Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15: Te Mana Parau Tiʻa o te mau Metua Vahine


Pene 15

Te Mana Parau Tiʻa o te mau Metua Vahine

Nahea te mau metua vahine ia rave i ta ratou ohipa moʻa o te haapiiraa e te aupururaa i ta ratou mau tamarii?

Omuaraa

I te hoê taime te faatia ra te Peresideni Harold B. Lee i te parau no te hoê metua vahine o te faaanaana ra i te mau auʻa hamanihia i te ario, no te faaineine i te hoê oroʻa i te pô. “Te rave ra oia i te mau ohipa no te faaineineraa, inaha, ua haere maira ta’na tamaiti iti e vau matahiti e ta’na afata faarii moni mai te puaa te hohoa, e na ô atura i to’na metua vahine, ‘E mama, nahea oe ia aufau i ta oe tuhaa ahuru?’

“O teie mau te taime aita roa oia e hinaaro ra ia maumau ta’na ohipa, tera râ, ua tamaro aʻera oia i to’na na rima e ua parahi ihora i raro e ua tutu aʻe ra raua i te afata moni ia puehu mai te mau toata i rapae, e ua haapii atura i ta’na tamaiti nahea oia ia aufau i te tuhaa ahuru. Ia oti ta’na haapiiraa, ua tapii maira ta’na tamaiti i to’na arapoa e na ô maira, ‘Mauruuru roa e Mama, no to oe tautururaa mai iaʻu; I teie nei, ua ite au e nahea ia aufau i taʻu tuhaa ahuru.’ ”

No niʻa i teie ohipa tei tupu, ua parau te metua vahine i te hoê mea o tei riro ei “parau faufaa roa no te mau … metua vahine paatoa, ‘E taime to’u no te faaanaana i te ario i te taatoaraa o to’u oraraa, area teie taime ra, o teie anaʻe paha ïa te taime e haapii ai au i taʻu tamaiti iti i te parau tumu o te tuhaa ahauru.’ ”1

Te haapii ra te Peresideni Lee e, “E tiʻa te manuïaraa o te me-tua vahine i te vairaa e rave rahi matahiti e a muri noa’tu.” 2 Ua haapapu oia e, te opuaraa hanahana a te hoê metua vahine “o te paturaa ïa i te hoê utuafare i ô nei e te haamauraa i te hoê niu no te hoê utuafare i roto i te ao a muri aʻe.”3

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

Nahea te mau metua vahine ia faatupu i te hoê mana parau tiʻa i niʻa i ta ratou mau tamarii?

Tei roto i te vahine te mana no te poieteraa ma te apitihia mai e ta’na tane tei haamanahia e te ture i ô nei, e mai te mea e, ua taatihia raua i roto i te faaipoiporaa mure ore, ia roaa ia’na te faarahiraa mure ore i roto i te ao a muri aʻe. O te vahine te haapaʻo i te utuafare i roto i to’na iho utuafare, e o te hiʻoraa oia no to ’na huaai i roto i te mau u’i i muri mai ia’na. E apiti te vahine no ta’na tane faaipoipo, e e nehenehe na roto ia’na e maitai roa ai ta’na tane. E nehenehe te mana o te vahine e haamaitai i te oraraa o te hoê oire e aore râ, o te hoê nunaa mai te mea e, e puai oia i te pae varua e i roto i te mau horoʻaraa no te raʻi ta te natura i tuu i roto ia’na. … I roto i te roaraa o to’na oraraa, e faa ite oia i te hau e i te maitai ia tiʻa i to’na huaai ia fanaʻo i te mau raveʻa atoa no te faatupu hope roa i to ratou huru pae varua e te huru pae tino.4

Na te mau metua vahine e faatupu i te hoê huru i roto i te utuafare e na ratou e rave i te mau mea e rave rahi no te horoʻa i te niu paari no ta ratou mau tamaiti e ta ratou mau tamahine, no te horoʻa i te puai ia ratou i te taime a taaʻe atu ai ratou i te mana o to ratou utuafare.5

E te mau metua vahine, a tiʻa i niʻa i te maaraa purumu o te utuafare. I te tahi mau taime i mairi aʻe nei, tei roto vau i te hoê amuiraa tĭtĭ. …Ua parau atura vau i te peresideni tĭtĭ e,… “Te vai ra anei te tahi mau metua vahine i o nei, te metua vahine paari aʻe, e utuafare rahi to’na, e tei farii i te oaoa i te iteraa i te melo tataitahi o to’na utuafare i te faaipoipo-raa-hia i roto i te hiero?”

