».25

Mai tā ’outou i ’ite, i teienei e nehenehe te mau tahu’a e bāpetizo i roto i te hiero. ’Aita i maoro a’enei, ’ua bāpetizo ta’u tamaiti 17 matahiti iā’u nō vetahi o tō mātou hui tupuna. Māua e piti tei putapū i te māuruuru rahi nō te autahu’ara’a a Aarona ’e te fāna’ora’a ’ia ’ohipa nō te fa’aorara’a i te mau tamari’i a te Atua.

E te feiā ’āpī tamāroa ē, ’ia fa’aitoito ’outou i te pūpū ia ’outou i tā ’outou mau hōpoi’a autahu’ara’a, tē ’āmui nei ïa ’outou i te Atua i roto i tāna ’ohipa e « faatupu i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te taata nei ».26 E fa’arahi te mau ’ohipa mai te reira i tō ’outou hia’ai, ’e e fa’aineine ato’a te reira ia ’outou ’ia ha’api’i i te tātarahapa ’e ’ia bāpetizo i te feiā fa’afāriu ’ei misiōnare. E fa’aineine ato’a te reira ia ’outou nō te tāvinira’a i roto i te autahu’ara’a a Melehizedeka, nō te orara’a tā’āto’a.

’O Ioane Bāpetizo, tō tātou hi’ora’a

Tātou e mau nei i te autahu’ara’a a Aarona, e fāna’ora’a ’e e hōpoi’a nā tātou ’ia riro ’ei tāvini taea’e nō Ioane Bāpetizo. ’Ua tonohia Ioane ’ei ve’a mana nō te fa’a’ite pāpū nō te Mesia ’e nō te ani i te tā’āto’ara’a ’ia tātarahapa ’e ’ia bāpetizohia—’oia ho’i, ’ua fa’a’ohipa ’oia i te mau tāviri o te autahu’ara’a a Aarona tā tātou i paraparau. I nā ’ō ai Ioane : « ’O vau nei, tē bāpetizo nei ïa ia ’outou i te pape ’ia tātarahapa ’outou, ’oia rā ’o tē haere mai i muri iho iā’u nei, e mana rahi tōna i tō’u… e bāpetizo ïa ’oia ia ’outou i te Vārua Maita’i ’e te auahi ».27

Nō reira, ma te mau tāviri utuutura’a a te mau melahi ’e a te ’evanelia fa’aineinera’a, tē fa’aineine nei te autahu’ara’a a Aarona i te ’ē’a nō te mau tamari’i a te Atua nō te fāri’i, nā roto i te autahu’ara’a a Melehizedeka, i te hōro’ara’a o te Vārua Maita’i, te hōro’a rahi a’e tā tātou e nehenehe e fāri’i i roto i te orara’a nei.28

’Auē ïa hōpoi’a rahi mau tā te Atua i hōro’a i te feiā e mau nei i te autahu’ara’a a Aarona !

Hō’ē anira’a ’e hō’ē parau fafau

E te mau metua, e te feiā fa’atere autahu’ara’a, tē ta’a ra ānei ia ’outou te faufa’a rahi o te parau a’o a te peresideni Monson e tauturu i te feiā ’āpī ’ia māramarama « i te aura’a… nō te maura’a i te autahu’ara’a a te Atua » ?29 Nā te māramaramara’a ’e te fa’arahira’a i te autahu’ara’a a Aarona e fa’aineine ia rātou ’ia riro ’ei mau taea’e ha’apa’o maita’i nō te autahu’ara’a a Melehizedeka, ’ei mau misiōnare tei ’ī i te pūai ’e ’ei mau tāne ’e ’ei mau metua tāne parau ti’a. Nā roto i tā rātou tāvinira’a, e māramarama rātou ’e e putapū ho’i rātou i te pāpūra’a o te mana autahu’ara’a, te mana nō te rave nā roto i te i’oa o te Mesia, nō te fa’aorara’a i te mau tamari’i a te Atua.

