Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Te Tau Faatereraa a Harold B. Lee


Te Tau Faatereraa a Harold B. Lee

Ua papai o Elder Gordon B. Hinckley, melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i taua taime ra, i te mau parau i muri nei, no niʻa i te oraraa o te Peresideni Harold B. Lee, tei haapararehia i roto i te Ensign i te avaʻe Novema 1972 (“President Harold B. Lee: An Appreciation,” api 2–11). Na roto i teie papairaa, ua rahi rii aʻe te iteraa o te mau melo o te Ekalesia i te huru o te Peresideni Harold B. Lee, tei riro aʻe nei ei Peresideni no te Ekalesia..

E nehenehe noa te aamu o Harold B. Lee, Peresideni no te Ekalesia, ia faatiahia i roto noa i te tahi tau reni rii. Ua fanau hia i te 28 no Mati 1899, i Clifton, i Idaho, e tamaiti na Samuel Marion raua o Louisa Emeline Bingham Lee, hoê o na tamarii e ono. Ua haere i te haapiiraa i to’na iho oire i Oneida Academy, piri ia Preston, e Fare Haapiiraa Toroa Orometua Haapii teie no Albion, i Idaho, e i muri aʻe, haere atura i te Fare Haapiiraa Tuatoru no Utah. Ua haamata i to’na toroʻa orometua haapii i te 17raa o to’na matahiti, riro atura ei faatere haapiiraa i te 18raa o te matahiti, e muri aʻe, riro atura ei fatere haapiiraa no na fare haapiiraa i roto i te Mataeinaa o Salt Lake City, i Utah. Ua faaipoipo ia Fern Lucinda Tanner i te 14 no Novema 1923. Ua pohe o Fern Lucinda Tanner i te 24 no Novema, 1962. Ua faaipoipo faahou ia Freda Joan Jensen i te 17 no Tiunu, 1963.

“Ua faatere i te taiete Foundation Press, Inc.,1928–33. E melo i roto i te apooraa oire no Salt Lake City 1933–37, a riro mai ai ei faatere no te faanahonahoraa totauturu a te Ekalesia. Ua piihia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te 6 no Eperera, 1941, ei Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e ei tauturu hoê i roto i te Peresideniraa Matamua i te 23 no Tenuare 1970, e ua faatoroʻahia e ua faataahia ei Peresideni no te Ekalesia i te 7 no Tiurai, 1972.

“Te râ ïa te tahi mau ohipa rii tei tupu i roto i to’na oraraa. Area râ, ua rahi atu â te mau mea faufaa i roto i taua oraraa ra o te tiʻa ia faahitihia.

“Ia faaauhia o Clifton i te tahi atu mau oire, e oire iti naʻinaʻi roa ïa, e tei rapae roa oia i te mau purumu rarahi.Tera râ, a tere noaʻi te tau, ua itehia teie nei vahi ei vahi fanauraa no te ahuru e ma hoêraa o te Peresideni o te Ekalesia.

“Ua tae mai te metua tane o te Peresideni Lee, o Samuel Marion, i Clifton mai roto mai i te hoê oire iti, o Panaca te iʻoa, i te pae apatoa no Nevada. E vaʻu mahana noa to Samuel Marion a pohe ai to-’na metua vahine(te mama ruau o te Peresideni Lee); e no to’na naʻinaʻi iti no te mea aita i tiʻa te taiʻo mahana oia i fanauhia mai ai, e nehenehe roa e oomo i te hoê tapea rima i niʻa i to’na rima taatoa. Mea ta topata ia faaamu ia’na i te maa. Te ora ra te tuahine o to’na mama i Clifton, e i te 18raa o to’na matahiti, ua tere atu teie tamaiti i te pae apatoerau e ora i pihaʻi iho i to’na fetii.

