Pene 3
Te Arenio i Taparahihia ra mai te Matamuaraa mai â o teie nei Ao
Nahea te Taraehara a Iesu Mesia i te upootiaraa i niʻa i te hiʻaraa o Adamu e ia faahoʻi faahou ia tatou i pihaʻi iho i te Metua?
Omuaraa
Te haapii ra te Peresideni Harold B. Lee e, e mea tiʻa ia tatou ia taa i te auraa no te parau no te Hiʻaraa o te taata, i reira tatou e taa atoa ai i te auraa o te parau no te Taraehara a te Faaora, tei upootia i niʻa i te hiʻaraa, e tei faatupu hoi i te ora mure ore. Te parau ra oia, “E faufaa rahi ia taa i te auraa no te parau no te Hiʻaraa, inaha, no te reira hoi i titauhiaʻi te Taraehara—o te reira ïa te misioni a te Fatu o Iesu Mesia.”1
Pinepine te Peresideni Lee i te faaite papu i te misioni hanahana a te Faaora, inaha, ia ore anaʻe oia, e ore atoa ïa tatou e faaorahia i te pohe e te hara. Te parau ra oia: “Tei te Tamaiti a te Atua … te mana no te hamani i te mau ao, e no te faatere ia ratou. I haere mai oia i ô nei ei Tamaiti Fanau Tahi no te faatupu i te hoê misioni, ia riro oia mai Te Arenio i Taparahihia ra mai te Matamuaraa mai â o teie nei Ao, ia ora te mau taata atoa. Ua horoʻa Oia i To’na ora no te iriti i te uputa o te tiafaahouraa e ua haapii mai oia ia tatou i te raveʻa e roaa ai ia tatou te ora mure ore, oia hoi, te hoʻiraa i pihaʻi iho i te Metua e te Tamaiti. Tera ïa te huru o Iesu i roto i To’na ra hanahana.”2
I roto i teie pene, e tuapapahia te parau no te Hiʻaraa o Adamu e o Eva, te parau no te Taraehara o te Faaora tei upootia i niʻa i te mau mea ta te Hiʻaraa e faatupu mai, e te parau no ta tatou hopoiʻa no te fariiraa i te taatoaraa o te mau haamaitairaa o te Taraehara.
Te mau haapiiraa a Harold B. Lee
Nahea te Hiʻaraa o Adamu e o Eva i te faatupuraa i te mau haamaitairaa o te tahuti nei?
Ua faaohipa … o Adamu e o Eva i to raua tiamâraa e ua amu i te hotu na roto i to raua iho hinaaro, oia te hotu tei faauehia ia raua eiaha e amu; i reira, ua vai raua i raro aʻe i te ture a Satane. Na roto i taua haapaʻo ore no raua ra, ua tiʻa i te Atua i teie nei ia haavâ ia raua. Ua ite ihora raua e, taaʻe noa’tu te huru aroha Metua o te Atua, e Metua afaro atoa oia, inaha, i to raua ofatiraa i te ture, riro atura raua i raro aʻe i te faahaparaa, e no reira, ua tiʻavaruhia raua i rapae i taua ô nehenehe ra. Mai taua taime mai ra, ua farii ihora raua i te mau ati atoa tei fariihia e te mau taata atoa o te tahuti nei. Ua ite ihora raua e, no to raua haapaʻo ore i farii ai raua i te faautuʻaraa o te hoê haavâraa tiʻa. Ua titauhia ia raua ia amu i ta raua maa ma te hou i niʻa i to raua rae, i te mea e, ua riro raua i taua taime ra ei na taata tahuti.
