Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 22: Ei Hau i Roto i To Outou Varua


Pene 22

Ei Hau i Roto i To Outou Varua

No te aha e mea titauhia ia vai te patoʻiraa no te faatupu i te mau opuaraa mure ore a te Fatu?

Omuaraa

Te parau ra o Harold B. Lee e, “E tamata te mataʻi o te patoʻiraa i te feia atoa i ora i niʻa i te fenua nei.”1 Aita e taata ite-ore-hia e te patoʻiraa, ua pohe te vahine a Harold B. Lee, o Fern Tanner Lee, e ta’na tamahine o Maurine Lee Wilkins i roto i te mau ma-tahiti 1960. Ua farerei atoa oia i te mau fifi i te pae no te ea i roto i te mau matahiti a tiʻa ai oia ei Hui Mana Faatere Rahi. Ua faaaite mai oia i roto i te amuiraa rahi i te matahiti 1967: “Ua ravehia te tahi mau hiʻopoʻaraa i niʻa iaʻu, e mau hiʻopoʻaraa paari, i mua i te Fatu, e o taʻu e feruri nei e, e mau hiʻopoʻaraa no te hiʻo e, e tiʻa anei iaʻu ia faahaehaa iaʻu i mua i te mau mea atoa o ta te Fatu e tuu mai i niʻa iaʻu, mai te hoê tamarii naʻinaʻi e faahaehaa ia’na i mua i to’na ra metua tane.”[Hiʻo Mosia 3:19].2

Area râ, te púpú mai nei te Peresideni Lee i te tamahanahanaraa noa’tu te ati: “Te taata e hiʻo ma te tiʻaturi papu i te hoê utua mure ore no ta’na mau tautooraa i te tahuti nei, e paturu-tamauhia oia i roto i to’na mau ahoaho rahi. Ia mauiui hoi oia i roto i te parau no te here, eita ïa oia e haapohe ia’na. Ia pohe anaʻe to’na mau fetii, eita oia e paruparu; ia ore anaʻe oia e manuïa i roto i te hoê tataʻuraa, eita oia e haaparuparu; ia faaore roa anaʻe te tamaʻi e te vavahiraa i to’na oraraa amuri aʻe, eita oia e topa i roto i te maʻi rahi. E vai oia i niʻa aʻe i to’na ao e eita roa e mo’ehia ia’na te opuaraa hopea o to’na faaoraraa.”3

“E mea ino e e mea teitei te eʻa e tae atu ai i te faateiteiraa. E rave rahi o te tafifi te avae e o te haruru i raro, e no te paruparu te manaʻo, aita ratou i tiʻa faahou i niʻa no te haamata apî faahou. Na te mau puai o te ino i haapoiri i te eʻa i te rupehu o te taparuparuraa, ma te tamata i te faahaere ia tatou na niʻa i te mau eʻa haavare. Area râ,” te haapapu maira te Peresideni Lee e, “i roto i teie tere, te vaira te haapapuraa e, ia maiti tatou i te maitai, e manuïa tatou, e ia hope taua tere ra ia tatou, e roaa ia tatou te huru o te taata e fariihia i mua i te aro o te Atua. Te fariiraa i te mau mea atoa na te Atua, eaha ïa te manuïaraa rahi atu i te reira?”4

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

Nahea te patoʻiraa i te tauturu ia tatou ia riro roa’tu â mai te Atua te huru?