“I reira ua matau oia i te tamahine rouru ereere e te mata ereere ra o Louisa Bingham. Ua faaipoipohia raua i roto i te Hiero no Logan. Te faaea ra raua i ‘te hoê vahi tapiri i te purumu, mai te huru ra e, e pae kirometera i te pae apatoerau o te fare toa,’ i reira ta raua na tamarii e ono i te fanauraahia. Teie anaʻe te fare toa i roto i taua oire ra. Te purumu, e purumu repo—i te tau veavea, mea rahi te repo puehu, i te tau toetoe, ua î roa i te hiona, i te tau faahoturaa e te faatoparaa, mea vari paruparu ïa. …

“I reira, ma te tiaa ore i te avae, e ahu Harold i te ahu ohipa aano tahito, o oia te hoê tamaroa i rotopu i te tahi atu mau tamaroa no taua vahi ra. Te vaira te hoê vahi hopuraa pape i Dudley, eiaha râ i te Sabati. Tei roto te metua tane i te episekoporaa, tei roto te metua vahine i te [pŭpŭ Feia Api Tamahine]— e e mahana moʻa te Sabati. I roto ïa i te hoê vahi hopuraa pape i te fare faaapuraa a Bybees i bapetizohia ai o Harold B. Lee.

“Mea fifi roa te parau no te moni i taua tau ra. Mea tupu te mau huero e te umara putete, aita râ e rahi te faufaa e roaa mai no te reira. Ua imi te metua tane i te ravea ia rahi rii mai te faufaa a te utuafare na roto i te faaau-haere-raa i te mau ona no te tapu i ta ratou mau huero, te ôraa i te mau apoo pape, e te tapuraa i te mau apoo faataheraa pape. Noa’tu râ te reira, aita te mau tamarii a Lee e ite ra e, tei roto ratou i te veve. Te faatupu ra te utuafare e te Ekalesia i te mau ravea faaoaoaraa. Te poe a te utuafare, o te piana ïa. Na te hoê vahine Etotia aravihi, tei papu maitai e nahea ia tairi i te rima o te taata faatai piana ia hape anaʻe te hoê nota, i haapii ia’na i te faatai.

“E anaanatae taaʻe to Harold no te piana. E mea au ia hiʻo e, tera au to’na i te ohipa upaupa, tei aupuru maitehia i te apîraa ra, faufaahia’tura te reira i te taime a piihia ai oia ei faatere no te Tomite Upaupa a te Ekalesia. …

“Na te hoê pereoo puaahorofenua naʻinaʻi, faahorohia e te metua vahine, e afai i te mau tamarii i te fare hapiiraa e toru kirometera ia haere e hoi mai. Na taua pereoo ra e paruru ia ratou ia pupuhi mai te mataʻi i te avaʻe Tenuare mai apatoerau mai, e ia tahe te hiona i niʻa i te purumu. Area râ, tera ïa te huru o te oraraa i Clifton. Mai ta te Peresideni Lee i parau, ‘Te vai ra i ô matou te mau mea atoa aita e noaa i te moni ia hoo.’ I rotopu i taua mau mea ra, te vai ra te tahi ua riro ïa ei monoraa i te mau mea i erehia e ratou. Mea mâ te mataʻi e te au maitai ia hutihuti anaʻe. E au te pape mai te hapaina anaana, e mea ohie ia hiʻo atu i te mau ofai anapanapa i roto i te anavai. I te pô, e au te mau fetia mai te taata e te animala i roto i te raʻi—e maere hoi te feruriraa tamarii ia ite ratou i te reira. E au te ûa i te tau veavea mai te mâna i te toparaa i roto i te medebala, no te horoa mai i te ora i te fenua. Ia tae mai te tau faatupuraa, ua ite-atoa-hia te hoê mahora matie rahi, i reira te arote e heru ai i te repo, haere mai ai i muri iho te raau patia apoo no te tanu i te huero. Ia oti te reira, tena mai nei te mau matini ooti o te faaî i te mau pute i te sitona, te ota, e te kerite. …