… Te mauiui, te ati, te pohe, ua hope te mau mea atoa i teie nei i te fariihia e raua, tera râ, na roto i taua mauiui ra, mai te au hoi i te mau mea i farereihia e tatou mai taua taime ra e tae mai i teie nei, ua vai te iteraa e te maramarama o te ore roa e roaa maori râ, na roto i te mauiui. …
… Taaʻe noa’tu te Hiʻaraa o Adamu raua o Eva, tei faatupu i te hoê tauiraa i niʻa ia raua, ua tupu atoa taua tauiraa ra i niʻa i te taata atoa, te mau mea atoa o te natura, te mau animala atoa, te mau raau—ua taui te mau huru mea atoa e ora ra. Ua pohe atoa te fenua. … E mea nahea te reira i te tupuraa, aita hoê taata e nehenehe e faataa, e te taata e tamata i te horoʻa i te hoê faataaraa, e riro ïa oia i te hahi ê roa i rapae i ta te Fatu i parau mai ia tatou. Area râ, ua taui te mau mea atoa i hamanihia ra, tei ore hoi i vai na i roto i te pohe e tae roa mai i taua taime ra. E mai taua taime ra, tei roto te mau mea atoa i te hoê huru o te haere noa i te inoraa e tae roa’tu i to’na poheraa, e i muri aʻe i te reira, e titauhia ïa te hoê faahoʻiraa i roto i te hoê huru tiafaahou. …
… Te hoê o te mau aʻoraa rahi, i to’u feruriraa te aʻoraa poto roa aʻe tei horoʻahia e te hoê taata, o te aʻoraa ïa tei horoʻahia e te Metua vahine ra o Eva. …
“Ahiri aita taua i hiʻa, aore ïa e noaa to taua huaai, e aore atoa taua e ite i te maitai e te ino, e te oaoa o to taua faaoraraahia ra, e te ora mure ore o ta te Atua e horoʻa ia ratou atoa o te haapaʻo.” [Mose 5:11].
No reira, e oaoa anaʻe tatou, e o Eva, i te Hiʻaraa, tei horoʻa mai i te iteraa i te maitai e te ino, tei faatupu i te haereraa mai o te tamarii i te tahuti nei, tei faatupu i te fariiraa o te oaoa o te faaoraraa e te ora mure ore ta te Atua e horoʻa i te mau taata atoa.
E ua na reira atoa o Adamu, inaha, ua mairi mai te Varua Maitai i niʻa ia’na, “haamaitai atura Adamu i te Atua, e î roa aʻera, e haamata ihora i te tohu no niʻa i te mau opu atoa o te fenua, i te na ôraa e: Ia haamaitaihia te iʻoa o te Atua, i te mea no to’u ofatiraa i te ture, ua araara to’u mata, e i roto i teie oraraa e roaa mai iaʻu te oaoa, e i roto i te i’o nei e ite faahou ai au i te Atua.” [Mose 5:10]. …
Ia horoʻa mai te Fatu ia tatou i To’na maramarama no te iteraa i te maitai rahi tei roaa ia tatou, e e mata na tatou i te faahanahana i roto i to tatou aau e i roto i ta tatou mau haapiiraa, te horoʻa rahi ta Adamu e o Eva i horoʻa mai ia tatou nei, inaha, na roto i to raua faaohiparaa i to raua tiamâraa, ua amu aʻera raua i te hotu tei horoʻa mai ia raua i te huero o te pohe tahuti nei, e ua horoʻa mai ia tatou nei, tatou to raua huaai e hope noa’tu te mau u’i atoa, i taua maitai rahi ra ia farii atoa tatou i te oaoa o to tatou faaoraraa, e i roto i te i’o nei e ite faahou ai tatou i te Atua e ia roaa te ora mure ore.3
Nahea te Taraehara a te Faaora i te upootiaraa i niʻa i te mau mea ta te Hiʻaraa i faatupu mai?
Ua tiʻavaru te Fatu te Atua ia Adamu i rapae i te Ô i Edene no to’na haapaʻo ore. Ua tae mai te pohe varua i niʻa ia’na. … Tera râ, inaha, te parau atu nei au ia outou e, ua horoʻa’tu te Fatu ra o te Atua ia Adamu i te parau fafau e ore oia e pohe i te pohe tahuti nei e tae noa’tu i te taime e tono atu ai Oia i te mau melahi ia faaite atu i te tatarahapa i te iʻoa o Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, e na roto i to’na pohe, ia faatia-faahou-hia mai oia i te ora mure ore ra [a hiʻo PH&PF29:41–43]. … I te taime a hurihia ai o Adamu i rapae i te Ô i Edene, ua tae mai te pohe varua i niʻa ia’na, oia hoi, te hoê faataaʻeraa ia’na i te aro o te Fatu.4
Eaha te tumu i tonohia mai ai te Faaora i te ao nei? Na te Fatu iho i pahono i taua uiraa ra i te tau a oraʻi oia i niʻa i te fenua nei, i te na ôraa e: “Aore hoi te Atua i tono mai i ta’na Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao, ia ora râ to te ao ia’na” [Ioane 3:17]. …
Ia ora i te aha? Ia faaorahia i te aha? A tahi, ia ora i te pohe tahuti na roto i te tiafaahouraa o tei pohe ra. Tera râ, te tahi atoa auraa, oia hoi, ua ora atoa tatou na roto i ta’na tusia taraehara. Ua ora tatou i te hara.5
No te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, te auraa no te parau ra faaoraraa, o te matara-ê-raa ïa i te ruuruuraa e te mau mea o te hara na roto i te tiamâraa hanahana, te faaoraraahia i te hara e i te faautuʻaraa mure ore na roto i te Taraehara a te Mesia.