Ua hiʻo atura oia i te amuiraa e na ô aʻera, “Oia, te vai ra hoê Tuahine (E pii au ia’na o te Tuahine Jones), hoê ahuru e ma hoê ta’na tamarii, e ua hope ratou paatoa i te faaipoipohia i roto i te hiero.”…

E a tiʻa ai teie metua vahine rouru hinahina e te nehenehe i pihaʻi iho iaʻu i mua i te paraparauraa “micro”, na ô atura vau e, “E tiʻa anei ia oe ia iriti mai i te hoê haapiiraa mai roto mai i te buka o to oe oraraa e ia faaite mai ia matou e, eaha tei ravehia e oe i taeʻahia ai ia oe teie manuïaraa nehenehe roa mau?”

Ua pahono mai ra oia e, … “E horoʻa atu vau ia outou e piti manaʻo tauturu. Teie te matamua, a tupu noa ai to matou utuafare i te rahi, ua tiʻa tamau noa vau i niʻa i te maaraa purumu o te utuafare, i te vahi e na reira taʻu mau tamarii i te haere mai e i te haere atu. E te piti: te mau mea atoa ta matou i rave, ua rave amui matou e to te utuafare taatoa. Ua hauti amui matou, ua pure amui matou i to matou pureraa, ua rave amui matou i te ohipa, ua amui hoê matou i te raveraa i te mau mea atoa. Iaʻu i manaʻo, tirara atu ai te mea o te tiʻa iaʻu ia feruri.”

Na ô atura vau ia’na e, “E piti ïa aʻoraa rahi ta oe i aʻo iho nei.”6

A tuʻu i te metua vahine o to outou utuafare i te “maaraa purumu” o te utuafare. Te vaira te hoê fifi rahi i teie mahana no te amahamaharaa te utuafare, na roto i te mau faaturoriraa e turai nei i te mau metua vahine ia faaru’e i to ratou mau utuafare, te vahi i reira te mau tamarii e haere mai ai, e te vahi atoa e na reira atu hoi ratou i te haere ê atu. I teie nei, te taa atoa ra iaʻu te titauraa i niʻa i te tahi mau metua vahine no te imi i te ora no to ratou utuafare. Tera râ, i ô nei atoa, e mea tiʻa i te mau peresideni Sotaiete Tauturu e te mau episekopo ia haapaʻo maitai eiaha ia moʻehia ia ratou i te horoʻa i te mau tauturu atoa e vai ra, i te metua vahine e tamarii naʻinaʻi ta’na, e ia tauturu ia’na i te faanahoraa i te huru o te ohipa e aore râ, i te faanahoraa i to’na taime. Tei roto teie mau mea atoa i te hopoiʻa a te Sotaiete Tauturu i te haaraa e te utuafare.7

I teie mahana te feruri nei au e, te fifi nei te mau vahine i mua i te parau no te oraraa rû o teie tau. Mai te mea râ e, e vai te itemanaʻo-metua-vahine i roto ia ratou, e tae noa’tu i taua haafatataraa faahiahia to ratou i ta ratou mau tamarii, i reira e tiʻa ai ia ratou ia ite eaha te manaʻo e te feruriraa o ta ratou mau tamarii, e ia apo mai i te mau tapaʻo matamua o to ratou fifi, to ratou ati e te ahoaho, e mai te mea e, e rapaau oioihia te reira, ua ora ïa ratou i te hoê ati rahi.8

I te tahi aʻe nei mahana, ua taiʻo faahou vau i te mau parau a te metua vahine moʻa o te Peropheta Iosepha, i te pô a haere atu ai oia e tii i te mau papaa parau. Teie ta’na i papai:

“I te arui no te [21 no Setepa] ua maoro to’u parahi-noaraa. … Aita vau i taoto e mairi noa’tu te hora ahuru e ma piti i te pô. Ua fatata i te hora ahuru e ma piti, ua haere mai ra o Iosepha i pihaʻi iho iaʻu e ua ani mai ra e, e afata auri anei taʻu ma te ponao e te taviri. Ua ite oioi au i te tumu i hinaaro ai oia i te reira, e ua tupu te mataʻu rahi i roto iaʻu i te mea e, aita taʻu i te reira, inaha, ua feruri au e, e ohipa faufaa roa o te tupu ra. Area râ, no to Iosepha iteraa i to’u peʻapeʻa, ua parau mai ra oia, ‘Aita e peʻapeʻa, e nehenehe taʻu e faaafaro i te reira i teie taime noa ’tu e, aita e afata—a faaea noa ma te hau—aita e fifi. ’

“Aita i maoro i muri iho, ua haere mai ra te vahine a Iosepha na roto i te piha, to’na taupoo ea to’na ahu faahoro puaahorofenua, e tau minutirii i muri iho, rereva anaʻe atura raua, na niʻa i te pereoo puaahorofenua o Knight tane. I tera pô taatoa ua pure e ua taparu noa vau i te Atua, no te mea aita taʻu e nehenehe e taoto no te peʻapeʻa o to’u feruriraa. …” [Lucy Mack Smith, History of Joseph Smith, neneʻiraa a Preston Nibley (1958), api 102].

Te parau atu nei au ia outou e te mau metua vahine, mai te mea, e riro ta outou mau tamaiti e ta outou mau tamahine mai te au i tei titauhia ia ratou i roto i te nei ao, te tumu rahi, no te mea ïa e, ua farii ta outou mau tamarii i te hoê metua vahine o tei tuturi i raro e rave rahi mau pô, i roto i te pure, no te ani i te Atua eiaha ta’na tamaiti, ta’na tamahine, ia hiʻa. Te haamanaʻo nei au i te mau matahiti maamaa o to’u oraraa taurearea, inaha, ua haere mai to’u metua vahine iaʻu, ma te manaʻo-ite-atea, e te faa-ara, e o taʻu i haafaufaa ore, mai te au ihoa i te peu e ravehia nei e te mau taurearea maamaa. “E hoa e mama, e parau maamaa te reira,” o taʻu ïa parau ia’na, e i roto noa i te maororaa hoê avaʻe, te farerei nei au i te faahemaraa o ta to’u metua vahine i faaara mai. Aita noa aʻe i roaa iaʻu te puai no te hoʻi e farerei ia’na no te parau atu e, ua tano mau oia, ua vai araara noa râ vau no te mea ua faaara te hoê taata iaʻu—to’u metua vahine.9

Te parahi ra to te utuafare i mua i te uputa fare, to’u mama ruau, to’u metua vahine, e e piti e aore râ, e toru o te mau tamarii naʻinaʻi, te mataitai ra matou i te ahitiri purapura a te natura, inaha, i taua taime ra, te tupu ra te hoê vero rahi i pihaʻi iho i te mouʻa tei reira te tiʻaraa to matou fare. Na te anapa o te uira, apee-oioi-hia mai e te hoê haruru patiri, i faaite mai e, e mea fatata roa mai te paainaraa o te anapa.

Te tiʻa noa ra vau i te uputa, a ite ai vau i toʻu peeraa’tu, te avae i niʻa, na taʻu metua vahine i turai iaʻu i rapae i te uputa ma te puai e ma te faaara ore mai. E i taua taime mau ra, ua tere mai ra te uira na roto mai i te haapupuraa auauahi o te umu tunuraa maa, e na roto atura i te uputa i te tereraa’tu i rapae, e û atura i niʻa i te tumu raau rahi i mua noa i te fare, e ăfâ atura taua tumu raau ra mai niʻa e i raro roa. Ahiri au i tiʻa noa i ropu i te uputa, aita ïa vau e papai i teie aamu i teie mahana.

