2022
Te tīa’ira’a ’e te tāmāhanahanara’a i roto i te Mesia
Tetepa 2022


« Tīa’ira’a ’e tāmāhanahanara’a i roto i te Mesia », Liahona, Tetepa 2022.

Te tīa’ira’a ’e te tāmāhanahanara’a i roto i te Mesia

E tāpe’a na tātou i te fafaura’a ē, e ha’amana’o ’e e ha’amaita’i te Fatu i tōna feiā mo’a ha’apa’o maita’i.

Hōho’a
rima nō te ti’i o te Mesia

E nehenehe tātou e tūtau i tō tātou tīa’ira’a hope’a i roto ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara.

Hōho’a nō te rima o te ti’i o te Mesia nā Scott Law

E ’itera’a pāpū hōhonu ’e te vai maoro tō Jens ’e tō Ane Cathrine Andersen nō te parau mau o te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. Noa atu te naho’a ta’ata riri ’e te hāmani-’ino-ra’a a te ’oire ’e te pāroita, ’ua tomo mai rāua i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te matahiti 1861.

I te pu’e tau fa’atupura’a rā’au o te matahiti i muri iho, ’ua ha’apa’o rāua i te pi’ira’a a Ziona, i te purapurara’a mai e 8 000 km i te ātea i roto i te ’āfa’a nō Roto Miti. Te ha’aputuputura’a i Ziona, te aura’a ra ’o te fa’aru’era’a ïa i tō rāua orara’a maita’i i Danemaka—tae noa atu i te mau hoa, te ’utuāfare fēti’i, ’e te hō’ē fare fa’a’apu nehenehe, ’o tei vaiihohia mai i terā ’e terā u’i nā te metua tāne i te tamaiti matahiapo. Tei roto i te ’oire nō Veddum, i pīha’i iho ia Aalborg, i ni’a i te tuha’a fenua nō Jutland Peninsula i te pae apato’erau nō Danemaka, e fa’a’apu rahi ’e te hotu maita’i. ’Ua hau atu i te ’ahuru rave ’ohipa i reira ’e ’o tei hōpoi mai i te ’utuāfare Andersen te fa’atura ’e te faufa’a.

Ma te ’ōperera’a i teie mau faufa’a i tō rāua mau hoa fa’afāriuhia, ’ua ’aufau Jens ’e ’o Ane Cathrine i te ha’amāu’ara’a nō te haerera’a i te fenua ’ē nō te rahira’a fātata e 60 feiā mo’a ’ē atu, e haere ra i Ziona. I te 6 nō ’Ēperēra 1862, ’ua ’āmui atu ’o Andersen ma ’e tā rāua tamaiti 18 matahiti, ’o Andrew, i nā 400 feiā mo’a nō Danemaka nā ni’a i te pahī auahi na’ina’i ’o Albion ’e fano atu ra i Hambourg, Heremani. I tō rātou taera’a atu i Hambourg e piti mahana i muri mai, ’ua ’āmui atu rātou i te tahi atu feiā mo’a i ha’aputuputu mai nā ni’a i te hō’ē pahī rahi a’e, nō te ha’amata i tō rātou tere nā ni’a i te moana ataranetita.

Terā rā te ’oa’oa nō te ha’aputuputu atu i Ziona, ’ua riro ’oi’oi mai ’ei ’oto. E rave rahi tamari’i tei pa’uma mai nā ni’a i te Albion, ’ua ro’ohia rātou i te tirotiro o te ma’i pu’upu’u. ’A pe’e ai te ma’i nā roto i te feiā rātere, 40 tamari’i ’e e rave rahi feiā pa’ari tei pohe roa ’e ’ua hunahia rātou i roto i te miti. I rotopū ia rātou, tē vai ra ’o Jens Andersen, e 49 matahiti, tō’u metua tāne tupuna.