Te manaʻo nei au e, aita’tu e vahi i reira te tuatapapa-maitairaa-hia te parau no te Taraehara maori râ, i roto i te mau papairaa a Iakoba, o te iteahia i roto i te Buka a Moromona, i roto i te 2 Nephi, pene 9. No reira te hinaaro nei au ia haapaʻo maitai outou i te reira, e te faaitoito nei au ia outou ia taiʻo e ia taiʻo maitai faahou â i taua haamaramaramaraa faufaa ra: …
“E te rahi o te aroha o to tatou Atua e, Tei Moʻa i Iseraela nei! E faaroo hoi oia i to’na ra feia moʻa i taua mea riʻariʻa rahi ra, oia hoi, te diabolo, e te pohe, e o hade, e taua roto auahi e te gopheri ra, oia hoi, te mauiui mure ore ra.
“E te rahi o te raa o to tatou Atua e! ua ite hoi oia i te mau mea atoa, e aore roa te hoê mea tei ore i itea ia’na.
“E tae mai oia i te ao nei ia ora te taata atoa ia’na, ia haapaʻo ratou i to’na ra reo; inaha hoi, ua faaoromai oia i te mauiui o te taata atoa, oia ïa, te mauiui o te mau taata atoa, te mau tane atoa, e te mau vahine atoa, e te mau tamarii atoa hoi, i roto i te fetii o Adamu ra.
“Ua faaoromai oia i te reira, ia tae te tiafaahouraa i niʻa i te taata atoa, ia tiʻa ratou atoa i mua i to’na ra aro i te mahana rahi o te haavâraa ra.
“E ua faaue mai hoi oia ia tatarahapa te mau taata atoa e tiʻa ai, e ia bapetizohia i roto i to’na ra iʻoa, ma te faaroo papu i Tei Moʻa i Iseraela nei, e ia ore ratou ia na reira, e ore ratou e ora i te basileia o te Atua.
“E ia ore ratou e tatarahapa e e faaroo i to’na ra iʻoa, e e bapetizohia i to’na ra iʻoa, e e mau papu hoi e tae noa’tu i te hopea ra; e faahapahia ïa ratou; te na reira maira hoi te Fatu ra o te Atua, o Tei Moʻa i Iseraela nei.” [2 Nephi 9:19–24]. …
Te faaitehia ra i ô nei … te faaoraraa o te taata, o te tae mai i niʻa i te taata tataitahi, ia au i to’na iho huru e to’na iho oraraa. Tera râ, te faaite-atoa-hia ra te mea ta tatou e parau nei e, [te faaoraraa] “no te taatoaraa,” oia hoi, te faaoraraa o te tae mai i niʻa i te mau taata atoa, noa’tu to ratou maitai e aore râ, to ratou ino, ta ratou taoʻa rahi e aore râ, to ratou veve, a ora ai ratou ra— aita ïa e taaʻeraa. E hope paatoa te taata i te fanaʻo i te mau haamaitairaa o te Taraehara e te mau haamaitairaa o te tiafaahouraa tei horoahia ia ratou mai te hoê taoʻa horoʻa noa na roto i te tusia taraehara a te Faaora. …
No reira, te faaite maramaramara ra teie mau haapiiraa tumu e, na roto i te mana o te taraehara e ora te mau taata atoa, i te mea e, mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia aita e maitiraa. E tae noa’tu i te mau tamaiti o te pohe tei rave i te hara matara ore ra, e tiafaahou mai ratou e te taatoaraa o te tahi atu mau huaai a Adamu. … E ite tatou i te reira parau i roto i Te Mau Hiroa Faaroo: “Te tiaturi nei matou e, na roto i te Taraehara a te Mesia e tiʻa ai i te taata atoa ia faaorahia, na roto i te haapaʻoraa i te mau ture e te mau oroʻa o te Evanelia.” [Te Mau Hiroa Faaroo:3].6
Nahea te faaroo ia Iesu Mesia e te haapaʻo, i te horoʻa mai ia tatou te mau haamaitairaa o te Taraehara?
