Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6: Faaroo i te Reo o te Fatu


Pene 6

Faaroo i te Reo o te Fatu

Nahea tatou ia farii i te heheuraa no ô mai i te Fatu ra?

Omuaraa

I te hoê taime ua parau te Peresideni Harold B. Lee e: “E mafatu tiaturi to’u, o tei haamata mai na roto i te hoê iteraa papu iti na- ʻinaʻi o tei fariihia e au a vai tamarii ai au ra—Te manaʻo nei au, tei roto to’u matahiti i te ahuru e aore râ, ahuru e ma hoê. Ua haere atu vau na muri iho i to’u metua tane i roto i te faaapu, e te rave haere ra vau i te tahi mau ohipa rii a tiaʻi noa ai ia faaoti to’u metua tane i ta’na ohipa no te hoʻi i te fare. I te tahi pae mai i te aua, te vaira te tahi mau fare pe, e no to’u huru hiopoʻa, ua tupu te hinaaro i roto iaʻu ia haere e hiʻohiʻo. Ua haamata ihora vau i te taʻuma na niʻa i te aua; i reira, ua faaroo aʻera vau i te hoê reo papu maitai, mai ta outou e faaroo mai nei i to’u, i te piiraa mai i to’u iʻoa ma te parau e, ‘Eiaha e haere i ô!’ Huri aʻe ra vau no te hiʻo i to’u metua tane ia ite e, o o’na anei teie e paraparau mai nei iaʻu; tera râ, e râ ê roa oia i te tahi pae o te faaapu. Aita hoê taata e itehia ra. Taa ihora iaʻu e, o vau te hoê tamarii e, aita mau e taata i reira, area râ, ua faaroo mau vau i te hoê reo. Mai taua taime mai ra, ia faaroo anaʻe au e aore râ, ia taiʻo anaʻe au i te mau aamu no niʻa i te Peropheta Iosepha Semita, ua ite atoa vau e eaha te auraa no te parau e, faaroo i te hoê reo, no te mea ua tupu te reira i niʻa iau.”1

Noa’tu e aita te Fatu e haapapu maitai i te paraparau mai ia tatou, mai te mea e, e haapii tatou i te paraparau Ia’na e ia ite hoi tatou e, e nahea Oia i te paraparau mai ia tatou, i reira tatou e haamata ai i te ite Ia’na. Ua parau te Peresideni Lee e, “ia ite i te Atua e ia Iesu Mesia i ta’na i tono mai (a hiʻo Ioane 17:3), ia au i ta te Fatu i parau atu i ta’na ra mau pípí, o te haamataraa ïa o te hoê haerea papu o te arataʻi tia’tu i te ora mure ore ra i mua i te aro o teie mau taata faahanahanahia.”2

Te mau haapiiraa a Harold B. Lee

E mea nahea te Metua i te Ao ra i te paraparau mai i Ta’na mau tamarii?

Ua faaroo vau i te hoê aʻoraa faaurûhia tei horoʻahia e te Peresideni [J. Reuben] Clark i te fare haapiiraa tuatoru no Brigham Young. … Ua tuatapapa maite oia i te mau huru heheuraa o te tae mai. Ua haamata oia na niʻa i te parau no te teophania, mai ta’na e parau ra, o te taime ïa e fâ- tino-roa mai ai e aore râ, e paraparau-tino-roa mai ai te Metua e aore râ, te Tamaiti e aore râ, raua toopiti atoa, i te taata nei. Ua paraparau o Mose i te Fatu e mata e mata [a hiʻo Mose 1:1–4]; ua farii o Daniela i te hoê teophania, e aore râ, te fâ-tino-raa mai [a hiʻo Daniela 10]. I to te Fatu haereraa’tu ia Ioane Bapetizo ra no te bapetizo ia’na, te haamanaʻo ra outou, e reo tei paraparau mai mai te raʻi mai i te na ôraa mai e, “Taʻu Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia’na.” [Mataio 3:17]. I to Paulo faafariuraahia, … ua tupu atoa te hoê fâ-tino-raa mai, e ua faaroohia te hoê reo [a hiʻo Ohipa 9:1–6]. I te taime no te faahuru-ê-raa, a haere ai o Petero, Iakobo e o Ioane na muri iho i te Fatu i te hoê mouʻa teitei i reira hoi to Mose raua o Elia fâraa mai ia ratou ra, ua faaroo-faahou-hia hoê reo no te raʻi mai, i te na ôraa mai e, “Taʻu Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia’na. …” (Mataio 17:5).