E te feiā ’āpī tamāroa, e ’ohipa tā te Atua nō ’outou ’ia rave.30 Te fa’atōro’ara’a ia ’outou i te autahu’ara’a a Aarona, e ’ohipa tumu ïa nō te tauturura’a i tāna mau tamari’i ’ia fāri’i i te mana tāra’ehara a te Mesia. Tē parau fafau nei au ē, ’ia tu’u ’outou i teie nau hōpoi’a mo’a i te pū o tō ’outou orara’a, e putapū ’outou i te mana Atua mai tei ’ore ā i tupu a’enei. E māramarama ’outou i tō ’outou hīro’a ’ei tamaiti a te Atua, tei pi’ihia i te pi’ira’a mo’a e rave i tāna ’ohipa. ’E mai ia Ioane Bāpetizo te huru, e tauturu atu ’outou i te fa’aineinera’a i te ’ē’a nō te taera’a mai tāna Tamaiti. Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō teie mau parau mau, i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. ’O te ’ohipa i tupu nō Mose. I muri iho i tāna fārereira’a ’e te Atua, ’ua ha’amata ’oia i te hi’o ta’a ’ē iāna—’ei tamaiti nā te Atua. ’Ua tauturu teie hi’ora’a iāna ’ia pāto’i ia Sātane, tei pi’i iāna e « tamaiti a te ta’ata » (hi’o Mose 1:1-20). Hi’o ato’a Thomas S. Monson, « Hi’o ia vetahi ’ē ’ei ta’ata tā rātou e nehenehe e riro mai », Liahona, Novema 2012, 68–71 ; Dale G. Renlund, « Nā roto i te mata o te Atua », Liahona, Novema 2015, 93–94.

  2. Thomas S. Monson, putuputura’a feiā fa’atere o te ’āmuira’a rahi, Māti 2011.

  3. Hi’o Dale G. Renlund, « Te Autahuʼaraʼa ’e te mana tāra’ehara a te faʼaora », Liahona, Novema 2017, 64–67.

  4. Hi’o 2 Nephi 31-32 ; 3 Nephi 11:30-41 ; 27:13-21 ; Etera 4:18-19 ; Mose 6:52-68 ; 8:24.

  5. Moroni 10:32 ; hi’o ato’a ’Ia Poro Haere i Ta’u Nei ’Evanelia : Te hō’ē arata’i nō te ’ohipa misionare (2004), 6.

  6. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 13:1 ; 84:26-27 ; 107:20.

  7. Roma 10:14-15, 17. ’Ua ha’api’i Iosepha Semita i teie ato’a parau mau : « E tae mai te ti’aturi nā roto i te fa’aro’ora’a i te parau a te Atua, nā roto i te parau fa’a’ite a te mau tāvini o te Atua ; e ’āpe’ehia taua parau fa’a’ite i te mau taime ato’a ’e te vārua nō te tohu ’e nō te heheura’a » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Joseph Smith [2007], 440).

  8. Moroni 7:22 ; hi’o Alama 12:28-30 ; 13:21-24 ; 32:22-23 ; 39:17-19 ; Helamana 5:11 ; Moroni 7:21-25, 29-32 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:35 ; 29:41-42 ; Mose 5:58 ; hi’o ato’a Mataio 28:19 ; Roma 10:13-17.

  9. Hi’o George Q. Cannon, Gospel Truth, mā’itihia e Jerreld L. Newquist (1987), 54.

  10. Hi’o James Strong, The New Strong’s Exhaustive Concordance of the Bible (1984), Hebrew and Chaldee dictionary section, 66, Greek dictionary section, 7.

  11. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:59.

  12. Hi’o Henry B. Eyring, « ’Ia pūai ato’a ho’i ’oia », Liahona, Novema 2016, 75–78 ; Alama 17:3 ; Helamana 5:18 ; 6:4-5 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 28:3.

  13. Hi’o 1 Ioane 2:14 ; Alama 17:2 ; 26:13 ; 32:42. Fa’aotira’a i Ta’u Hōpoi’a i te Atua : Nā te mau Taea’e nō te Autahuara’a a Aarona e mauha’a tano roa nō te tauturu i te reira.

  14. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:21 ; hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 84:85.

  15. Hi’o 2 Nephi 32:3 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:14 ; 50:17-22.

  16. Hi’o Moroni 7:25.

  17. Russell M. Nelson, « Honoring the Priesthood », Ensign, Mē 1993, 40 ; hi’o ato’a Alama 27:4.

  18. Hi’o Alama 34:17 ; Helamana 14:13.

  19. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te Mau Parau Fafau 84:27.

  20. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:46, 51-59, 73-79. Fa’aotira’a i Ta’u Hōpoi’a i te Atua : Nā te mau Taea’e nō te Autahuara’a a Aarona e mauha’a tano roa nō te tauturu ia tātou ’ia māramarama i tā tātou hōpoi’a.

  21. Gordon B. Hinckley, « The Aaronic Priesthood—a Gift from God », Ensign, Mē 1988, 46.

  22. ’Ua fa’ata’a mai Elder D. Todd Christofferson : « E ta’ahira’a hope’a ’aore rā ’o te korōna te bāpetizora’a i te pape nō te ’ohipa tau maoro o te tātarahapara’a. E fa’ahope te vaiihora’a i te hara ’e tā tātou fafaura’a ’ia ha’apa’o, i tā tātou tātarahapara’a ; inaha ho’i, ’aita te tātarahapara i hope ’aita ana’e terā fafaura’a » (« Building Faith in Christ », Liahona, Setepa 2012, 14–15). Hi’o ato’a D. Todd Christofferson, « Te hōro’a hanahana o te tātarahapara’a », Liahona, Novema 2011, 38–41 ; ’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 26:24 (i roto i te parau hi’u o te Bibilia).