Te vai ra te hoê raveʻa no te haamaitai-roa-raa ia tatou, oia hoi, na roto i te mauiuiraa, ia manaʻo vau, e o te ore e fanaʻohia e ta-tou maori râ na roto ïa i te mauiuiraa. … E fatata roa’tu tatou i pihaʻi iho Ia’na o tei horoʻa i To’na ora ia vai te taata nei. E ite ta-tou i te hoê autaatiraa o tei ore â i iteahia aʻe nei e tatou na mua aʻe nei. … Ua mauiui oia i te hoê mamae aita e tiʻa ia tatou ia fe-ruri. No te mea râ e ua mauiui tatou, e au ra e, na te reira i haafatata roa’tu ia tatou i te mea hanahana ra, na te reira i tauturu ia tatou i te tamâraa i to tatou varua, tauturu ia tatou ia faarue i te mau mea au ore i mua i te aro o te Fatu.5

Te parau ra o Isaia e: “Area oe, e Iehova, o oe to matou metua; e araea matou, e na oe matou i hamani: e ohipa anaʻe matou na to rima.” (Isaia 64:8).

E rave rahi taime to’u taiʻoraa i taua irava ra, aita râ i roaa iaʻu te taatoaraa o to’na auraa tae roa’tu i te taime a haere ai au i te fenua Mexico i te tahi nau matahiti i mairi aʻe nei, i Telacapa, i reira to’u iteraa i te taata i te hamaniraa i te faarii araea ua rau te huru. I reira to’u iteraa i te taata i te raveraa i te araea o tei faarapuhia ia au i te mau raveraa tahito ra. I muri iho, e tuuhia te reira i niʻa i te hoê huira e i reira te taata hamani e haamata ai i te faanehenehe i taua faarii araea ra, no te tuu atu i niʻa i te matete no te hoo. E i to matou mataitai-noa-raa, ua ite aʻera matou i te tahi taime e, no te tahi fifi i roto i te araea i faarapuhia, e mea tiʻa ïa ia iritihia te taatoaraa o te tapu araea e ia faahoʻi faahou i te reira i roto i te vahi faarapuraa no te faarapu faahou, e i te tahi mau taime, e nehenehe te reira e na niʻa iho noa e rave rahi taime hou a tano maitai ai te faito o te araea e faarapuhia ra.

I muri aʻe i te reira, ua haamata aʻera vau i te ite i te auraa o taua irava ra. Oia mau, o tatou atoa, e tiʻa tatou ia tamatahia, ia hiʻopoahia i roto i te veve, te maʻi, te poheraa o tei herehia e tatou, na roto hoi i te faahemaraa, e i te tahi taime, na roto i te taviriraa a te mau hoa, na roto hoi i te auhune e te taoʻa rahi, na roto i te maitai e te fanaʻo, na roto i te mau haapiiraa hape, e na roto i te haavareraa a to te ao nei. Teie te parau a te hoê metua tane i ta’na tamaiti no niʻa i teie nei tumu parau:

“E ia faatupu i ta’na mau opuaraa mure ore i te taata nei, i muri aʻe i to’na hamaniraa i to tatou na metua matamua, e te mau puaa o te fenua, e te mau manu o te reva, oia hoi te mau mea atoa i hamanihia ra, ia vai na pae e piti e tiaʻi; oia hoi te maa i rahuihia ra i te tahi pae, e i te tahi pae, o te raau o te ora ïa; e mea monamona te tahi, e e mea avaava te tahi.”[2 Nephi 2:15].

Ua parau te Peropheta Iosepha Semita no niʻa i teie raveʻa haamaitai-roa-raa, oia hoi, e au oia mai te hoê ofaʻi rahi taratara i te ohuraa na niʻa mai i te mouʻa, e te raveʻa noa iho e anaana ai oia, ia tano te mau vahi tara o te ofaʻi i niʻa i te tahi atu mau mea, hoê tara i tera vahi e hoê tara i tera vahi. Tera râ, te na ô ra oia e, “I reira vau e riro ai ei … ohe anaana i roto i te piha ohe a te Manahope ra.” [History of the Church, 5:401].

