Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16: Tahoê no te Faaora i te mau Varua


Pene 16

Tahoê no te Faaora i te mau Varua

Nahea te ohipa faaauraa a te Ekalesia i te tauturu i te Ekalesia e te utuafare ia rave amui i te ohipa no te faaora i te mau varua?

Omuaraa

A tavini ai oia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua faaue te Peresideniraa Matamua ia Harold B. Lee ia feruri i te hoê faanahoraa no te faatumu i te mau faanahonahoraa atoa a te Ekalesia i niʻa i te opuaraa hoê roa o te evanelia a Iesu Mesia—oia hoi, “te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei” (Mose 1: 39). Ua piihia taua faanahoraa ra, te faaauraa. I roto i te parau no te faaauraa, tei roto atoa ïa te parau no te haapapuraa i te faufaa o te utuafare e o te fare, na roto i te hiʻoraa e, ua riro te mau pŭpŭ i roto i te Ekalesia, te mau faanahonahoraa, e te mau faaoaoaraa, ei haapaariraa e ei tururaa i te utuafare. Tei roto atoa te parau no te tuuraa i te taatoaraa o te mau pŭpŭ e te ohipa a te Ekalesia i raro aʻe i te faatereraa a te autahuʻaraa. I te mau matahiti 1960, e rave rahi mau taahiraa tei ravehia no te faatupuraa i teie mau opuaraa, ma te haapapu â i te parau no te pô utuafare, e te hiʻopoʻaraa i te faanahoraa haapiiraa a te Ekalesia no te hapapu-maitai-raa e, te haapaari mau ra te reira i te fare e te utuafare. Te rave-tamau-noa-hia nei â te parau no te faaauraa i roto i te Ekalesia i teie mahana, i raro aʻe i te faatereraa a te Peresideniraa Matamua, ma te pee maite i te mau parau tumu i heheuhia mai e te Fatu.

Ua haapii te Peresideni Lee e: “Te mau mea atoa ta tatou e rave, ia ravehia ïa ‘ma te mata rotahi i te hanahana o te Atua ra.’ [PH&PF 82:19]. Eaha ïa te hanahana o te Atua? Mai te au i ta te Fatu i haapii atu ia Mose ra, o te faatupuraa ïa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei. … I roto i te mau ohipa atoa ta tatou i rave i roto i te … faanahoraa no te faaauraa, ua vai noa teie mau parau i roto i te feruriraa. E parau faaohie noa tatou e, ta tatou na opuaraa toopiti i roto i te faaauraa, a tahi, o te faatereraa ïa i te autahuʻaraa mai ta te Fatu i faataa maitai mai, ma te tuati atu i te mau pŭpŭ tauturu i niʻa i te reira, e te piti, ia faaite te mau metua e te utuafare i to ratou mau piiraa mai ta te Fatu i faaue mai ra. E no reira, te ite ra tatou e, te mau mea atoa e ravehia, ia ravehia ïa ma te ui i roto i te feruriraa i teie uiraa hoê roa: e faaravai anei teie ohipa i te maitai o te basileia, te tapeʻa ra anei tatou i to tatou mata ia rotahi i niʻa i taua opuaraa matamua ra o te faanahonahoraa a te Fatu—oia hoi, te faaoraraa i te mau varua e te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei?”1

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

Nahea te Ekalesia ia tauturu i te “faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei”?

No te faaineine ia tatou ia fariihia tatou i mua i te aro o te Fatu, te vai nei ta tatou ekalesia. Eaha te parau a te Aposetolo Paulo— ua haapaʻohia te tahi pae ei aposetolo, ei peropheta, ei tiai, ei orometua, ei haapii evanelia—oia hoi, ua faanahonahohia te Ekalesia—no te aha? “Ei faaau i te feia moʻa, i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maitai te tino o te Mesia ra: Ia riro tatou atoa nei ei taata paari i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taeʻa te faito ra i te î o te Mesia ra.” [A hiʻo Ephesia 4:11–13]. Ua ite te Fatu e aita tatou i paari, e ua horoʻa mai oia i te Ekalesia ia tatou nei no te tauturu ia tatou ia paari.2