“Ia hope te haapiiraa i to’na oire, ‘ua faaruʻe teie tamaiti i to-’na fare’ no te haere atu i te fare haapiiraa Oneida Academy, inaha, ua haamau te Ekalesia i te hoê fare haapiiraa tuarua i Preston, e 24 kirometera i te atea. 13 matahiti to Harold i taua taime ra, e i reira to’na farerei-matamua-raa ia Ezra Taft Benson [o oia te ahuru ma toruraa o te Peresideni o te Ekalesia]. I muri iho, ua haere atu oia i te fare haapiiraa toroʻa orometua haapii no Albion, i te tahi roa aʻe pae i Idaho. I reira to Harold B. Lee fariiraa i ta’na parau tuite no te toroʻa haapii tamarii, i te 17 raa o to-’na matahiti. Ua riro taua mahana ra ei mahana haapeu no’na e no to’na utuafare. Ua pŭpŭ atu te faatereraa mataeinaa o te haapiiraa i te hoê ohipa na’na, oia hoi, e orometua haapii i roto i te fare haapiiraa Silver Star, hoê anaʻe iho piha, tei ropu i te oire no Dayton e no Weston, i te pae i raro ia Clifton. E ono ahuru tara marite ta’na moni i te avaʻe. E mea na niʻa oia i te puaahorofenua ia haere i tera atearaa 16 kirometera i te hopea o te hepetoma.

“… I te matahiti i muri iho, ua pii te faatereraa haapiiraa ia’na ei faatere no te fare haapiiraa no Oxford, e maha piha i roto i te reira fare haapiiraa. Ua riro te reira ei ohipa taaʻe roa no te hoê tamaiti 18 matahiti. E mea na niʻa oia i te puaahorofenua i te haere i tera atearaa e 6 kirometera i te mau mahana atoa, noa’tu te ûa e aore râ, te mahana, noa’tu e, e mea maitai e aore râ, e mea ino te mahana. No to’na ite i te ohipa upaupa e no to’na ite i te hauti taora popo i roto i te ete, ua faaô oia ia’na i roto i te mau ohipa faaoaoaraa o te oire i te mau taime aita ta’na e ohipa. I roto ïa i taua tau ra, a riro ai to’na metua tane ei episekopo, i haamata ai o Harold i te ite i te parau no te faanahonahoraa totauturu a te Ekalesia, mai tei iteahia i muri aʻe ra. No reira, mai teie nei atoa, tei te episekopo te hopoia no te atuatu i te feia navai ore. Te vai ra ihoa ta te episekopo Lee fare vairaa taoʻa, na’na iho te mau maa e te mau taoʻa e tuu i roto i te reira fare vairaa. I te pô, e ite to te utuafare ia’na ia rave i te hoê pute faraoa ota, aita râ ratou i ite e, e afai tiʻa râ i hea, i te mea e, e mea huna te mau mea atoa no niʻa i te feia e fifi to ratou, eiaha hoi te feia e titauhia ia tauturu ia huru ê na roto i te mau paraparauraa.

“E mai teie tau atoa, e mana e e hopoia hoi na te episekopo ia maiti i te mau taurearea no te rave i ta ratou tau misionare. E 21 matahiti to Harold i teie nei, e a maha matahiti atoa to’na haapiiraa. Ua pii te Peresideni Heber J. Grant ia’na ia rave i ta’na tau misionare i roto i te Misioni no Western States.

“I roto i te mau afata vairaa parau i te Pû Misionare o te Ekalesia, te vaira hoê parau haamaramaramaraa tei papaihia i te Peresideniraa Matamua no niʻa ia Elder Lee. Ua papaihia te reira i te 30 no Ditema, 1922, tarimahia e te Peresideni John M. Knight. Te faaitehia ra i reira te tau a rave ai oia i ta’na tau misionare—11 no Novema, 1920 e tae atu i te 18 no Ditema, 1922. I muri iho, e rave rahi mau uiraa tei pahonohia: ‘Te mau aravihi—Ei taata orero, “Maitai roa.” Ei taata faatere, “Maitai.” E mea maitai anei to’na iteraa i te Evanelia? “Maitai roa.” E taata peepee anei? “Peepee roa.” E taata hau anei oia, e te faatupu i te au i roto i te taata? “E.” Parau faaite: “Na Elder Lee i peresideni i te Amuiraa no Denver ma te maitai, mai te 8 no Atete 1921 e tae atu i te 18 no ditema 1922. E misionare taaʻe roa teie.” ’

“Te vai atoa ra i roto i taua misioni i taua taime ra, te hoê tamahine no Salt Lake City mai, o Fern Lucinda Tanner to’na iʻoa. Te parau ra to’na mau hoa atoa e, e tamahine maramarama oia, e te nehenehe, e te aravihi taaʻe i te pae no te mau papairaa moʻa. Ia hope te misioni a Elder Lee, ua hoi atu oia i Clifton no te hoê taime poto noa, e ua haere atu i Salt Lake City no te imi e no te faahoa i te tamahine ta’na i haafaahiahia i roto i ta’na tau misionare. Ua faaipoipohia raua i roto i te Hiero no Salt Lake City mai te huru ra e, hoê ahuru e ma hoê avaʻe i muri aʻe i ta’na misioni.