’Ua hope te moemoeā o Jens nō te tāpae atu ’e nō te patura’a ia Ziona ’e tōna ’utuāfare ’e tōna mau hoa feiā mo’a nō Danemaka, e 10 noa mahana i rapae ia Hambourg. ’Ua pāpa’i te hō’ē ta’ata pāpa’i ’ā’amu, « te hō’ē ta’ata fa’aora, mai ia Mose, tei ’ore roa i ta’ahi a’e nei te ’āvae i ni’a i te fenua i parauhia ra, ’o Jens Andersen ïa nō [Veddum], Aalborg, tei tauturu ’aita i iti mai e ono ’ahuru o tōna mau hoa ’ia haere i te hō’ē fenua ’ē : ’ua pohe ’oia i ni’a i te miti apato’erau i te matahiti 1862 i muri noa a’e i tōna fa’aru’era’a ia [Helemani] ».1

Te tāmatara’a o te orara’a tāhuti

Te fa’atusiara’a a te ’utuāfare Andersen—’oia ho’i, te fa’aru’era’a i tā rātou fare fa’a’apu au maita’i ’e te mo’era’a tā rātou tāne ’e metua tāne here—’ua faufa’ahia ānei te reira ? ’Ua pāpū roa iā’u ē, e parau tō te ao nei, ’aita. Tē ’ere nei rā te ao nei i te fa’aro’o, te fa’aineinera’a ātea ’e te « hi’ora’a ātea mure ’ore »2 tei pūpūhia mai e te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai.

E tauturu teie hi’ora’a ātea ia tātou ’ia hāro’aro’a i tō tātou orara’a tāhuti nei ’e i tōna mau tāmatara’a e rave rahi. Tē fa’aruru nei tātou i te mata’u, te ha’avarera’a, te fa’ahemara’a, te hara, te mo’era’a ’e te vai-’ōtahi-ra’a. E vāvāhi te ma’i, te ’ati, te fa’aturumara’a ’e te pohe i tō tātou mau moemoeā. I te tahi taime, mai te huru ra e mea teimaha roa tā tātou mau hōpoi’a, i tā tātou e nehenehe e amo.

« Noa atu te ta’a-’ē-ra’a o te mau mea, te mau fifi, te mau hi’opo’ara’a ’e te mau tāmatara’a mana’o-’ore-hia i te pae tino ’e i te pae vārua, e tae mai te reira i ni’a iho ia tātou tāta’itahi nō te mea tei te tāhuti nei tātou », ’ua parau Elder Neil L. Andersen nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo. ’Ua parau fa’ahou ’oia : « Tē ’imi nei tātou i te ’oa’oa. Tē tītau nei tātou i te hau. Tē ti’aturi nei tātou i te here. ’E tē nini’i mai nei te Fatu i ni’a ia tātou i te mau ha’amaita’ira’a māere e rave rahi. Ma te ’āno’ihia rā i te poupou ’e te ’oa’oa, hō’ē ’ohipa pāpū maita’i : tē vai ra te mau taime, te mau hora, te mau mahana, i te tahi taime te mau matahiti e pēpē tō ’outou vairua ».3

Tē fa’a’oroma’i nei tātou i te mea ’ava’ava nō te ’oa’oa i te mea monamona (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 29:39). ’Ia au i te mau parau a te peropheta Isaia, e mea maita’i tātou pā’āto’a—’e ’ua mā’itihia—« i roto i te umu nō te ’ati ra » (Isaia 48:10).

Te parau fafau nō te Tāra’ehara

Hōho’a
Ti’i o te Mesia

Hōho’a nō te ti’i o te Mesia nā Alan Brent Harder

’Ua riro te ’ati ’ei tuha’a nō te « ’ōpuara’a rahi nō te oa’oa » a te Metua (Alama 42:8 ; hi’o ato’a 2 Nephi 2:11). Terā rā, i te pū mau o taua fa’anahora’a ra ’o te tāmāhanahanara’a ïa ’e te tīa’ira’a e tae mai nā roto i « te Tāra’ehara rahi ’e te hanahana ».4 Nā roto i tāna tāra’ehara, ’ua haere mai Iesu Mesia e fa’aora ia tātou. (Hi’o Alama 36:3.)

’Ua pou te Fa’aora « i raro a’e i te mau mea ato’a ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:6) ’ia ti’a iāna ’ia rave i ni’a iāna iho i tō tātou mau fifi ’e mau hape. ’Ua ’ite ’oia nāhea ’ia aupuru ia tātou ma te māramarama hope roa i te vāhi ’e nō te aha e mea māuiui.