E ere te ohipa a te Ekalesia i te haamau-noa-raa i te hoê faanahonahoraa sotiare e aore râ, i te raveraa i te tahi atu mau huru opuaraa taaʻe atu i te opuaraa no te faaoraraa i te mau varua.3

Te opuaraa [a te Ekalesia o te] haamaitairaa ïa i te oraraa o te feia o tei riro ei melo i roto i te Ekalesia. … O [te] haapiiraa ïa i te melo o te tino, e aore râ, i te mau melo o te Ekalesia i te mau parau haapiiraa e te mau haapiiraa, ia riro te mau melo ei taata paari i te faaroo hoê e i te ite i te Tamaiti a te Atua, e taua ite ra, ia au i te parau a te Fatu iho, o ta’na i parau i roto i taua pure haamanaʻo-tamau-hia ra i roto i te Faufaa Apî, “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai” (Ioane 17:3).4

No te aha te faanahonahoraa? … E faanahonaho tatou no te rave i te ohipa a te Fatu ma te maitai e te ohie atu na roto i te opereraa i te ohipa, na roto i te horoʻaraa i te hopoiʻa. E faanaho tatou, e faaohie e e haamaitai atu i te ohipa a te Fatu na roto i te fariiraa i te hopoiʻa e i te faaotiraa i te reira hopoiʻa, e na te reira e faariro i te mau melo ei mau aratai. Mai ta te Fatu i parau ra i te taime a horoʻa ai oia i teie faaueraa hoê roa— “A pee mai iaʻu, e faariro vau ia orua ei ravaai taata” — mai ta tatou e parau nei i teie mahana e— “Ia haapaʻo outou i taʻu mau faaueraa, e faariro vau ia outou ei mau aratai no te taata e ei mau aratai i rotopu i to’u mau taata.”5

Ua riro te Ekalesia e te basileia o te Atua ei ekaleisa n to te ao atoa nei e ere no te hoê anaʻe nunaa e no te hoê anaʻe pŭpŭ taata. Ta tatou tautooraa tamau o te horoʻaraa ïa i te Feia Moʻa atoa o Tei Teitei Roa ra e noho ra i te mau vahi atoa, i te mau raveʻa atoa ia tupu ratou i te paari e ia hope roa, ia rahi te puai e te mana no te maitai i niʻa i te fenua nei, e ia roaa te haapaʻo maitai ia ratou.6

No te aha e mea faufaa ia haapaari i te utuafare i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave i roto i te Ekalesia?

Tei hea te reni paruru matamua i roto i teie ekalesia? O te Paraimere anei? O te Haapiiraa Sabati anei? E ere o te reira ta to tatou Metua i te Ao ra i heheu mai. A taiʻo faahou outou i te tuhaa ono ahuru e ma vau o te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau. E ite outou e, ua tuu te Fatu i te utuafare, te reni paruru matamua, i mua roa i te tahua aroraa no te aro i te mau mana o te nehenehe e haamou i te mau paruru. (PH&PF 68:25–32).7

E faaterehia te mau faanahonahoraa o te autahuʻaraa no te turu i te utuafare; e roaa atoa te tauturu papu mai roto mai i te mau faanahonahoraa a te pŭpŭ tauturu. E nehenehe te faatereraa paari a te [autahuʻaraa] e tauturu ia tatou ia rave i ta tatou tuhaa no te faatupuraa i te opuaraa tumu a te Atua, oia hoi, “ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei” (Mose 1: 39). Na te mau heheuraa a te Atua e te haapiiraa a te taata e faaite mai ia tatou i te faufaa rahi o te utuafare i roto i te parau no te faatiaraa i te oraraa o te hoê taata. … No reira, ta tatou ohipa rahi i roto i te parau no te faanahonahoraa, o te hamaniraa ïa i te paepae ia hinaaro tatou e faatia i te hoê taata, e eiaha tatou e haamoʻe i te paepae no te varua.8

O te utuafare te faanahoraa tumu e te faufaa aʻe i te mau faanahoraa atoa a te Atua. Te taviri no te taatoaraa o ta tatou faanahonahoraa faaauraa, ua horoʻahia mai te reira ia tatou nei i te taime a faaite ai te Peresideniraa Matamua i te hoê o te mau parau tumu faufaa rahi, i niʻa hoi i te reira tatou i haamauhia ai: “O te utuafare te niu no te hoê oraraa parau tiʻa, e aita e tiʻa i te tahi atu faanahoraa ia rave i to’na tiʻaraa e ia faaoti i te ohipa i faataahia na’na. Te ohipa rahi roa o te tiʻa i te mau pŭpŭ tauturu ia rave, o te tautururaa ïa i te utuafare i roto i to’na mau fifi, te horoʻaraa i te tauturu e i te aupuru taaʻe, i te vahi e titauhia.”