No reira, ia haamaitai-roa-hia tatou e tiaʻi; e tiʻa tatou ia hiʻpoahia no te faaiteraa i te puai e te mana e vai ra i roto ia tatou.6

Ia artaihia tatou e te faaroo i haapiihia mai e te parau a te Atua, i reira tatou e hiʻo ai i te oraraa nei mai te hoê raveʻa faaineineraa varua. I raro aʻe i te mata ara o te hoê Metua here, e haapii tatou na roto i “to tatou mau ati,” e roaa te puai ia tatou na roto i te upootiʻaraa i niʻa i te mau fifi, e e vî te riʻariʻa ia tatou na roto i to tatou upootiʻaraa i te vahi fifi [a hiʻo Hebera 5:8]. Na roto i te faaroo, ia au i ta te parau a te Atua i haapii mai, ua maramarama tatou e, te mau mea atoa o ta tatou e rave i roto i te oraraa nei no te titau i te huru o Iesu— “Ia maitai roa hoi outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra” (Mataio 5:48)—e riro ïa ei maitai no tatou e ei maitai mure ore, noa’tu e, e mea etaeta te Aʻo a te hoê Atua paari hope i roto i teie nei hamaniraa, “O ta te Fatu e here ra, o ta’na ïa e Aʻo mai, e e papai â oia i te mau tamarii atoa ta’na e ite maira.” (Hebera 12:6).

Ma te haapiihia e ma te parau-tamau-hia no taua faatitiauaraa ra e te mau mana o te poiri e te mau ino i te pae varua, “ua ati [tatou] i te pohe, aita râ i apiapi; ua peʻapeʻa [tatou], aita râ i ahoaho;Ua hamani-ino-hia, aita râ i faarue-roa-hia; ua hurihia i raro, aita râ i pohe roa.” (2 Korinetia 4:8–9).7

Te taata e iteraa papu to’na no niʻa i te opuaraa o te oraraa nei, e faariro ïa oia i te mau ati e te mau tamataraa o te oraraa nei mai te au i te mau raveʻa no te fariiraa i te ite e titauhia no te ohipa o te tau mure ore. …

Mai te mea e, tei mua te hoê taata i te pohe, e ore roa ïa taua taata ra e mataʻu mai te mea e, ua faatamaahia to’na avae “i te faa-ineineraa o te evanelia ra o te hau,” [Ephesia 6:15] e te feia ua mo’e ê tei herehia e ratou ra, ei faaroo ïa to ratou mai to Moroni ra, te raatira o te nuu faʻehau, o tei parau e, “Te tuu ra hoi te Fatu i te feia parau tiʻa ia taparahihia, ia tae ta’na parau tiʻa e ta’na parau faautuʻaraa i niʻa i te feia parau ino; no reira, eiaha outou e manaʻo e, ua mo’e te feia parau tiʻa, i te mea ua taparahihia ratou; inaha râ, e ô ratou i roto i te faaearaa o te Fatu, o to ratou Atua.” (Alama 60:13)8

A faaroo na i te haapiiraa a te Fatu i roto i te parau no te utuuturaa i te taata — “E te mau amaa hotu atoa ra, e faaruehia ïa [e aore râ, e topehia ïa] ia rahi atu te hotu” (a hiʻo Ioane 15:2). …

E mea varavara roa te hoê varua teitei aita i tamatahia e i hiʻopoʻahia na roto i te roimata, e te ati- –mai te huru e ua topetopehia e te rima o te hoê fatu aua. Ma te faaohipa i te tipi naʻinaʻi e te tipi topetope, e tapupuhia te amaa ia au i te hohoa puai hope a te Atua, ia rahi te hotu.