“Ua fanau mai raua e piti na tamahine nehenehe roa, o Helen te hoê [tei piihia i muri iho o L. Brent Goates Vahine] e o Maurine te tahi [tei piihia i muri mai, o Ernest J. Wilkins Vahine]. Ua riro te utuafare Lee ei vahi haaputuputuraa no te feia apî o taua area ra. No te maitai o te tuahine Lee, e no to’na ite ia faatitiaifaro i te mau fifi, ua riro ïa oia ei mataitairaa na te mau taata atoa tei matau ia’na. I te hoê taime, ua haamamu oia e piti na taata tiaraa teitei o te faaino ra i to raua mau hoa, na roto i te pa-rauraa’tu ia raua e, ‘A tutava ai orua ia riro orua ei taata parau tiʻa, eiaha e haamoʻe ia riro atoa orua ei taata maitai.’..

“Ua ite-faahou-hia te mau aravihi tei faariro ia [Harold B. Lee] ei faatere no na fare haapiiraa e piti i te 18raa o to’na matahiti. A haere ai oi i te Fare Haapiiraa Teitei no Utah no te faaravai atu i to’na ite, ua piihia oia ei faatere no te Fare Haapiiraa no Whittier na mua, e i muri iho, ei faatere no te Fare Haapiiraa no Woodrow Wilson i roto i te Mataeinaa no Salt Lake City. …

“I muri aʻe i to’na faaipoiporaa ua faaea oia i roto i te Tǐtǐ no Pioneer, i reira hoi oia i farii ai i te mau piiraa e rave rahi i roto i te Ekalesia. E i te matahiti 1929 ua piihia oia ei tauturu i roto i te peresideniraa tǐtǐ. I te matahiti i muri iho ua piihia oia ei peresideni tǐtǐ. E 31 matahiti to’na i te reira taime, o oia ïa te peresideni tǐtǐ apî roa aʻe i roto i te Ekalesia.

“Ua tupu te fifi i te pae faaravairaa faufaa i roto i te nunaa e i te ao atoa nei. Ua topa te hoo o te moni. Aita e aitarahuraa faahou. Ua opani te mau fare moni, e ua pau te rahiraa mirioni moni haaputu. Ua maraa roa te rahiraa o te taata aita ta ratou e ohipa; e mea peapea roa. E na roto i te oreraa te mau mea i faanaohia e te taata i roto i te rahiraa matahiti i rohihia mai e ratou, ua haapohe te tahi mau taata ia ratou. Ua haamauhia te tahi mau vahi opereraa tihopu, e ua apapa noa te taata no te haere e tii i te faraoa e te tahi atu mau maa. Ua tupu te peapea rahi, te ati e te hepohepo. I roto i te Tǐtǐ no Pioneer, ua hau atu i te afaraa o te mau melo aita ta ratou e ohipa.

“Tera ïa te titauraa no teie peresideni tǐtǐ apî roa, e titauraa riaria. Ua peapea oia, ua oto, ua pure, i to’na hiʻoraa i te taata, inaha i te hoê tau ra, e mau taata oaoa ïa e te faanao, e i teie nei, na roto i te ohipa ore, ua topa roa i te hoê faito aita e tiʻa faahou ia ratou ia faaamu i to ratou utuafare. Tupu mai nei te manaʻo e faatia i te hoê fare vairaa taoʻa, i reira e haaputuputuhiaʻi te maa e te tahi atu mau mea no te oraraa, a opere atu ai i te reira na te feia ravai ore. Ua faatupuhia te tahi mau ohipa totauturu, eiaha no te haamaitai noa i te huiraatira, hau atu râ i te faufaa, oia hoi, no te horoaraa i te taata i te ravea ia rave i te ohipa no te mau mea tei fariihia e ratou. Ua tupararihia te hoê fare ohipa imiraa faufaa tahito roa, e ua ravehia te mau tauihaa no te patu i te hoê fare rahi i reira e faatupuhiaʻi te mau ohipa faaoaoaraa e te mau hau-tiraa na te taata.