Penei aʻe te teophania rahi aʻe i te mau teophania atoa i to tatou nei anotau, o te fâraa mai ïa te Metua e te Tamaiti i te Peropheta Iosepha Semita i roto i te uru raau [a hiʻo Iosepha Semita—Aamu 1:14–17]. I muri aʻe i te reira, ua tupu â te tahi mau fâraa mai, e ua papaihia te hoê o te reira i roto i te tuhaa 110 o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, i reira to te Faaora fâraa mai ia Iosepha raua o Olive. …

Te faaite atoa ra te peropheta Enosa i te tahi atu huru fariiraa ta tatou i te heheuraa. Ua papai oia i teie nei parau maramarama maitai i roto i ta’na buka i roto i te Buka a Moromona: “Te na reira ra vau i te pure uʻana’tu i roto i te Varua Maitai, inaha, tae faahou maira te reo o te Fatu i roto i taʻu nei aau. …” [Enosa 1:10].

E nehenehe ia parau e, i te tahi mau taime te faaroo nei tatou i te reo o te Fatu i roto i to tatou aau, e ia tae mai hoi te reira, e mea papu maitai ïa, e au ïa mai te taʻi pû i roto i to tatou taria. …

I roto i te hoê aamu o te Buka a Moromona, te faahapa ra o Nephi i to’na na tuaana, ma te titau ia raua ia tatarahapa, e te faahiti atoa ra oia i teie nei â manaʻo i te na ôraa e: “… e ua parau maira hoi oia ma te reo iti haihai, aore râ to orua e faaroo i tiaʻi ia orua ia faaroo i ta’na parau. …” (1 Nephi 17:45).

No reira, na roto i te heheuraa, e tuu mai te Fatu i te manaʻo i roto i to tatou aau mai te huru ra e, te parau mai ra te hoê reo. Te hinaaro nei au e faaite atu i te hoê iteraa papu haehaa roa no niʻa i taua ma ra. I te hoê taime, te imi ra vau i te tauturu. Ua ite te Fatu e, te imi ra vau i te tauturu, i te mea e, e ohipa faufaa roa tei faauehia iaʻu ia rave. I te poʻipoʻi roa ua ara mai au, e ua haere tiʻa to’u manaʻo i niʻa i te hoê mea o taʻu i faanaho e ere roa’tu mai te hinaarohia; inaha, ua faaite- maitai-hia mai te faanahoraa tano i mua iaʻu, a tarava noa ai au i taua poʻipoʻi ra, mai te huru ra e, ua parahi roa mai te hoê taata i te hiti o to’u roʻi no te faaite mai iaʻu i te ohipa e rave. Oia mau, e faaroo tatou i te reo o te Fatu i roto i to tatou aau, e e nehenehe te reira e riro ei aratai ia tatou.

E farii atoa tatou i te heheuraa na roto i te mana o te Varua Maitai. I te mau mahana matamua o te Ekalesia, na ô atura te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita, “Oia ïa, inaha, e faaite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai, … o te vai i roto i to oe aau. I teie nei, inaha, o teie te varua o te heheuraa. …” (PH&PF 8:2–3). Ua tamarû te Fatu i Ta’na ra mau pípí, te haamanaʻo ra outou, na mua noa aʻe i To’na faatatauroraahia, inaha, te na ô ra Oia e, “…ahiri au aore i haere e, e ore e tae mai te Faaaʻo ia outou nei. … Ia tae mai râ te Varua parau mau ra [e aore râ, te Varua Maitai], na’na ïa e aratai ia outou i te mau parau mau atoa ra: … na’na hoi e faaite mai ia outou i te mau mea e tupu a muri atura” (Ioane 16:7, 13), “e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau mea atoa. …” (Ioane 14: 26). E mea na reira tatou ia ite i te mana o te Varua Maitai. Te parau ra te Peropheta Iosepha Semita no niʻa i te reira, i te na ôraa e, “Aore roa e taata e farii i te Varua Maitai ma te farii ore i te he heuraa. E heheu parau hoi te Varua Maitai.” (Teachings of the Prophet Joseph Smith, api 328).