E mea tiʻa ia outou paatoa ia itoito noa i roto i te mau tamataraa, te mau hamani-ino-raa, te mau mauiui o te aau e te manaʻo paruparu. Ia tupu te oto e te ahoaho, mai te mea e, te haamanaʻo ra outou, e tamahanahanahia outou mai te mea e, e apo outou i teie nei haapiiraa: “O ta te Fatu e here ra, o ta’na ïa e Aʻo mai, e e papai â oia i te mau tamarii atoa ta’na e ite maira” (Hebera 12:6)—e teie faahou â: “Eiaha oe e inoino, e taʻu tamaiti, i te Aʻo a Iehova, eiaha hoi e fati-mauu i ta’na Aʻoraa mai: o tei herehia e Iehova ra, o ta’na ïa e Aʻo mai, mai te metua e Aʻo i te tamaiti ta’na e here ra” (Maseli 3:11–12).9

Ua haapeʻapeʻa te Peropheta Iosepha [Semita]… i to’na manaʻo no te mau hamani-ino-raa e ravehia ra i niʻa i te Feia Moʻa, e i roto i to’na ati rahi, te haamanaʻo ra outou, ua piihua oia, “E te Atua, eaha te maoro e ite ai to oe na mata, e e faaroo ai to oe tariʻa i te tiʻaororaa aroha a te Feia Moʻa e ia tahoo atu i te mau hape i ravehia i niʻa ia ratou i niʻa i te upoo o to ratou ra mau enemi?”[A hiʻo PH&PF 121:1–6]. E mai te huru ra e, ua rave te Fatu i te hoê tamarii tei pohe roa i te riʻariʻa i roto i to’na ra rima a parau ai e:

“E taʻu tamaiti, ia hau mai na to oe aau; e vai poto noa mai to oe enemi e to oe mau ati hoi;

“E i reira, mai te mea e faaoromai maite oe i te reira, e faateitei mai te Atua ia oe i te vahi teitei roa ra; e upootiʻa ïa oe i niʻa i to oe mau enemi atoa ra.” (PH&PF 121:7,8)

I muri iho ua parau oia i te hoê parau faahiahia mau:

“… a ite mai oe, e taʻu tamaiti nei e, e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie mau mea atoa nei, e e riro hoi ei maitai no oe na.”(PH&PF 122:7)

… I reira na ô aʻera te Fatu e:

“Ua haere roa’tu te Tamaiti a te Taata i raro aʻe i teie mau mea atoa ra. Ua hau anei oe ia’na ra?

“No reira, a tapeʻa noa na oe i to haerea. … Eiaha e mataʻu i ta te taata nei e rave, no te mea e vai noa te Atua i pihaʻi iho ia oe na e a muri e a muri noa’tu.” (PH&PF 122:8,9)

Ua tae i te hoê tau i roto i te oraraa nei ua titauhia iaʻu ia faaohipa i te reira i niʻa iaʻu iho. Ua hope teie mau mea atoa i te ravehia e te Tamaiti a te Taata nei.10

Ua faaite-maramarama-maitai-hia te tumu i tae mai ai tatou i ô nei, i roto i te heheuraa a te Fatu ia Mose. Te na ô ra oia, “Teie hoi taʻu ohipa e to’u hanahana—te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei.” [Mose 1:39]. Te auraa no te parau ra “Te ora mure ore o te taata nei” o te hoi-faahou-raa ïa i mua i te aro o te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti no te ora i pihaʻi iho ia raua e a muri noa’tu. I teie nei, aita oia i parau e, Ta’na opuaraa, ia ora Ta’na mau tamarii atoa i niʻa i te fenua nei i roto i te oraraa taoʻa rahi, ma te fanaʻo i te taoʻa e te mau mea atoa, e eita ratou e roohia i te mamae e te oto. Aita oia i parau i te reira. No te mea i te tahi taime, mai ta Isaia i parau ra, e monohia hoi te tataramoa i te hoê hedesa nehenehe roa [a hiʻo Isaia 55:13]. … Te mea o ta tatou e manaʻo ra i teie taime e, e riro ei ati, ia au hoi i te hiʻoraa ta tatou e ite ra mai te haamataraa e tae roa’tu i te hopea ra, i roto hoi i te paari o to tatou Metua ra, e nehenehe ïa e riro ei hoê o te mau haamatairaa rahi roa, eiaha râ te hoê hopearaa ino rahi mai tei manaʻohia e tatou.11

Nahea e iteahia ai ia tatou te puai e te hau i roto i te mau taime fifi?