“Ua rave atoa te tahi atu mau tǐtǐ i te mau ohipa mai teie te huru, e i te avaʻe Eperera 1936, ua amui te mau tǐtǐ atoa no te faatupu i te mea ta te Peresideni Heber J. Grant i pii na mua aʻe nei e, te faanahoraa paruru a te Ekalesia, tei parauhia i teie mahana e, te faanahoraa Totauturu a te Ekalesia.

“O Harold B. Lee, te tiʻa faatere apî roa no te Tǐtǐ no Pioneer, tei piihia no te aratai i taua faanahonahoraa apî ra, i roto i te mau fifi o taua taime hepohepo ra. E ere te ohipa nainai. E ere i te mea ohie ia amui i te mau fenua faaapu no te tanu i te maa e no te faatia i te mau fare no te raveraa e no te haaputuraa i te reira mau mea. Te mea fifi roa’tu, o te arairaa ïa i te huru o te taata i roto i ta ratou mau faainoraa i te ohipa ta te Ekalesia e rave ra, e tei feruri e, na te faatereraa hau e haapao i te reira.

“Area râ, na roto i te pure e te taparuraa, na roto hoi i te rohi tamauraa e te oto, e na roto atoa i te haamaitairaa a tei faariro ia’na ei peropheta, ua ratere oia e ati aʻe te mau tǐtǐ atoa o Ziona, e ua tiʻa mai taua faanahoraa ra, e ua tupu i te rahi e ua ruperupe.

“Tera rahiraa faufaa o te faanahoraa totauturu o teie mahana— te mau faaapu ruperupe e rave rahi, te mau tanuraa raau e te mau fare tapunuraa maa, te mau fare rarahi vairaa huero, e te mau vahi hamaniraa faraoa ota e te tahi atu â mau ohipa i tera vahi e tera vahi i te fenua Marite—o te mau hotu ïa no te mau rohiraa itoito i mutaa ra. Te tamau noa ra te taata i te faaino i te mau faanahoraa totauturu a te hau, area ta te Ekalesia ra, te rahi noa’tu ra ïa te haapoupouraa a te taata ati aʻe te ao nei. Ua apî te feia aufau tute e rave rahi mirioni tara marite, i te mea e, ua tauturu te Ekalesia ia ratou i roto i te tahi mau hopoia o te oraraa nei. E rave rahi tauatini tane e te vahine tei iteahia te ohipa maitai, tae roa’tu i te mau taata huma tei farii atoa i te tahi mau ravea e roaaʻi ia ratou iho te mau mea e hinaarohia no te oraraa. Te feia atoa tei tauturuhia na roto i teie faanahoraa, ua ora ïa ratou i te ‘ati o te faaea-ohipa-ore-noa-raa e i te ino o te ohipa taparu.’ Ua paruruhia to ratou turaraa taata e te faaturaraa ia ratou iho. Area te mau tane e te mau vahine e rave rahi tei ore i farii i te tauturu, tera râ, ua toro mai i te rima tauturu no te faatupuraa e no te faaineineraa i te mau maa, e no te tahi atu mau ohipa eita e hope i te taiʻo, te faaite ra ïa ratou i te oaoa rahi tei roaa ia ratou na roto i te taviniraa ia vetahi ê ma te nounou ore.