Aita roa’tu e tiʻa i to’u metua vahine ia faataa mai i te faaotiraa vitiviti roa tei ravehia e a’na. Taʻu noa i ite, maori râ, ua ora mai au na roto i te ohipa manaʻo-ore-hia e te faaurûraa o ta’na i rave.

E rave rahi matahiti i muri aʻe, ia ite atu vau i te mutu hohonu i niʻa i taua tumu raau rahi ra i pihaʻi iho i te fare metua tahito, hoê noa parau taʻu e parau ma te aau mehara: Mauruuru e te Fatu no taua horoʻaraa faufaa roa i roto i to’u metua vahine e i roto hoi i te tahi atu mau metua vahine, na roto hoi ia ratou e tiʻa ai i te raʻi ia fatata roa mai i te mau taime e hinaarohia.10

Nahea te mau metua vahine ia faaoti i ta ratou hopoiʻa no te haapiiraa i te evanelia i ta ratou mau tamarii?

Ua riro te mafatu o te hoê metua vahine ei piha haapiiraa no te hoê tamarii. Te mau haapiiraa e fariihia e te tamarii mai roto mai i to ratou metua vahine, te mau haapiiraa a te mau metua e tae noa’tu i te mau haamanaʻoraa faaroo e te auhia o te pureraa pae auahi, e ore roa te reira mau mea e mou i roto i te varua.

Te parau ra te hoê taata e, te vahi maitai roa aʻe no te haapii i te haapaʻo, o te utuafare ïa, no te mea, o te oraraa utuafare te faanahoraa a te Atua no te haapii i te feia apî; e te utuafare, na te metua vahine te reira e faatupu. 11

No reira, eaha ta te metua vahine ohipa i roto i te tereraa ohipa o te basileia? Ta’na ohipa matamua e tei hau roa i te faufaa, o te haamanaʻoraa ïa i te haapii i te evanelia i roto i te utuafare. 12

[Te hinaaro nei au ia parau i] te parau no te tiʻaraa o te vahine i roto i te haapiiraa i to’na utuafare. … Ua parau te Fatu e:

“Tera râ inaha, te parau atu nei au ia outou e, ua faaorahia mai te mau tamarii rii mai te faatumuraahia mai o te ao nei na roto i to’u Fanau Tahi ra;

“No reira, aita e tiʻa ia ratou ia rave i te hara, no te mea aita te mana i horoahia’tu ia Satani ia faahema i te tamarii rii, e tae noa ’tu i te taime e riro ai ratou ei feia manaʻo papu i mua iaʻu nei;

“No te mea ua horoahia’tu te reira ia ratou mai te au i to’u nei hinaaro, mai te au hoi i to’u iho nei oaoa, ia tiʻa ia titauhia te mau mea rarahi i te rima o to ratou ra mau metua tane ra.” (PH&PF 29:46–48).

… Eaha taua mau mea rarahi ra o ta te Atua e titau nei i te mau metua tane o te mau tamarii ra (e au atoa te reira parau no te mau metua vahine) i roto i te area taime hou a roaa ai i te mau tamarii naʻinaʻi te manaʻo papu i mua i te Fatu ra? … Te faauehia’tu nei te mau metua ia bapetizo i ta ratou mau tamarii ia tae anaʻe to ratou matahiti i te vau, e ia haapii ia ratou i te mau parau tumu faufaa o te evanelia. E bapetizohia ta ratou mau tamrii no te haamatararaa i ta ratou ra mau hara e ia farii hoi i te tuuraa rima. Ia haapiihia ratou ia pure e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu e tiʻa ai.

E ohipa rahi tei titauhia i te mau metua tane e te mau metua vahine hou a horoʻahia ai te mana ia Satane no te faahema i te mau tamarii rii. E hopoiʻa na te mau metua ia haamau i te hoê niu paari na roto i te haapiiraa i te mau ture tumu o te Ekalesia e na roto i te hiʻoraa maitai e na roto i te ture.