« Nō te mea ho’i ’ua mamae te Fa’aora i te mau mea ato’a ’e te mau mea ato’a tā tātou e nehenehe e ’ite ’e ’aore rā, e fāri’i, e nehenehe tāna e tauturu i tei paruparu ’ia pūai mai », te parau ïa a te peresideni James E. Faust (1920–2007), tauturu piti i roto i te Peresidenira’a Mātāmua. « ’Ua ’ite ’oia iho i te tā’āto’ara’a o te reira. ’Ua hāro’aro’a ’oia i tō tātou māuiui ’e e haere ’oia nā muri iho ia tātou noa atu i roto i tō tātou mau hora pōiri roa a’e ».5

Nō te reira e nehenehe tātou e tūtau i tō tātou ti’aturira’a hope’a i roto iāna ’e i tōna tāra’ehara.

« E ao mana’o ti’aturi ’ore ’e te mana’o ’ino tō tātou—’e i te hō’ē fāito rahi, e ao ’aita tōna e ti’aturira’a ia Iesu Mesia ’e ’aore rā i roto i te ’ōpuara’a a te Atua nō te ’oa’oa o te ta’ata nei », tē nā reira ra te peresideni Russell M. Nelson. « Nō te aha teie huru mārōra’a ’e te ’oto i te ao nei ? E mea māramarama te tumu. Mai te mea ’aita e tīa’ira’a i roto i te Mesia, ’aita ïa e ’itera’a nō te hō’ē ’ōpuara’a hanahana nō te fa’aorara’a i te ta’ata nei. ’Aita ana’e teie ’itera’a, e ti’aturi hape noa te ta’ata ē, e ’āpe’ehia te orara’a i teie mahana i te moura’a ananahi—e tau poto noa te ’oa’oara’a ’e te auhoara’a ’utuāfare ».6

E ’itehia iā’u te ti’aturira’a ’e te fa’aorara’a i roto ia Iesu Mesia, ’ia haere ana’e au i te hiero ’e ’ia fa’aro’o ana’e i te mau parau a te mau peropheta ora. E ’itehia iā’u te tāmāhanahanara’a ’ia tuatāpapa ana’e au i te mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē fa’a’ite pāpū nei nōna ’e nō tāna tāra’ehara. ’Ia ha’amata’u ana’e mai te tāhuti nei i tō ’outou « hau nō te ha’amou »,7 ’a huri atu i ni’a i te mea tā’u e parau nei te mau « pāpa’ira’a mo’a pāruru ». Teie te tahi o te reira mau pāpa’ira’a au-roa-hia e au :

Faufa’a Tahito

  • « ’E nāna e ha’amou roa i te pohe ’e a muri noa atu ; e nā te Fatu ra, nā Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata ato’a ra » (Isaia 25:8).

  • « ’Ua rave mau rā ’oia i tō tātou paruparu, ’e ’ua hōpoi ’ē ’oia i tō tātou ’oto. « I paruparu rā ’oia i tā tātou nei hara, i tā’irihia ’oia i tō tātou nei ’ino ; ’e te a’o i hauhia ai tō tātou, tei ni’a ïa iāna, ’e nō tōna paruparu e ora ai tātou » (Isaia 53:3–5).

Faufa’a ’Āpī

  • « E haere mai ’outou iā’u nei, e te feiā ato’a i ha’a rahi, ’e tei teiaha i te hōpoi’a, ’e nā’u ’outou e fa’aora » (Mataio 11:28).

  • E pohe tō ’outou i teie nei ao : E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u » (Ioane 16:33).

Buka a Moromona

  • « ’E e rave ’oia i te pohe i ni’a iāna, ’ia ti’a iāna ’ia tātara i te mau tā’amu nō te pohe i ru’uru’uhia ai tōna ra mau ta’ata ; ’e e rave ’oia i tō rātou mau paruparu i ni’a iho iāna, ’ia fa’a’īhia tōna ra ’ā’au i te aroha, mai te au i te tino, ’e ’ia ’ite ’oia nā roto i te tino i te rāve’a nō te fa’aora i tōna mau ta’ata ’ia au i tō rātou mau paruparu » (Alama 7:12).

  • « ’E e aha ïa tā ’outou e ti’aturi atu ? Inaha, tē parau atu nei au ia ’outou, ’ia vai tō ’outou ti’aturira’a i te tāra’ehara a te Mesia ’e i te mana nō tōna ti’afa’ahoura’a, ’ia fa’ati’ahia nō te fāri’i i te ora mure ’ore, ’e te tumu nō te reira nō tō ’outou ïa fa’aro’o iāna mai te au i tei parauhia mai ra »(Moroni 7:41).

Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a

  • « Nō reira, ’a fa’aitoito, ’e ’eiaha e mata’u, nō te mea tei pīha’i iho vau ’o te Fatu ia ’outou na, ’e e ti’a noa ho’i au i pīha’i iho ia ’outou na ; ’e e fa’a’ite pāpū atu ’outou i te parau nō’u nei ’oia ’o Iesu Mesia, ’oia te Tamaiti a te Atua ora, ’e i vai na ho’i au ’e tē vai nei ā vau ’e e ho’i mai ā vau » (Te Ha’api’ira’aTumu ’e te mau Fafaura’a 68:6).

  • « Nō reira, ’eiaha roa e mata’u ē tae noa atu i te pohe ra ; nō te mea i roto i teie nei ao e ’ore e roa’a te ’īra’a nō tō ’outou ’oa’oa, i roto rā iā’u nei e ’ī roa tō ’outou ’oa’oa » (Te Ha’api’ira’aTumu ’e te mau Fafaura’a 101:36).

Tē fa’a’ite pāpū nei teie mau ’īrava ’e te tahi atu buka, i roto i te mau parau a te peresideni Boyd K. Packer (1924–2015), peresideni nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo, nō te « fafaura’a nō te tāra’ehara a te Mesia ».8

Te mau tāparura’a a te hō’ē peropheta

Hōho’a
Peresideni Russell M. Nelson

’Ia māramarama ana’e tātou i te ti’ara’a faufa’a rahi tā te Fa’aora e amo nei i roto i tō tātou ’oa’oa i teienei ’e i roto i te ao a muri a’e, ’e māramarama tātou nō te aha te peresideni Nelson i tāparu ai ia tātou ’ia fa’ariro iāna [ia Iesu] ’ei niu pae vārua nō tō tātou orara’a :

« Tē tāparu nei au ia ’outou ’ia fa’ata’a i te taime nō te Fatu ! ’A ha’apūai i tō ’outou iho niu pae vārua ’e ’ia ti’a pāpū noa i mua i te mau tāmatara’a o te tau, nā roto i te ravera’a i te mau mea e fa’ati’a i te Vārua Maita’i ’ia noho mai i piha’i iho ia ’outou i te mau taime ato’a ». Te fa’ata’ara’a i te taime nō te Fatu, ’ua parau fa’ahou te peresideni Nelson, ’oia ho’i, te fa’ata’ara’a « i te taime nō te Fatu i roto i tōna fare mo’a » nā roto i te tāvinira’a ’e te ha’amorira’a i roto i te hiero.9

« E ia ’outou tāta’itahi tei rave i te mau fafaura’a o te hiero, tē tāparu atu nei au ia ’outou ’ia ’imi—nā roto i te pure ’e ma te tāmau—’ia māramarama i te mau fafaura’a ’e te mau ’ōro’a o te hiero. …

« … I te mau taime ato’a, ’ia tupu mai te ’āhuehuera’a i roto i tō ’outou orara’a, te vāhi pāpū roa a’e nō te vai i te pae vārua ’o te orara’a ïa i roto i tā ’outou mau fafaura’a nō te hiero !

« ’A ti’aturi mai na iā’u, ’ia parau ana’e au ē, ’ia patu-ana’e-hia tō ’outou niu pae vārua ma te pa’ari mau i ni’a ia Iesu Mesia, ’aita e ti’a ia ’outou ’ia mata’u ».10

Nana’ohia i ni’a i tōna ’apu rima

Hōho’a
’utuāfare

’O Andrew ’e te mau melo o tōna ’utuāfare

E aha tei riro mai nō Ane Catherine ’e tāna tamaiti, ’o Andrew ? ’Ua hepohepo ānei ’e ’ua ho’i ānei rāua i Danemaka i muri a’e i tō rāua tere ’oto e ono hepetoma te maoro i te ’oire nō New York ? ’Aita. Ma te ti’aturi i ni’a i tō rāua ’itera’a pāpū nō ni’a i te Fa’aora ’e i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, ’e ma te ti’aturi i te Atua, ’ua haere itoito noa rāua i mua nā ni’a i te pere’o’o auahi, te pahī, ’e te pere’o’o auahi. ’Ua tāpae rāua i te ’āfa’a nō Roto Miti i te 3 nō Tetepa 1862, ’e ’ua ’āmui i roto i te patura’a ia Ziona.

