Pi’ira’a nō te pāroita ’e te ’āma’a
Te mau metua ’ōtahi tei hapū


« Te mau metua ’ōtahi tei hapū », Te mau mātēria nō te fa’aa’o i te ta’ata (2020).

« Te mau metua ’ōtahi tei hapū », Te mau mātēria nō te fa’aa’o i te ta’ata.

Te mau metua ’ōtahi tei hapū

E nehenehe te mau metua ’ōtahi tei hapū e fa’aruru i te mau tāmatara’a ta’a ’ē. E nehenehe ’outou e ’ite i teie huru tupura’a i te mau huru taime ato’a o te hapūra’a, ’e e nehenehe te mau metua ’ōtahi tei hapū e fāri’i i te mau ferurira’a ’e te mau hāro’aro’ara’a rau o te mau hopera’a tā rātou e fārerei nei. E fa’aruru rāua i te parau nō te fa’aotira’a i te ananahi o tā rāua tamari’i ’e tae noa atu i tō rāua. E fa’aipoipo te tahi pae, e hōro’a fa’a’amu te tahi pae i tā rātou tamari’i, ’e e fa’aoti te tahi pae e fa’aea metua ’ōtahi noa. ’A toro i te rima ma te here nō te tāmāhanahana, nō te fa’aitoito ’e nō te ’atu’atu i te metua vahine ’aore rā, te metua tāne ’ōtahi tei hāpu. ’A fa’a’ite i tō ’outou hina’aro ’ia tauturu, ’e ’ia ha’amāuruuru i te ta’ata nō tōna hina’aro ’ia fāri’i ia ’outou.

Tē hōro’a nei te Pū tāvinira’a ’utuāfare i te hi’opo’ara’a tāmoni ’ore nō te mau metua ’ōtahi tei hāpu, ’e e nehenehe ato’a e hōro’a mai i te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te fa’aipoipora’a, te fa’a’amura’a tamari’i, ’aore rā, te ti’ara’a metua ’ōtahi. ’A fa’aitoito i te metua ’ōtahi tei hāpu ’ia fārerei i tōna ’episekōpo, ’o tē nehenehe e fa’atū’ati iāna i te Pū tāvinira’a ’utuāfare. Mai te mea ’aita e vai ra te Pū tāvinira’a ’utuāfare, e nehenehe te ’episekōpo e fāri’i i te tahi atu mau mātēria nō te fa’aa’o i te ta’ata.

’A ’imi ’ia māramarama

’Ia paraparau ana’e ’outou i te mau metua ’ōtahi tei hāpu, ’a ara maita’i ’ia fa’a’ite i te here ’e te aroha mai tā te Fa’aora e nā reira. Nō te ta’a ’ē o te mau huru tupura’a ’e te ta’a ’ē te orara’a o te terā ’e terā ta’ata, ’a feruri nā roto i te pure e ui i te mau uira’a mai teie nā roto i te marū ’e te aumihi nō te tauturu ia ’outou ’ia māramarama maita’i a’e i te mau māna’ona’ora’a ’e te mau hina’aro o te metua ’ōtahi tei hapū.

  • E aha tō ’oe mau māna’ona’ora’a ’aore rā mau ha’ape’ape’a rahi roa a’e i teienei ?

  • E aha tā ’ōrua mau ’ōpuara’a nō tō ’ōrua ananahi ?

  • E aha tā ’ōrua mau ’ōpuara’a nō te ananahi o tā ’ōrua tamari’i ?

  • E aha tō ’oe aura’a ’e te tahi metua o te tamari’i ?

  • E aha tō ’oe aura’a ’e te mau metua pa’ari ’e te tahi atu mau melo o te ’utuāfare fēti’i o tā ’oe tamari’i ?

Mai te mea e ’ite ’oe ē, nō roto mai teie huru tupura’a i te hāmani-’ino-ra’a i te pae ’āpeni, ’a fārerei atu i te mau ti’a o te ture. Tē vai ato’a ra te hō’ē rēni tauturu nō tō ’outou ’episekōpo nō te niuniu ’ia fārerei ana’e ’oia i teie huru fifi.

Tauturu i te ta’ata

’Ia tauturu ana’e ’outou i te metua ’ōtahi tei hapū i te ravera’a i te mau fa’aotira’a nō ’ānanahi, ’a feruri e fa’a’ohipa i te tahi o te mau mana’o i muri nei.

’A tauturu i te metua ’ōtahi tei hapū ’ia fāri’i i te ti’aturira’a ’e te fa’aorara’a nā roto i te Fa’aora ’e tāna tāra’ehara.

  • ’A tauturu iāna ’ia māramarama ē, nō roto mai te fa’aorara’a ’e te pūai i te Fa’aora o Iesu Mesia.

  • ’A tauturu i te metua ’ōtahi tei hapū ’ia hi’o i tōna ti’ara’a ’ei tamari’i nā te Metua i te ao ra, ’e ’ia ’ite i tōna iho mau pūai, te mau tāreni ’e te ’aravihi.