Na te Fatu iho i haapapu mai i te faufaa rahi ia ite i te Faaora e i ta’na misioni hanahana, i te hoê taime a haaputuputu mai ai te mau pharisea i pihaʻi iho ia’na mai tei matarohia e ratou no te tahitohito e aore râ, no te ramâ ia’na, a na ô atu ai oia ia ratou e, “Eaha to outou manaʻo i te Mesia ra?” [Mataio 22:42]. …
I ta’na tau ohiparaa, te vaira te feia aita to ratou e faaroo e ua parau ratou i te parau no te Fatu. I roto i to’na fenua aiʻa o Nazareta te vahavaha ra ratou i te naôraa e:
“E ere anei teie te tamaiti a te tamuta ra? e ere anei o Maria to’na nei metua vahine? e ere anei o Iakobo, e o Iose, e o Simona, e o Iuda, to’na mau taeae? … Maheaitu ihora ratou ia’na.” [Mataio 13:55, 57]. …
I te tahi aʻe pae, … te parau ra ta’na mau pìpì haapaʻo, mai ia Petero, te raatira o te mau aposetolo: “O te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra” (Mat. 16:16)—e na roto mai ia Mareta, “E te Fatu, e: ua faaroo vau e o oe te Mesia te Tamaiti a te Atua o te haere mai i te ao nei ra.” (Ioane 11:27). E na roto mai i te tahi atu pìpì na’na, i muri aʻe i to’na iteraa e to’na fâfâraa i te Fatu tei Tiafaahou mai, ua haapapu o Toma i to’na iteraa papu na roto i teie mau parau ohie roa: “E tau Fatu e taʻu Atua”! [Ioane 20:28]. …
I teie nei, te feruri nei au i na mea taaʻe e piti. Ua farii te hoê hoa to’u i te hoê parau poroʻi fifi: “Te oto nei matou i te faaite atu ia oe e, ua pohe ta oe tamaiti i niʻa i te tahua aroraa.” Ua haere atu vau i to’na fare, e i reira, ua ite au i te ahoaho o to te utuafare, e utuafare fanaʻo hoi teie i te mau mea atoa ta te moni e nehenehe e hoo mai—te taoʻa, te tiʻaraa, te mau mea ta to te ao e parau nei e, te mau mea teitei, tera râ, teie ratou e to ratou mau tiaturiraa e to ratou mau moemoea, ua mou, te tamata nei ratou i te haru i niʻa i te mau mea aita i orahia mai na e ratou no te fariiraa i te reira, e mai taua taime ra, mai te huru ra e, aita roa’tu e roaa ra ia ratou. Aita e vai ra tera mahanahana o te tiʻa ia ratou ia farii.
Te faaau ra vau i te reira i niʻa i te hoê mea taʻu i ite i roto i te Fare Maʻi a te Ekalesia a ono avaʻe i teie nei, i te taime a pohe rii marû noa ai te hoê o to tatou peresideni misioni. Ua ati roa oia i te mauiui rahi, tera râ, te vai atoa ra te oaoa i roto i to’na aau i te mea e, ua ite oia e, na roto i te faaoromairaa maôro, e roaa te haapaʻo i te taata, e roaa atoa te autaatiraa i niʻa i te Mesia, tei faaoromai hau atu i ta te hoê o tatou e nehenehe e faaoromai. Ua ite oia i te mana o te Fatu tei tiafaahou.
I teie mahana, e ui atoa tatou i te uiraa ta te Fatu i ui atu i te mau taata i to’na ra anotau, “Eaha to outou manaʻo i te Mesia ra?” E tiʻa ia tatou ia ui i teie mahana, “Eaha to tatou manaʻo i te Mesia ra?” e i muri iho, e ui ia tatou te taata hoê e, “Eaha to’u manaʻo i te Mesia ra?” Te feruri ra anei au ia’na ei Taraehara no to’u varua? Te feruri ra anei au ia’na ma te manaʻo feaaa ore e, o oia tei fâ mai i te Peropheta ra o Iosepha Semita? Te tiaturi ra anei au e, na’na i faatia i teie Ekalesia i niʻa i te fenua nei? Te farii ra anei au ia’na ei Faaora no teie nei ao? Te haapaʻo ra anei au i taʻu mau fafauraa no te bapetizoraa, oia hoi, mai te mea e te taa maitai ra iaʻu, te na ô ra e, e tiʻa vau ei ite no te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa taʻu e parahi ra, e ia tae noa’tu i te poheraa?7
E haamaitai te Fatu ia tatou ia au i te huru o to tatou haapaʻo i Ta’na mau faaueraa. Te parau ra … o Nephi e:
“Ua itoito hoi tatou i te papai ia haapii atu i ta tatou mau tamarii, e to tatou mau taeae atoa i te faaroo i te Mesia ra: e ia haamaitai hoi i te Atua; ua ite hoi tatou e, na roto i te aroha e oraʻi tatou, hope noa’tu to tatou itoito atoa.” (2 Nephi 25:23).