Te mau varua atoa o tei hahaere i niʻa i te fenua nei, outou e o vau nei, tatou pauroa—tei rahi te taoʻa e tei veve, tei maitai e aore râ, tei ino, tei apî e tei ruhiruhia—e hope paatoa tatou i te hiʻopoahia e i te tamatahia e te vero o te ati, te mataʻi o ta tatou e paruru ia tatou iho. E te feia anaʻe e ore e topa, o te feia ïa o tei patuhia i niʻa i te păpă. E eaha te păpă? Te păpă ïa o te haapaʻo i te mau parau tumu e te mau haapiiraa o te evanelia a Iesu Mesia mai tei haapiihia mai e te Fatu.12

Aita vau e tatarahapa … ia ani atu ia outou i teie poʻipoʻi, ia tiaturi mai iaʻu i roto i te parau no te ture mau o te haapaʻoraa mau—te faaroo i te Atua e i Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia ei Faaora no to te ao nei, e na roto hoi i To’na ra iʻoa i tupu ai te mau temeio e o te tupu nei i teie mahana, e na roto anaʻe hoi i te fariihope-raa i teie nei mau parau mau e tiʻa ai ia outou e iaʻu nei, ia haamauhia i niʻa i te niu paari a farara mai ai te mau vero o te oraraa nei i niʻa ia tatou nei.

No reira, te titau manihini nei au ia outou ia faahaehaa ia outou .…e ma te aau pure, a tiaturi i te mau mea atoa ta te mau peropheta moʻa i haapii mai ia tatou no niʻa i te evanelia mai roto mai i te mau Papairaa Moʻa mai te haamataraa mai â.13

No reira te ohipa faufaa roa aʻe i roto i te oraraa nei e ere ïa te mea e tupu mai i niʻa ia outou, te mea faufaa mau, o te huru no to outou fariiraa i te reira. O tera ïa te mea faufaa. I te pae hopea o te Aʻoraa i niʻa i te Mouʻa, te haamanaʻo ra anei outou, ua horoʻa mai te Fatu i te hoê parabole. Ua parau oia e:

“E teie nei, o te faroo mai i taʻu nei mau parau, e haapaʻo atura, e faito vau ia’na i te hoê taata paari, o tei faatia i to’na fare i niʻa i te păpă:

“E mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mataʻi hoi i te uihiraa mai i niʻa iho i taua fare ra e aore roa i parari, no te mea e păpă te tiʻaraa. …”[Mataio 7:24–25].

Eaha Ta’na e tamata nei i te haapapu mai? Te tamata nei oia i te parau mai e, e tae mai te mau mataʻi o te ino, te mau pape pue o te ati, e te mau fifi, i niʻa i te mau taata atoa i niʻa i te fenua nei; e te feia anaʻe o te ore e topa—ia topa te fare moni, ia mo’e tei herehia e outou, i roto i te tahi atu huru ati— hoê noa iho mea e tapeʻa ia tatou i roto i teie mau vero atoa e teie mau ati o te oraraa, maori râ, to tatou paturaa i niʻa i te păpă na roto i te haapaʻoraa i te mau faaueraa a te Atua. …

A tiʻai maite i te Fatu i roto i te tau hamani-ino-raa e i te tau oto rahi. Ua parau te Fatu e,

“Oia mau te parau atu nei au ia outou taʻu mau hoa, eiaha e mataʻu, ia tamahanahanahia to outou mau aau; oia ïa, e oaoa noa’tu â, e faaite i te mauruuru i roto i te mau mea atoa ra;

“Mai te tiaʻi maite i te Fatu, no te mea ua tomo ta outou mau pure i roto i te tariʻa o te Fatu Sabaota, e ua papaihia hoi ma teie taatiraa e te parau faaite hoi—ua tăp∂ e ua faaue mana mai te Fatu ia faatiahia te reira.” (PH&PF 98:1–2)14