No reira, eiaha ia moʻehia, te mau ohipa atoa e ravehia i roto i te Ekalesia, ia ravehia ïa no te haapaari—eiaha no te iriti—i te tereraa o te hoê utuafare nahonaho maitai. Mai te mea e, te ino ra te faatereraa a te metua, e mea tiʻa i te mau taeae hahaere o te autahuʻaraa e i te mau pŭpŭ tauturu ia horoʻa i te aratairaa e titauhia. To’na auraa mau ra, maori râ, te mau ohipa atoa tei paturuhia e te Ekalesia, e mea tiʻa ïa ia faanahohia ma te haamanaʻo noa i taua parau ra, ma te haapapu taaʻe i te faufaa no te faaitoitoraa i te utuafare tataitahi ia haapaʻo maite i te pô utuafare i te mau hepetoma atoa, e te faaitoitoraa e te tautururaa hoi i te mau metua tane tei mau i te autahuʻaraa ia amo i to ratou tiʻaraa ei upoo faatere no to ratou utuafare.9

Eita roa’tu te Atua e titau i te hoê taata ia faatusia i to’na utuafare ia tiʻa ia’na ia faaoti i te tahi atu mau ohipa ta’na i roto i te basileia. Ehia taime to matou tamataraa i te haapapu e, te ohipa faufaa aʻe a te Fatu o ta tatou e rave, tatou te mau metua tane e te mau tane faaipoipo, o te ohipa ïa i rotopu i te mau papai o to tatou iho fare? Tei niʻa te mau metua tane i te hoê tiʻaraa o te ore roa e iriti-ê-hia ia ratou.10

Ia feruri anaʻe au i te ohipa ta tatou e rave nei, e te mea ta’na e horoʻa mai, e haamanaʻo vau i te mau parau a te Peropheta Mika, “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia ai te mouʻa ra o te fare o Iehova i niʻa i te tupuaʻi mouʻa, e faateiteihia ïa i niʻa i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene i reira.

“E rave rahi te fenua e haere, a parau ai e, E haere mai, e haere tatou i niʻa i te mouʻa o Iehova, i te hiero o te Atua o Iakoba; e na’na e haapii mai ia tatou i ta’na haapaʻoraa, e haere tatou na te eʻa ta’na e faaite maira: na Ziona’tu hoi te ture i te revaraa’tu, e te parau a Iehova, i na Ierusalema’tu ïa.” (Mika 4:1–2).

Te parau atu nei au ia outou e te mau metua vahine e te mau metua tane Moʻa no te Mau Mahana Hopea Nei, mai te mea e, e tiʻa mai outou i niʻa i te hopoiʻa o te haapiiraa i ta outou mau tamarii i roto i te utuafare—te faaineineraa te mau pŭpŭ autahuʻaraa i te mau metua tane, e te Sotaiete Tauturu i te mau metua vahine—te vaira te mahana e haere mai ai to te ao atoa i to tatou nei uputa ma te parau mai e, “A faaite mai na ia matou i ta outou haapaʻoraa ia haere atoa matou i to outou na haerea.”11

Nahea te mau pŭpŭ tauturu ia rave amui i te ohipa i raro aʻe i te faatereraa a te autahuʻaraa no te haapaari i te utuafare?