“Te taata e ite i te aanoraa o te faaohiparaa o teie faanahoraa, e te mau mea faahiahia ta’na e horoa mai, aita ïa to’na manaʻo e feaa ia ite e, na roto i te varua o te heheuraa i tupu ai te reira, e i aano ai hoi to’na ra maitai. E mea tiʻa roa ia haapoupouhia te Peresideni Harold B. Lee no ta’na faatereraa faauruhia, inaha hoi, o oia te faatere matamua o teie faanahoraa, e e peresideni atoa no te Tomite no te Ohipa Totauturu a te Ekalesia no te hoê tau maoro. No to’na haehaa eita roa oia e titau i te reira, e ua tano oia, no te mea, o te Fatu anaʻe ta’na e haamaitai. Ua faahanahana te Fatu i to’na tavini e ua ite i to’na haapao e to’na faaroo. …

“I muri aʻe i te tamataraahia oia i roto i te fifi rahi o te mau mahana matamua a faaterehiaʻi te faanahoraa totauturu a te Ekalesia, ua pii te Peresideni Heber J. Grant ia Elder Lee ei aposetolo e ua paturuhia oia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te 6 no Eperera, 1941.

“Na roto i taua piiraa ra ua papai o Elder John A. Widtsoe i te hoê parau no niʻa i to’na hoa apî: ‘E faaroo rahi to’na i te Fatu; tei î i te here no to’na mau taata tupu; tei auraro hoi i te Ekalesia e te Hau; tei tauʻa ore ia’na iho no te haapao i te evanelia; e taata maramarama, te itoito, e te manaʻo rahi; te aravihi i te paraparau no te haapii i te parau e te hinaaro o te Atua. I te Fatu ra hoi oia e ani ai i te tauturu; e e faariro te Fatu ia’na ei mauhaa puai no te haaparare i te faanahoraa mure ore o te faaoraraa o te taata nei. … E horoahia ia’na te puai tei ore â i iteahia aʻe nei e a’na, na roto i te mau pure a te taata i te Fatu ra no’na.’ (Improvement Era, Me 1941, api 288).

“E parau tiʻa hoi teie e te tohu.

“Ua riro to’na aamu ei … faaiteraa no te haapaʻo o te hoê taata i te hopoiʻa moʻa a te hoê aposetolo; inaha, te piiraa taaʻe o te aposetolo o te riroraa ïa ei ite taaʻe ‘no te iʻoa no te Mesia i roto i te ao paatoa nei.’ [PH&PF 107:23].

“I roto i taua hopoiʻa ra, i raro aʻe i te faaueraa a te Peresideniraa Matamua, ua ratere haere oia na te mau fenua e rave rahi, ma te faateitei i to’na reo papu no te porohaere i te tiʻaraa Atua o te Taraehara o te taata nei.

“Ua faahiti pinepine oia i te mau parau a Paulo i to Korinetia: ‘E ia ore hoi ia taa te oto o te pu ra, na vai e faaineine ia’na iho e haere i te tamaʻi?’ (1 Kor. 14:8). Aita roa’tu hoê mea taa ore i roto i te parau poroʻi a Harold B. Lee. Ma te feaa ore e te papu no roto roa mai i te aau, ua faaite oia i te iteraa papu i te feia teitei e te feia haehaa o te fenua nei. … Aita oia i otohe noa aʻe i roto i ta’na hopoiʻa ei tavini no te Atua i te faaiteraa i te iteraa papu o te parau mau. Ua tupu faahou te itoito i roto i te mau misionare ia haapuai atu â i ta ratou mau tautooraa, ua tupu te hinaaro rahi i roto i te mau melo ia haapaʻo i te evanelia, ua putapû te aau o te mau hoa o te Ekalesia i to ratou faarooraa i to’na iteraa papu. Aita oia i haaparuparu, ua tapea maite râ oia i te hoê tapura ohipa papu, noa’tu te fifi ra to’na tino i te tahi taime. Te feia tei faaea tamau i pihaʻi iho ia’na, ua ite ratou e, i roto i te hoê roaraa e rave rahi avaʻe, mea varavara te taime aita oia i farerei i te mauiui. … Ua tau to’na tino i te maʻi, e na roto i te reira, ua tiʻa ia’na ia ite papu i te mauiui o vetahi ê. O oia te hoê tei ratere i tera vahi e i tera vahi no te faaitoito e no te haamaitai i te Feia Moʻa. Ua faaite te mau taata i te mau fenua e rave rahi, ma te mauruuru, i to ratou iteraa papu no niʻa i te temeio o te mana o te Autahuʻaraa, o tei faaohipahia no ratou, e teie tavini a te Fatu.