’Ua noho rāua i Epheraima, Utaha, i reira Andrew i fa’aipoipohia ai ’e i ha’amata ai i te hō’ē ’utuāfare. I muri a’e, ’ua fa’anu’u Andrew i tōna ’utuāfare, tae noa atu i tōna metua vahine, i Lehi, Utaha, i reira ’oia i te rirora’a mai ’ei ta’ata fa’a’apu, ’ei ta’ata ’ohipa fare moni ’e ’ei tāvana ’oire manuia. ’Ua tāvini ’oia i te hō’ē misiōni e toru matahiti i tōna fenua, hau i te piti ’ahuru matahiti i roto i te ’episekōpora’a, ’e hau atu i te toru ’ahuru matahiti i roto i te ’āpo’ora’a teitei ’aore rā, i roto i te pupu tahu’a rahi. E toru o tāna nā tamaiti tei tāvini i te hō’ē misiōni i Danemaka ’e i Norevetia.

Nā roto i te mata tāhuti nei, e’ita tātou e ’ite i te hope’a hanahana mai te ha’amatara’a ma te ta’i. Nā roto rā i te fa’aro’o i te Mesia, e nehenehe tātou e hi’o i te ananahi ma te tīa’i. ’E e nehenehe tātou e tāpe’a i te fafaura’a ē, e ha’amana’o ’e e ha’amaita’i te Fatu i tōna feiā mo’a ha’apa’o maita’i, mai ia Jens, Ane Catherine ’e ’o Andrew. ’Ua ha’amana’o te Fatu ia rātou, ’e tē ha’amana’o nei ’oia ia tātou. ’Ua fafau ’oia :

« E’ita rā ’oe e mo’e iā’u.

« Inaha, ’ua pāpa’i ha’amau vau ia ’oe i ni’a i tā’u ’apu rima » (Isaia 49:15–16).

Fa’ata’ara’a

  1. William Mulder, Homeward to Zion : The Mormon Migration from Scandinavia (1957), 149–50. Te tahi atu mau ha’apāpūra’a nō te ’ā’amu ’utuāfare Andersen nō roto mai ia Andrew B. Andersen, History of Andrew Rasmus Anderson, Pioneer of 1862 and Wife Nelsina M. Pederson, Pioneer of 1868, Daughters of the Utah Pioneers Biographical Collection ; Jens Christensen, Rural Denmark, 1750–1980, trans. Else Buchwald Christensen (1983) ; Hamilton Gardner, History of Lehi : I roto i te Biographical Section (1913) ; Fern Gray, Life Sketch of Andrew R. Anderson, Daughters of the Utah Pioneers Biographical Collection ; Andrew Jenson, « Narratives of the Emigration from the Scandinavian Mission 1852–1868 », History of the Scandinavian Mission (1979).

  2. Hi’o Russell M. Nelson, « ’A vaiiho i te Atua ’ia upo’oti’a », Liahona, Novema 2020, 93.

  3. Neil L. Andersen, « Puta », Liahona, Novema 2018, 84.

  4. Neal A. Maxwell, « Testifying of the Great and Glorious Atonement [Fa’a’ite pāpū nō ni’a i te Tāra’ehara rahi ’e te hanahana] », Liahona, ’Ēperēra 2002, 12.

  5. James E. Faust, « The Atonement: Our Greatest Hope [Te Tāra’ehara : Tō tātou tīa’ira’a rahi] », Liahona, Tēnuare 2002, 22.

  6. Russell M. Nelson, « A More Excellent Hope [Te hō’ē tīa’ira’a maita’i atu ā] », Ensign, Fepuare 1997, 62.

  7. « Māuruuru mātou, e te Atua », Te mau Hīmene, N 10.

  8. Boyd K. Packer, « The Brilliant Morning of Forgiveness », Ensign, Nov. 1995, 20.

  9. Russell M. Nelson, « Fa’ata’a i te taime nō te Fatu », Liahona, Novema 2021, 120, 121.

  10. Russell M. Nelson, « Te hiero ’e tō ’outou niu pae vārua », Liahona, Novema. 2021, 116.

Nene’i