Eaha ta tatou e parau i te feia e titau nei i te hau no te tamărû i to ratou mau mataʻu, no te haamama i te aau mauiui, no te hopoi i te maramarama, no te hiʻo i ô atu i te mau tamataraa ino o teie tau, e ia ite i te tupuraa o te mau tiairaa e te mau moemoea i roto i te hoê ao i ô atu i te tahuti nei? …

Ua faaite mai te Fatu i te vahi i reira e itehia ai te hau a parau atu ai oia i ta’na ra mau pipi e, “E hau taʻu e vaiiho ia outou nei, o to’u nei hau taʻu e ho atu no outou; e ere mai ta to te ao nei horoʻa taʻu horoʻa ia outou. Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e mataʻu.” (Ioane 14:27).15

“A haapaʻo i te mau faaueraa a te Atua,” no te mea tei reira te eʻa e roaa ai te hau ta te Fatu i parau ra i te taime a aroha hopea ai oia i Ta’na mau pipi: “I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hauhia to outou iaʻu nei. E pohe to outou i teie nei ao. E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao iaʻu.” (Ioane 16:33) No reira, i roto i te arepurepuraa e haati nei ia outou, e mata na outou tataitahi i te imi i taua hau o te raʻi ra no ô mai i te Fatu ra o tei here ia tatou paatoa, o te tiʻavaru ê i te mau mataʻu atoa, ia riro anaʻe te rê o te mau mea atoa o te ao nei ia outou, mai ta te Fatu i na reira.16

I hea e itehia ai te hau i roto i te ao nei i teie mahana? Eita te hau e roaa na roto i te pereoo auri e te pupuhi e te manureva e te tupita atomi. Hoê noa iho vahi tei reira te hau, tei roto ïa i te mana o te Atua Manahope o ta’na e horoʻa i te feia e haapaʻo i ta’na mau faaueraa e o te faaroo i to’na reo, ia paraparau mai oia na roto i te mau reni ta’na i faataa no te reira tumu. …

Ei hau outou, eiaha te hau no roto mai i te ture o te faatereraa hau fenua, te hau râ o te noaa, mai ta te Fatu i parau, na roto i te riroraa te re i te mau mea atoa o te ao nei. Ia tauturu mai te Atua ia tatou ia maramarama, e ia ite outou e, ua ite au ma te tapitapi ore e, na’na teie ohipa, te aratai nei oia ia tatou i teie mahana, mai ta’na i na reira i roto i te mau tau tuuraa atoa o te evanelia.17

I teie mahana, mai tei tohuhia ra, mai te huru ra e, e arepurepu roa te ao paatoa nei, e e ahuehue te manaʻo o te taata nei. E mea tiʻa mau ia tatou ia ora e taua hau ra o te tupu mai na roto i te faaohiparaa i te evanelia a Iesu Mesia i roto i te ao ati e te ino. E tupu mai te hoê tuhaa ahuehue te manaʻo o te taata mai roto mai i te ahoaho, e i te taime ihoa râ e toeote roa ai te aroha o te taata. E mea tiʻa ia titauhia te mana o te autahuʻaraa i niʻa ia tatou i teie mahana, e e mea tiʻa ia tatou ia here i te feia e faaohipa nei ia tatou ma te au ore, e ia vai noa te aau maitai i roto ia tatou mai ta te Aposetolo Paulo i Aʻo atu ia Timoteo. [A hiʻo 2 Timoteo 1:7]. Ia ore tatou ia na reira, e riro tatou ei feia faufaa ore. Eita te hau papu e roaa ia tatou. E no te reira, eita e titauhia i to tatou enemi ia turai ia tatou ia ofati i te mau faaueraa e aore râ, ia taiva. Inaha, ua pau aʻe na to tatou puai i te haamauʻahia.18