“Mai te reira atoa to’na haroaroaraa i te vai-otahi-raa, i te mataʻu, i te mau titauraa e vai i mua i te mau taata i roto i te nuu fa-ʻehau. I roto i te mau matahiti o te Tamaʻi Piti o te Ao nei, te Tamaʻi no Korea, e te tamaʻi i te fenua Anami [Vietnam], na’na i aratai i te faanahonahoraa a te Ekalesia no te feia i roto i te nuu. Ua faaite tamau oia i to’na mau manaʻo i to’na mau taeaʻe faatere, no niʻa i te faufaa ia horoahia te taatoaraa o te faanahonahoraa a te Ekalesia i te feia e rave ra i te ohipa i roto i te nuu faʻehau, e no niʻa i te mau haamaitairaa e te mau ravea e matara mai na roto i te reira faanahonahoraa. Ua ratere oia na niʻa i te fenua e te moana no te farerei i te mau melo o te Ekalesia i roto i te nuu faʻe-hau. I te matahiti 1955, ua ratere atu oia i te fenua Korea i te taime a ineine roaʻi te tamaʻi i reira, tei roto te mau faʻehau i to ratou ahu tamaʻi .… Eita roa e moʻehia i te feia ta’na i farerei atu, to’na maitai, to’na aroha, e aore râ, to’na iteraa papu no niʻa i te mana faatere o te Atua i roto i te mau ohipa a te taata nei. Ua tamahanahana oia ia ratou, ua faaitoito ia ratou, ua faaora ia ratou e rave rahi tei taoto roa i roto i te tahi mau fifi rarahi.

“Ua tamahanahana oia i tei oto. Ua ite oia eaha tera mea e oto ia moʻe anaʻe tei herehia, inaha, na reira mai na oia. Tei roto oia i te hoê amuiraa tǐtǐ i te atea ê i Salt Lake City a fatata ai to’na hoa here i te pohe. Ua tamata oia i te tapapa mai ia’na ma te ratere atoa i te pô; i to’na taeraa mai, te pohe atura oia. Te feia tei vai i pihaʻi iho ia’na i te mau mahana fifi i muri mai i te poheraa o ta-’na vahine, ua ite mau ratou i te oto rahi i farereihia e a’na. Ua tupu ïa te reira i te matahiti 1962. I te matahiti 1966 ua pohe te tamahine here a Elder Lee i te taime tei Hawaii oia i roto i te hoê tere ohipa na te Ekalesia. Ua vaiiho mai oia e maha tamarii.

“Ua riro teie mau ati ei mau mea teimaha ia amo; ua riro atoa râ ei haapaariraa i to’na aau aroha ia vetahi ê i roto i to ratou iho mau fifi. O ratou o tei farerei atoa i taua mau huru ati ra, ua itea ratou i roto ia’na, te hoê hoa mau, e na roto i to’na faaroo tei tamatahia, ua roaa te puai ia ratou.

“I te matahiti 1963 ua faaipoipo oia ia Freda Joan Jensen tei riro mai ei hoa tano maitai no’na i roto i to’na oraraa. E vahine maramarama oia e te ite i te peu maitai, e te au to’na huru i roto i te utuafare. E mea faahiahia te mau mea i ravehia e teie vahine i roto i to’na oraraa. E toroʻa haapii to teie vahine, no reira, ua haapii oia i roto i te fare haapiiraa, e ua tiʻa i roto i te mau hopoiʻa faatere e rave rahi e tae roa’tu i te tiʻaraa faatere no te haa-piiraa tuatahi i roto i te fare haapiiraa no Jordan i Salt Lake City. Ua riro atoa oia ei melo i roto i te faatereraa rahi o te Pŭpŭ Paraimere. Ua riro te utuafare o ta’na i faaineine mai te hau o te raʻi no ta’na tane, e ei vahi fariiraa oaoa no te feia atoa tei tomo atu i reira.