No te mau tuahine, teie ïa te auraa, oia hoi, e faariro ratou i te tiʻaraa metua vahine ei toroʻa no ratou. Eiaha ratou e vaiiho i te tahi atu huru ohipa e na niʻa aʻe i teie toroʻa.13

Aita i maoro aʻe nei, ua faaroo vau i te hoê aʻoraa tei horoʻahia e te hoê o taʻu mau tamahine, i te hoê pŭpŭ o te mau metua vahine e ta ratou mau tamahine. Ua parau oia i te parau no ta’na tamaiti matahiapo o tei haamata i te haapii ia’na i te mau hopoiʻa o tei titauhia ia’na ia rave i roto i to’na tiʻaraa metua vahine. Ua parau oia e, “E rave rahi matahiti i mairi aʻe nei, te naʻinaʻi noa ra â taʻu tamaiti matahiapo, i te hoê pô, te rû ra vau i te faaoti i te tamohinaraa i te tahi mau maa hotu.” Ua papu roa iaʻu e, te taa mai ra ia outou e te mau metua vahine apî i te auraa o tee nei ohipa. Mai te mea ra e, e rave rahi ohipa teie faataupupu ia ore teie opuaraa ia faaotihia. I teie nei ua taoto te aiu, ua reva to outou hoa i ta’na apooraa i te hora tiʻa, e te oomo ra na tamarii e toru matahiti e te maha matahiti i to raua ahu taotoraa e te faaineine ra no te haere i niʻa i te roʻi. Feruri aʻera outou e, “I teie nei, e haamata vau i te tamohina i taua mau maa hotu ra.”

[Te parau faahou ra taʻu tamahine e:] “Tera ïa to’u huru i taua pô ra, a haamata ai au i te tipitipi e i te tatara i te huero o te hotu, i reira, ua haere maira taʻu na tamaiti iti i roto i te piha tunuraa maa e ua faaara maira e, ua ineine raua no te pure i to raua pure.” Tera râ, no to’u hinaaro ia ore e mutu taʻu ohipa, pahono oioi atura vau i taʻu na tamaiti iti e, “ ‘E haapeepee orua i te haere i roto i te piha e ia faaoti i to orua pure orua anaʻe, e haapao noa Mama i ta’na mau maa hotu.’ Ua tiʻa maira o David i mua iaʻu ma te pautuutu e ua ani maira ma te mărû, ‘A tae hoi, e Mama, eaha te mea faufaa aʻe, te pure e aore râ, te hotu?’ I te reira taime, feruri ihora vau ei metua vahine apî roa e te ohipa hoi, e rave rahi atu â mau haafifiraa e vai i mua iaʻu a amo ai au i teie nei hopoia ei vahine e ei metua vahine atoa hoi i roto i te utuafare.

Tera ïa te titauraa e aniohia ia outou e te mau metua vahine, ia onoono mai ta outou mau tamarii rii ia parahi outou i pihaʻi iho ia ratou, e ia tauturu ia ratou ia tupu i te rahi. …

E te mau metua vahine e, ia haamata anaʻe ta outou mau tamarii i te uiui i te mau uiraa, noa’tu e, e mau uiraa no niʻa i te tahi mau mea huru fifi rii o te oraraa, eiaha e patoʻi i te reira. A horoʻa i te taime no te haamaramarama i to ratou mau feruriraa tamarii, e aore râ, i to ratou mau feruriraa huru paari rii aʻe, a tupu ai ratou i te paariraa. Te hoê metua vahine manuïa, o te metua vahine ïa o te ore e rohirohi ia haere mai ta’na mau tamaiti e ta’na mau tamahine e faaite ia’na i to ratou mau oaoaraa e to ratou mau otootoraa.14