Ua tamata te hoê taata imi faufaa no Atlanta, i Georgie, e hoa apiti maua i roto i te ohipa … i te tamahanahana iaʻu i roto i te hoê ati rahi; ua farerei oia iaʻu e ua parau maira, “I teie nei, te hinaaro nei au e parau ia oe i te hoê mea. E mea paari roa aʻe au i ia oe. E toru ahuru ma maha matahiti i mairi aʻe nei ua taʻi mai te niuniu i te fare moni o taʻu e faatere ra. Te faaite maira taua niuniu ra iaʻu e, ua pepe roa taʻu vahine i roto i te hoê ati pereoo uira. Ua parau taʻue aʻera vau e, ‘Eita te Atua e faatia ia tupu noa’tu te hoê ohipa i niʻa i teie nei vahine here taʻu—no te mea, e vahine nehenehe oia, e te maitai, e te haviti.’ Tera râ, hoê hora i muri aʻe, ua tae faahou maira te parau e, ua pohe oia. Ua oto roa toʻu aau i taua taime ra, ‘Te hinaaro nei au e pohe; aita vau e hinaaro e ora faahou; te hinaaro nei au e faaroo i to’na reo.’ Aita râ vau i pohe, e aita vau i faaroo i to’na reo. E ua parahi ihora vau i raro no te feruri maite. Eaha te auraa no teie nei vai otareraa e no teie nei ati rahi o te faaino i te haereʻa o tatou paatoa? E ua tupu maira te manaʻo i roto iaʻu e, o teie te hiʻopoʻaraa etaeta roa o te titauhia ia aro atu i roto i te oraraa nei. E ia manuïa hoi outou ra, aita ïa e hiʻopoʻaraa faahou atu e ore outou e manuïa.”

A tiʻa noa’tu râ, i to’u hoʻiraa mai i te fare na niʻa i te manureva i taua pô ra, ua ite au i te hau, e no te taime matamua, ua haamata vau i te mahuti i rapae i te maru o te mau ata. E ua tupu aʻera i roto iaʻu te mea ta te Aposetolo Paulo i parau no niʻa i te Fatu, “E tamaiti noa iho oia”— oia hoi, te Tamaiti na te Atua— “i ite oia i te auraro i to’na ra mau pohe; e no te mea ua haamoʻaroa-hia oia, riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia’na ra” (Hebera 5:8–9). I teie nei, mai te mea e, e feruri outou i niʻa i te reira, oia hoi, i niʻa i te raveʻa haamaitai-roaraa o te faataa-ê-raa, o te vai otareraa, o te ati-roa-raa, te manaʻo nei au e, e tae mai te hoê mea o te titauhia hou a ineine ai tatou no te pahonoraa i te tahi atu o te mau hiʻopoʻaraa o te oraraa.19

Ua piihia tatou ia amo i te tahi mau ohipa teimaha i te hoê faito matahiti huru teimaha atoa, tera râ, e nehenehe te reira e riro no tatou tataʻitahi, ei taime no te hoê aamu faahiahia, ei taime rahi no te haapiiraa, ei taime oaoaraa rahi. Inaha, te mau faaheporaa o te tamaʻi, te tauiuiraa te huru o te fenua, te ruri-ê raa-hia te mau haapiiraa tumu, e te toparaa o te poritita, o tera ïa to tatou ati rahi, te itoito-noa-raa i roto i te maramarama ore, te haamauraa i te hoê basileia i te ao nei i roto i te ati. Te pure nei au ia tiʻa ia tatou ia rave i ta tatou tuhaa i roto i teie tere, e ia vai i roto i te fauraʻo o te Ekalesia e ia faatere i te reira fauraʻo ia tomo atu oia i roto i te vahi hopea ra—I mua i To’na aro.20

Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • I hea e itehia ai te parururaa e te hau i roto i te mau taime ati? Eaha te mau mea tei faaitoito ia outou e tei horoʻa ia outou i te hau i roto i te mau tamataraa o to outou oraraa?