  • ’A tauturu i te metua ’ōtahi tei hapū ’ia ’ite i te here o te Atua iāna ’e ’ia ’ite ē, e ’āpiti te Atua nōna i roto i te ha’api’ira’a i teie tamari’i i roto i tōna tere i te tāhuti nei.

’A fa’aitoito i te metua ’ōtahi tei hāpu ’ia fārerei i te ’episekōpo.

Mai te mea e tano, ’a ani i teie metua tei hāpu ’ia tai’o fa’ahou i tōna ha’amaita’ira’a patereareha nō te arata’i ’e nō te tāmāhanahana iāna.

’A tauturu iāna ’ia ’imi ’e ’ia feruri i te mau rāve’a mai te ti’ara’a metua ’ōtahi, te fa’a’amura’a tamari’i, ’aore rā, te fa’aipoipora’a mai te mea e tano.

  • E ti’a i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’e i te mau hoa ’ia ’ape i te fa’aitoito ’aore rā, i te fa’ahepo i te metua tei hāpu ’ia mā’iti e tāpe’a mai i te tamari’i ’aore rā, ’ia hōro’a e fa’a’amu.

  • ’A fa’aitoito i te metua ’ōtahi tei hapū ’ia pāpa’i i te mau mea maita’i ’e te mau mea ’ino nō ni’a i te mā’itira’a tāta’itahi, ’e ’ia hi’opo’a ’e ’ia fāito māite nā roto i te pure i te mau hope’ara’a o te mā’itira’a tāta’itahi, nō te tamari’i iho ā rā.

  • ’A a’o i te metua ’ōtahi tei hapū ’ia ’imi i te parau a’o i roto i te feiā e nehenehe e tauturu iāna ’ia feruri maita’i i teie mau mā’itira’a.

  • ’A fa’aitoito i te metua ’ōtahi tei hapū ’ia ’imi i te hō’ē ha’amaita’ira’a autahu’ara’a.

  • ’A tauturu i te melo ’ia māramarama ē, e nehenehe tāna e fāri’i i tōna iho fa’aurura’a, mau mana’o, ’e te arata’ira’a nō ’ō mai i te Atua ra.

E pāturu i te ’utuāfare

E ha’ape’ape’a ato’a te ’ohipa i tupu o te metua ’ōtahi tei hapū i te orara’a o te mau melo o tōna ’utuāfare. ’A fa’ata’a i te pēpēra’a i ni’a i te ’utuāfare, ’e e fa’aitoito i te ’utuāfare ’ia ’āparau i teie mau fifi.

’A fa’aitoito i te feiā fa’atere ato’a o te ’āpo’ora’a pāroita ’ia tāvini itoito i te mau metua ’ōtahi tei hāpu ’e tō rātou ’utuāfare.

E fa’aitoito i te ’utuāfare ’ia ’āparau ’āmui nō ni’a i te fa’aotira’a ’e ’ia fa’atura hope i te fa’aotira’a a te metua ’ōtahi tei hapū.

E’ita paha te tahi mau melo o te ’utuāfare e fāri’i i te fa’aotira’a a te metua ’ōtahi tei hapū i rave. ’A fa’aitoito i te ’utuāfare ’ia ’āparau i te pēpē o te fa’aotira’a i ni’a i te mau melo o te ’utuāfare, ’a tauturu ia rātou ’e ’a paraparau i te reira mau fifi, mai te mea e tītauhia.

’A fa’a’ohipa i te mau mātēria tauturu a te pāroita ’e a te titi

’A feruri e ani i te feiā fa’atere o te pāroita ’aore rā, i te tahi atu mau ta’ata ti’aturihia ’ia tāmau noa i te pāturu, i te arata’i ’e i te tauturu. E tītau i te parau fa’ati’a a te ta’ata hou ’a ’āparau ai i te huru tupura’a ia vetahi ’ē.

’A ’imi i te hō’ē ta’ata ti’aturihia ’ei arata’i [mentor] nō te metua ’ōtahi tei hapū, ’e ’a fa’aitoito ’ia fārerei tāmau rāua.

  • ’Ia riro te mentor ’ei ta’ata auhia e teie ta’ata, ’e e nehenehe e riro e tuahine ’aore rā, e taea’e aupuru.

’A ’imi i te mau mātēria tauturu o te fenua iho ’o tē hōro’a i te mau tāvinira’a e au i te mau parau tumu o te ’evanelia.

  • I roto i teie mau mātēria tauturu, tē vai ra te feiā ’aravihi, te mau fa’anahora’a ’aore rā te mau pū, ’e te tahi atu mau tā’atira’a.

Mai te mea tē feruri nei te mau metua ’ōtahi tei hapū ’ia riro ’ei mau metua, ’a fa’aitoito ia rāua ’ia tai’o ’aore rā, ’ia ’āmui atu i roto i te mau piha Ha’apūaira’a i te ’utuāfara, Te fa’aipoipora’a ’e te mau aura’a ’utuāfare ’aore rā, e tai’o i te mau mātēria e tū’ati, mai te mea ’aita e piha ha’api’ipi’ira’a.

Nene’i