“Ua ite te Peresideni David O. Mckay e, ua papu maitai o Elder Lee i te mau faanahonahoraa a te Ekalesia, e ua ite atoa oia i to-’na aravihi i roto i te ohipa faatereraa, no reira, ua pii oia ia’na ei tiʻa faatere no te hoê tomite tei titauhia no te faaau maite i te mau faanahoraa haapiiraa a te Ekalesia. Na roto mai hoi i te reira i tupu mai ai te hoê faanahoraa haapiiraa apî tei faaohipahia e rave rahi matahiti i muri mai, e tae noa’tu i te tahi hiopoʻaraa i te mau faanahoraa e te mau ravea no te haapiiraa. Na roto i te ohipa rahi tei ravehia i raro aʻe i ta’na faatereraa, ua tiʻa mai te hoê faanahoraa haapiiraa, ia nehenehe i te mau melo ia ite i te mau tuhaa atoa o te mau ohipa e te mau parau haapiiraa a te Ekalesia, e ia faatupu hoi i te huru pae varua i roto i te mau melo. Ua itehia te puai o to’na rima i roto i teie ohipa. E mea papu to’na rima, e ua riro oia ei taata etaeta i roto i ta’na mau opuaraa. Ua fanaʻo te Ekalesia taatoa i ta’na taviniraa.

“I te poheraa te Peresideni Mckay e a monohiaʻi oia e Joseph Fielding Smith, ua riro mai o Elder Lee ei Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e ua maiti te Peresideni Smith ia’na ei tauturu hoê no’na. No reira, ua titauhia ia tatara i te tahi mau ti-ʻaraa faatere tei mauhia e a’na na mua’tu, tera râ, ua tapea-noahia te mau opuaraa i raro aʻe i ta’na faatereraa. Ua haamauhia te tahi mau faanahonahoraa no te haamaitai i te aravihi o te mau orometua haapii i roto i te taatoaraa o te Ekalesia. Ua haamauhia te hoê faanahonahoraa haapiipiiraa i te mau episekopo. Ua haapaarihia te faanahonahoraa misionare o te ao atoa nei. …

“I te taime a faarue mai ai te Peresideni Joseph Fielding Smith i teie nei oraraa, i te pô no te 2 no Tiurai1972, aita roa’tu e feaaraa i roto i te manaʻo o te mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te iteraa e, o vai te mono ia’na ei Peresideni no te Ekalesia. I te poipoi Mahana Pae 7 no Tiurai, ua putuputu ratou i roto i te mau vahi moʻa o te Hiero no Salt Lake City. I roto i taua vahi hau e te moʻa ra, ma te aau haehaa, ua titau aʻe ra ratou i te muhumuhu o te Varua. Ua hoê to ratou aau i te pahonoraa a taua muhumuhu ra. O Harold Bingham Lee, taata maitihia e te Fatu, tei haapiihia mai te apîraa mai â i te mau parau tumu o te evanelia tei faahoi-faahou-hia mai, tei tupu maite i roto i te maitai na roto i na matahiti e toru ahuru e ma hoê o to’na taviniraa ei aposetolo, ua piihia oia ei Peresideni no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, e ei Peropheta, ei Hiʻo, e ei Heheu Parau. Te feia atoa i reira i taua taime ra, ua tuu ratou i to ratou rima i niʻa i to’na upoo, e ua faatoroʻa ia’na ei faatahinu no te Fatu i roto i taua piiraa teitei ra e aita e faaauraa.

“Ma te turuhia e te faaroro e te pure a te feia moʻa ati aʻe te ao nei, ua tiʻa oia ei tahuʻa rahi faatere i roto i te basileia o te Atua i niʻa i te fenua nei.”

“Ua tavini te Peresideni Harold B. Lee ei peropheta na te Fatu i roto i te roaraa hoê 17 avaʻe e 19 mahana. I roto i taua taime tauiraa ra e te tupuraa i te rahi, ua ite te Peresideni Lee i te faatiaraahia te mau tǐtǐ matamua i te fenua Chili, e i te fenua Asia i Korea. Ua faatere oia i te mau amuiraa area matamua i faatupuhia i Mexico City, i te fenua Mexique, e i Munich i te fenua Helemani. Ua turai oia i te faanahonahoraa ohipa totauturu a te Ekalesia e ati aʻe te ao nei. Ua pohe oia i te 26 no Ditema 1973, i te 74raa o to’na matahiti.

Te Peresideni Harold B. Lee

Nene’i