Ei haapotoraa noa i te auraa no te parau ra, faaauraa, … o te tuuraa ïa i te autahuʻaraa o te Atua i te vahi ta te Fatu i faataa— oia hoi, ei pû i te ropuraa mau o te Ekalesia e o te basileia o te Atua— e ia hiʻo e, e tiʻaraa atoa to te mau utuafare o te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te faanahoraa hanahana o te faaoraraa o te mau varua.12

I teie nei, ua haamauhia i roto i te Ekalesia i pihaʻi iho i te autahuʻaraa, te mau pŭpŭ tauturu, e aore râ, mai tei parauhia i roto i te Faufaa Apî, “te tauturu e te faaite” tei apitihia’tu i te autahuʻaraa [a hiʻo 1 Korinetia 12:28]. No niʻa i teie mau pŭpŭ, ua faahiti te Peresideni Joseph F. Smith i teie parau: “Te feruri nei au i ta tatou mau pŭpŭ tauturu; eaha te reira? E mau tauturu ïa no te faanahonahoraa o te Ekalesia. E ere ratou i te mau pŭpŭ faataaʻehia. Te hinaaro nei au e parau i te mau Pŭpŭ Haamaitairaa Te Tahi e te Tahi no te Feia Apî Tamaroa e no te Feia Apî Tamahine, e i te Sotaiete Tauturu, e i te Paraimere, e i te Haapiiraa Sabati, e i te mau pŭpŭ haapiiraa evanelia, e i te tahi atu mau pŭpŭ i roto i te Ekalesia e, aita roa hoê o ratou i riro ei mau pŭpŭ faataaʻehia i te Autahuʻaraa a te Tamaiti a te Atua, e ore roa te hoê e fariihia e te Fatu mai te mea e, e faaatea ê atu ratou ia ratou i te reo e i te aʻoraa a te feia tei mau i te Autahuʻaraa e tei riro ei faatere ia ratou. Tei raro aʻe ratou i te mau mana e i te tura o te Ekalesia, e aita ratou i faataaʻehia i te reira; aita atoa e tiʻa ia ratou ia rave i te tura no ratou iho i roto i ta ratou mau pŭpŭ, ma te faataaʻe ia ratou i te Autahuʻaraa e i te Ekalesia.” [Gospel Doctrine, te neineʻiraa 5 (1939), api 383].13

I roto i te heheuraa rahi no teie tau no niʻa i te faatereraa o te Ekalesia, teie te parau hopea a te Fatu:

“Inaha, o teie hoi te raveʻa no taʻu mau aposetolo, i te mau mahana tahito ra, no te faatupuraa i taʻu ekalesia iaʻu nei.

“No reira a tuu atu i te mau taata atoa ia tiʻa mai i roto i to’na iho toroʻa, e ia rave hoi i te ohipa i roto i to’na iho parauraa; e eiaha hoi te upoo ia parau atu i te avae aita e faufaa to te avae; no te mea ia ore te avae nafea atu ïa te tino ia tiʻa mai ai i niʻa ra?

“E e faufaa atoa to te tino i te mau melo atoa ra, ia tiʻa i te taatoaraa ia haamaitaihia i roto i te hoê ra, ia vai tiʻa mau te tino taatoa.” (PH&PF 84:108–110).

Ia feruri anaʻe outou i niʻa i teie nei mau papairaa moʻa, e mea papu maitai e, ua horoʻahia mai te reira no te haapapu i te titauraa ia farerei e ia faaau pinepine e te tamau hoi o te mau pŭpŭ rau, oia hoi, te mau pŭpŭ autahuʻaraa e te mau pŭpŭ tauturu e te tahi atu mau pŭpŭ taatoa e vai ra i roto i te basileia o te Atua, no teie e maha tumu i muri nei:

A tahi, ia taa maitai te ohipa a te pŭpŭ tataʻi tahi, e ere no te haru i te tuhaa a te tahi atu, mai te au i te mata ia parau atu i te rima e, “Ore noa’tu â oe iaʻu nei.”

Apiti, ua aifaito te faufaa o te pŭpŭ tataitahi i roto i te ohipa no te faaoraraa, mai te au i te tufaa tataitahi o te mau melo tataitahi o te tino tei riro ei faufaa no te faatiaraa i te hoê tino taata.