  • No te aha te mau taata atoa—tei parau tiʻa e tei parau tiʻa ore— e hiʻopoʻahia ai e e farii ai i te ati?

  • Nahea te ati e riro ai ei haamaitairaa no to outou oraraa? Nahea te mau hiʻopoʻaraa i te tauturu ia tatou ia puai atu â e ia tavini maitai atu â i te Fatu?

  • No te aha tatou e tuu ai i to tatou tiaturiraa i roto i “te hohoa puai hope” a to tatou Metua i te Ao ra? Eaha te auraa no te parau ra, ia riro mai te araea i roto i te rima o te Fatu?

  • Eaha te auraa no te parau ra, a tiaʻi maite i te Fatu i te mau taime hiʻopoʻaraa? Eaha te haapiiraa i roaa mai ia outou i to outou na reiraraa?

  • Nahea te Atua i te horoʻa mai ia tatou nei i te hau no te turu ia tatou i roto i te mau taime ati?

Faahororaa

  1. Aʻoraa tei horoʻahia i roto i te Taurua no niʻa i te Tiʻamâraa i te Fare Haapiiraa Tuatoru no Brigham Young, i te 1 no Tiurai 1962, Piha Haaputuraa parau a Harold B. Lee, i te Fare Haapiiraa Tuatoru no Brigham Young, 6.

  2. I roto i te Conference Report, Atopa 1967, 98; e aore râ, Improvement Era, Tenuare 1968, api 26.

  3. The Teachings of Harold B. Lee, neneʻihia e Clyde J. Williams (1996), api 171.

  4. The Teachings of Harold B. Lee, api 69–70.

  5. The Teachings of Harold B. Lee, api 187–88.

  6. Stand Ye in Holy Places (1974), api 114–15.

  7. Stand Ye in Holy Places, api 339.

  8. I roto i te Conference Report, Atopa 1942, api 72–73.

  9. The Teachings of Harold B. Lee, api 191.

  10. Education for Eternity, Aʻoraa tei horoʻahia i roto i te Haapiiraa Evanelia no Salt Lake City “Lectures in Theology: Last Message Series,” i te 15 no Tenuare 1971, Haaputuraa Parau a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 6.

  11. Aʻoraa o tei horoʻahia i te hunaraa o Mabel Hale Forsey, i te 24 no Atopa 1960, Aupúpú Haaputuraa Parau a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 6.

  12. Aʻoraa tei horoʻahia i te Fare Haapiiraa Tuatoru no Brigham Young, i te 15 no Novema 1949, Aupúpú Haaputuraa Parau no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 10.

  13. “ ‘I Dare You to Believe’: Elder Lee Urges USAC Graduates Seek Spiritual Facts,” Deseret News, i te 6 no Tiunu 1953, Church News section, api 4.

  14. Education for Eternity, api 7–8.

  15. “To Ease the Aching Heart,” Ensign, Eperera 1973, api 2.

  16. “A Message to Members in the Service,” Church News, 2 no Titema 1972, api 3.

  17. I roto i te Conference Report, no Atopa 1973, api 169, api 171; e aore râ, Ensign, no Tenuare 1974, api 128–29.

  18. Aʻoraa tei horoʻahia i roto i te apooraa a te mau tiʻa retioni, i te 3 no Eperera 1970, Aupúpú Haaputuraa Parau no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 4.

  19. The Teachings of Harold B. Lee, api 54.

  20. The Teachings of Harold B. Lee, api 408.

I te taime a farerei ai te Peropheta Iosepha Semita i te ati rahi i roto i te fare tapearaa no Liberty, ua farii oia i te mau heheuraa tamahanahana o tei riro mai ei tuhaa 121 e 122 no te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau.

Nene’i