Na te toto o te Faaora, Ta’na taraehara, e faaora ia tatou, tera râ, i muri aʻe i te raveraa tatou i te mau mea atoa te tiʻa ia tatou ia rave no te faaora ia tatou na roto i te haapaʻoraa i Ta’na mau faaueraa. Pauroa te mau parau tumu o te evanelia, e fafauraa anaʻe to ratou, e na roto i te reira mau parau tumu i vauvauhia mai ai ia tatou nei te mau faanahoraa a tei Teitei ra.8
E mea tiʻa i te taata tataitahi ia rave i te mau mea atoa e tiʻa ia’na ia rave no te faaora ia’na iho i te hara; i muri iho, e tiʻa ia’na ia titau i te mau haamaitairaa o te faaoraraa na Tei Moʻa i Iseraela nei, ia tiʻa i te taata atoa ia faaorahia na roto i te haapaʻoraa i te mau ture e te mau oroʻa o te Evanelia.
Ua faatusia atoa o Iesu ia’na eiaha no ta Adamu ofatiraa i te ture anaʻe, no te hara atoa râ a te taata atoa. Area te faaoraraa i te taata i ta’na iho mau hara ra, tei te huru ïa o ta’na rohiraa, inaha, e haavâhia te taata tataitahi ia au i ta’na mau ohipa.
Ua haapapu maitai te mau papairaa moʻa e, e tiafaahou te mau taata atoa, tera râ, o te feia anaʻe o te faaroo i te Mesia o te farii i te haamaitairaa o te faaoraraa mure ore. Te parau ra Petero i to te ati Hebera no niʻa ia Iesu e, “riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia’na ra.” (Hebera 5:9). …
Te pure nei au ma te haehaa ia rahi atu te maramarama o te taata, i te mau vahi atoa, i te auraa o te taraehara o te Faaora o te taata atoa, tei horoʻa mai ia tatou i te faanahoraa o te faaoraraa o te aratai atu ia tatou i roto i te ora mure ore, i reira hoi te Atua e te Mesia e parahi ai.9
Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa
-
Nahea outou i te pahono i te uiraa e, “Eaha to outou manaʻo i te Mesia ra?”
-
Eaha te tumu i faaauhia ai te Faaora mai “Te Arenio i Taparahihia ra mai te Matamuaraa mai â o teie nei Ao”? (Apokalupo 13:8).
-
E mea nahea te Hiʻaraa i riro ai ei haamaitairaa e ei tamataraa no Adamu e o Eva? Nahea atoa hoi te reira e riro ai ei tumu no to tatou oaoa e no to tatou oto atoa?
-
Eaha te huru ite e te maramarama o te roaa mai na roto anaʻe i te faaoromairaa i te mau tamataraa e te mau aroraa o te tahuti nei?
-
Eaha te pohe varua? Nahea ia upootia i niʻa i te pohe varua?
-
Eaha te mau haamaitairaa o te Taraehara e mea horoʻa-noa-hia i te mau taata atoa? Eaha te titauhia ia tatou te taata hoê ia rave no te fanaʻo i te taatoaraa o te mau haamaitairaa o te Taraehara?
-
Teie na aamu e piti a te Peresideni Lee no niʻa i te feia tei farerei i te pohe, eaha ta te reira e haapii mai nei no niʻa i te faufaa ia faaroo ia Iesu mesia?
-
Eaha te mau mea i tupu i roto i to outou oraraa o tei haapuai i to outou iteraa papu no niʻa i te Taraehara a te Faaora?
-
Nahea te Taraehara i te “aratai atu ia tatou i roto i te ora mure ore, i reira hoi te Atua e te Mesia e parahi ai”?
Teie hohoa peni to te Faaora, o te hohoa au-roa-hia aʻe ïa e te Peresideni Harold B. Lee e tei faatautauhia i roto i to’na piha toroʻa.