A toru, ia haamaitai-amui-hia e aore râ, ia haapii-amui-hia hoi te taatoaraa; e

Te maha, ia vai maitai noa te faanahoraa, e aore râ, e nehenehe atoa ia parau e, i roto i te faanahoraa a te Fatu no te faaoraraa o ta’na mau tamarii, e rave te Ekalesia i te ohipa mai te au i te hoê tino taata tei faanahonaho-maitai-hia, ia ohipa maitai te mau melo atoa mai tei titauhia.14

I te mau tau i mairi aʻe nei, ua hoi faahou mai tatou i niʻa i te mau ohipa o tei haapapu mai e, te tiaau noa nei tatou i te mau faanahonahoraa, eiaha râ i te nânâ. Te faaitoito atu nei matou ia outou o te haa nei … ia haapaʻo i taua faaueraa faufaa ra ei opuaraa tumu: “ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei” (Mose 1: 39). Tamau noa, mai te mea e, e hinaaro tatou i te hoê faito no te ite e, e tano anei tera faanahonahoraa e aore râ, tera faanahonahoraa: e turu anei te reira i te haereraa i mua o te taata e tae atu ai i taua tapaʻo ra no te ora mure ore i mua i te aro o te Metua? Mai te mea e, eita, e aita hoi e tuati ra i niʻa i te reira, aita ïa e tiʻa ia faaitoitohia te reira i roto i te Ekalesia.15

Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • No te aha, i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave i roto i te Ekalesia, e mea faufaa ia haamanaʻo tatou i te opuaraa hopea a te Ekalesia— “ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei”? (Mose 1:39).

  • Nahea te Ekalesia ia tauturu ia tatou ia haamaitai i to tatou oraraa? Nahea oia ia tauturu ia tatou “ia tupu e ia hope roa i te paari”?

  • No te aha te utuafare i riro ai ei faanahoraa tumu e te faufaa aʻe i te mau faanahoraa atoa a te Atua? Eaha te tiʻa ia tatou ia rave i roto i ta tatou mau hopoiʻa o te Ekalesia no te haapaari i te utuafare?

  • I to outou manaʻoraa, eaha te auraa no te parau a te Peresideni Lee a parau ai oia e, ua riro te autahuʻaraa “ei pû i te ropuraa mau o te Ekalesia”? Nahea te aʻoraa tei horoʻahia i roto i te PH&PF 84:108–10 i te tauturu ia tatou ia taa e, nahea te autahuʻaraa e te mau pŭpŭ tauturu o te Ekalesia ia rave amui i te ohipa?

  • Nahea te mau faanahonahoraa a te autahuʻaraa e a te pŭpŭ tauturu, ia faaterehia ia riro ei turu no te utuafare”? Nahea teie mau fanahonahoraa i te tururaa i to outou utuafare?

  • I roto i ta tatou mau tautooraa no te tavini i roto i te Ekalesia, no te aha e mea tiʻa ia tatou ia ara maitai e, eiaha te mau faanahonahoraa ia faufaa aʻe i te taata? Nahea tatou ia rave i te reira?

Faahororaa

  1. Aʻoraa tei horoʻahia i te amuiraa rahi a te Haapiiraa Sabati, i te 2 no Atopa 1970, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 7.

  2. Aʻoraa tei horoʻahia i te Fare Haapiiraa Tuatoru no Brigham Young, 3 no Atopa 1950, Fare Vairaa Parau, i Brigham Young University, api 9–10.

  3. Aʻoraa tei horoʻahia i te taime a faatiahia ai te tĭtĭ no Virginia, 30 no Tiunu 1957, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei.

  4. The Teachings of Harold B. Lee, neneʻiraa a Clyde J. Williams (1996), api 587.

  5. The Teachings of Harold B. Lee, api 565.

  6. The Teachings of Harold B. Lee, api 385.

  7. The Teachings of Harold B. Lee, api 262.

  8. The Teachings of Harold B. Lee, api 267.

  9. The Teachings of Harold B. Lee, api 559.

  10. The Teachings of Harold B. Lee, api 292–93.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1964, 87; e aore râ, Improvement Era, Titema 1964, api 1081.

  12. The Teachings of Harold B. Lee, api 563.

  13. Aʻoraa i mua i te Taatiraa no te haamaitairaa te tahi e te tahi, 1948, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 3.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1961, api 77–78.

  15. Aʻoraa tei horoʻahia i te apooraa a te mau tiʻa retioni, 4–5 no Eperera 1973, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 10.

Nene’i