    E hōro’a te ōro’a mo’a ia tātou « i te fāna’ora’a i te hepetoma tāta’itahi i te taime nō te fa’a’āpī i te mau fafaura’a mo’a e fa’ati’a ia tātou ’ia riro ’ei feiā fāna’o i te maita’i tāra’ehara o te Fa’aora ma te hō’ē ā tāmāra’a pae vārua ’e te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a » (« Understanding Our Covenants with God », Liahona, Tiurai 2012, 21). Hi’o ato’a Dallin H. Oaks, « Always Have His Spirit », Ensign, Novema 1996, 59–61.

  23. Dallin H. Oaks, « The Aaronic Priesthood and the Sacrament », Liahona, Tēnuare 1999, 44.

  24. ’Ua fa’ata’a Elder David A. Bednar : « ’Ua hau atu te mau ’ōro’a fa’aorara’a ’e te mau ’ōro’a fa’ateiteira’a e ravehia nei i roto i te ’Ēkālesia a te Fatu tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, i te ta’urua noa ’e te tāpa’o. Mai te huru te reira i te mau fa’atahera’a ha’amanahia, i reira te mau ha’amaita’ira’a ’e te mau mana o te ra’i e tahe ai i roto i tō tātou orara’a tāta’itahi » (« ’Ia vai matara noa tā ’outou mau hara », Liahona, Mē 2016, 60).

  25. Te Parau Ha’api’ira’a e te mau Parau Fafau 20:73.

  26. Mose 1:39.

  27. Mataio 3:11.

  28. E rave rahi feiā fa’atere o te ’Ēkālesia tei paraui te Vārua Maita’i ’ei hōro’a rahi roa a’e i te tāhuti nei.

    ’Ua parau te peresideni Dallin H. Oaks : « Te vai-tāmau-noa-ra’a te hoara’a o te Vārua Maita’i, ’o te tao’a faufa’a rahi roa ae ïa e noa’a ia tātou i te tāhuti nei (« The Aaronic Priesthood and the Sacrament », Liahona, Tēnuare 1999, 44).

    ’Ua ha’api’i Elder Bruce R. McConkie : « ’Ia hi’ohia te tau mure ’ore, ’o te ora mure ’ore ïa te hōro’a rahi a’e i te tahi atu mau hōro’a a te Atua. ’Ia hi’ohia rā teie nei orara’a, ’o te hōro’a o te Vārua Maita’i ïa te hōro’a rahi roa a’e e fāna’o te hō’ē ta’ata tāhuti nei » (« What Is Meant by ‘The Holy Spirit’? » Instructor, Fēpuare 1965, 57).

    ’Ua fa’a’ite pāpū te peresideni Wilford Woodruff : « Mai te mea tei ia ’outou ra te Vārua Maita’i—e ti’a i te mau ta’ata ato’a ’ia fāri’i i te reira—e nehenehe tā’u e parau atu ia ’outou ē ’aita atu e hōro’ara’a rahi atu ā, ’aita atu e ha’amaita’ira’a rahi atu ā i hōro’ahia i te mau ta’ata ato’a i ni’a i te fenua nei. E aupuruhia paha ’outou e te mau melahi ; e ’ite mata paha ’outou i te mau temeio e rave rahi ; e ’ite mata paha ’outou i te mau ’ohipa māere i ni’a i te fenua nei ; tera rā tē parau nei au ē te hōro’ara’a o te Vārua Maita’i ’o te hōro’ara’a rahi roa a’e ïa e nehenehe e hōro’ahia atu i ni’a i te ta’ata nei » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Wilford Woodruff [2004], 49).

    ’Ua parau ato’a Elder David A. Bednar : « Tē fa’atumu nei te mau fa’auera’a a te Atua tā tātou e ha’apa’o nei ’e te a’ora’a fa’auruhia a te feiā fa’atere nō te ’Ēkālesia tā tātou e pe’e nei i ni’a i te fāri’ira’a i te hoara’a i te Vārua. ’Oia mau, ’ua fa’atumuhia te tā’āto’ara’a o te mau ha’api’ira’a ’e te mau fa’a’oa’oara’a nō te ’evanelia i ni’a i te fāri’ira’a i te Vārua Maita’i i roto i tō tātou orara’a » (« ’A fāri’i i te Vārua Maita’i », Liahona, Novema 2010, 97).

  29. Thomas S. Monson, putuputura’a feiā fa’atere o te ’āmuira’a rahi, Māti 2011.

  30. Hi’o Mose 1:6.