Te pure nei au ia vai mai te mau haamaitairaa a te Fatu i niʻa ia outou [e to’u mau tuahine here]. E mana rahi mau to outou i roto i te parau no te ora maitai o teie nei Ekalesia, aita outou e ite maitai ra i te reira. Te huru o te tereraa o te Ekalesia, tei te huru ïa o to outou faaotiraa i ta outou hopoiʻa metua vahine. Te pure nei au ma te haehaa ia tauturu mai te Fatu ia outou i te raveraa e i te haamauraa i te hoê niu paari no te utuafare, e te faaite nei au ia outou i to’u iteraa papu haehaa e, i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia, e itehia ai te mau haapiiraa e te mau faanahoraa no te paruru i to tatou mau utuafare, e te faaite nei au i te reira iteraa papu na roto i te iʻoa o te Fatu o Iesu Mesia.15

Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te mau faatusiaraa ta te hoê metua vahine e rave no ta’na mau tamarii? Eaha te mau haamaitairaa e manii mai na roto mai i taua mau faatusiaraa ra?

  • Nahea “te manuïaraa o te metua vahine i teie mahana” i te haamaitairaa i te mau u’i i muri nei no te ora mure ore?

  • Eaha te auraa no te parau ra, ia tiʻa i te maaraa purumu o te utuafare? No te aha e mea faufaa ia tiʻa te mau metua vahine i te mau maaraa purumu i roto i te oraraa o ta ratou mau tamarii?

  • Mea nahea te mau vahine ia faataipupu anaʻehia e te mau ohipa huru rau o te oraraa i ta ratou mau opuaraa moʻa? Nahea ia faaiti i teie mau mea arearea?

  • Eaha ta te aamu o te metua vahine o Iosepha Semita e te aamu o te metua vahine o te Peresideni Lee e haapii mai nei no niʻa i to te mau metua vahine riroraa ei faaurûraa maitai no ta ratou mau tamarii?

  • Nahea to te mau pure a to outou metua vahine haamaitairaa i to outou oraraa? Nahea ta outou mau pure e te mau metua vahine i te haamaitairaa i ta outou mau tamarii?

  • Nahea te mau tane faaipoipo e te mau metua tane ia tauturu i te mau metua vahine ia faaoti i ta ratou mau hopoiʻa i roto i te utuafare? Nahea te feia faatere no te autahuʻaraa e no te Sotaiete Tauturu ia tauturu?

  • No te aha i titauhia ai i te mau metua vahine ia faariro i ta ratou hopoiʻa haapiiraa i te evanelia i roto i te utuafare ei hopoiʻa matamua roa? Nahea te mau metua vahine ia rave i te reira?

  • Nahea te mau metua ia faaineine i ta ratou mau tamahine ia riro mai ei mau metua vahine maitai?

Faahororaa

  1. I roto i te Conference Report, Mexico and Central America Area Conference 1972, api 91.

  2. The Teachings of Harold B. Lee, neneʻiraa a Clyde J. Williams (1996), api 288.

  3. Ye Are the Light of the World, (1974), api 317–18.

  4. Ye Are the Light of the World, api 318–19.

  5. The Teachings of Harold B. Lee, api 289.

  6. “Obligations of Membership in Relief Society,” Relief Society Magazine [Te Veʻa a te Sotaiete Tauturu], Tenuare 1969, api 10.

  7. Ye Are the Light of the World, api 279.

  8. The Teachings of Harold B. Lee, api 288.

  9. “The Influence and Responsibility of Women,” Relief Society Magazine [Te Veʻa a te Sotaiete Tauturu], Fepuare 1964, api 85.

  10. The Teachings of Harold B. Lee, api 290–91.

  11. The Teachings of Harold B. Lee, api 289.

  12. The Teachings of Harold B. Lee, api 287.

  13. Ye Are the Light of the World, api 314–15.

  14. I roto i te Conference Report, Amuiraa no te Fenua Mexico e America Ropu 1972, api 90–91; paratarafa ê atu.

  15. In Conference Report, Amuiraa no te Fenua Mexico e America Ropu 1972, api 91.

Na roto i ta ratou mau tautooraa no te here e te rohirohi ore, te rave nei te mau metua vahine haapaʻo i te ao atoa nei, i te mau mea atoa e tiʻa ia ratou ia rave no te haapapuraa e, “e fanaʻo to ratou huaai i te mau raveʻa atoa no te faatupu hope roa i to ratou huru pae varua e te huru pae tino.”

Nene’i