Te hinaaro nei au e taui rii i teie tufaa … ma te parau e, te Feia Moʻa atoa i te Mau Mahana Hopea Nei o tei bapetizohia e o tei farii i te tuuraa rima o te feia faatere, e o tei parau mai ia ratou ia farii i te Varua Maitai, e aita hoi i farii i te hoê heheuraa a te Varua Maitai, aita ïa i farii i te horoʻaraa a te Varua Maitai o te tiʻa hoi ia ratou ia farii. Te vai ra i roto i teie parau te hoê mea faufaa roa. Te hinaaro nei au e faahiti atu i te parau a te Peropheta Iosepha Semita no niʻa i te heheuraa:

“E nehenehe i te hoê taata ia fanaʻo i te faaiteraa matamua a te varua o te heheuraa; hoê hiʻoraa, ia haamata anaʻe outou i te ite i te maramarama mau i te heeraa i roto ia outou, e nehenehe te reira e faatupu i te tahi mau manaʻo huru rau, e ia ite outou i te reira, e riro outou i te ite i te tupuraa o taua mea ra i te reira iho mahana e aore râ, eita e maôro roa i mua aʻe; (hiʻoraa) te mau mea ta te Varua o te Atua e tuʻu mai i roto i to outou aau, e tuppu mau ïa; e no reira na roto i te haapiiraa i te Varua o te Atua e te taaraa i te reira, e rahi to outou ite i te parau tumu no te heheuraa, e e maitai roa hoi outou i roto i te Mesia ia Iesu ra.” [History of the Church, 3: api 381].

Eaha te mau mea e ti◊a ia fariihia na roto i te heheuraa? E mea maere anei ia faaroo outou e, e nehenehe ta outou—te mau melo taatoa o te Ekalesia tei farii i te Varua Maitai—e farii i te heheuraa? Eiaha no te peresideni o te Ekalesia, eiaha no ni◊a i te faatereraa i te mau ohipa o te paroita, te tĭtĭ, e aore râ, o te misioni i te vahi e faaeahia ra e outou; tera râ, e mana to te taata tataitahi, i roto i to’na iho ti◊araa, ia farii i te heheuraa na roto i te Varua Maitai. …

Tei te taata tataitahi te mana no te faaohipa i teie nei mau horoʻaraa e i teie nei mau haamaitairaa i roto i te faatereraa i ta’na iho mau ohipa; i roto i te aratairaa i ta’na mau tamarii i niʻa i te eʻa tei titauhia ia ratou ia haere; i roto hoi i te faatereraa i ta’na mau ohipa imiraa faufaa, e aore râ, i roto i te mau huru ohipa atoa ta’na e rave. Tei ia’na teie nei mana no te fanaʻoraa i te varua o te heheuraa e o te faaururaa ia rave i te ohipa maitai, ia riro ei taata paari e te vai araara noa, te afaro e te maitai, i roto i te mau ohipa atoa ta’na e rave. Ua ite au e, e parau tumu mau teie, e o te ohipa ïa o taʻu e hinaaro ia ite te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei. No reira i teie nei, e mea tiʻa ia tatou paatoa ia tamata i te rohi e ia haapaʻo i te mau manaʻo tupu taʻue noa mai i roto ia tatou, e mai te mea e, e haapaʻo tatou i te reira mau manaʻo, e ia haamatau i te taria ia faaroo i teie nei mau muhumuhuraa, e nehenehe atoa tatou—tatou tataitahi—ia tupu i roto i te varua o te heheuraa.

I teie nei, te vai faahou ra hoê raveʻa no te fariiraa i te mau heheuraa, oia hoi, na roto i te mau moemoea. Tera râ, aita vau e parau nei e, pauroa ta outou mau moemoea e heheuraa ïa no ô mai i te Fatu ra. …Te taia nei râ vau i te mea e, i teie tau, inaha, ua uʻana te mau mea huru rau, e riro te tahi pae o tatou i te ore e tauʻa i te mau moemoea ma te parau e, aita e tumu e aita hoi e faufaa to te reira. Area râ, i roto i te mau papairaa moʻa, te faaitehia ra te tahi mau mea tei tupu, i reira hoi to te Fatu paraparauraa mai i To’na nunaa na roto i te moemoea. …

Te mea râ te tiʻa ia tatou paatoa ia tutava, na roto i te haapaʻoraa i te mau faaueraa a te Fatu, maori râ, ia ora tatou i te hoê oraraa i reira Oia e pahono mai ai i ta tatou mau pure, te mau pure a te feia tei herehia e tatou, te mau pure a te Mau Hui Mana Faatere, no tatou. Te pure tamau nei matou no te mau melo o te Ekalesia, e te haamauruuru nei matou i te Atua ia ite matou e, te pure atoa ra ratou no matou. Mai te mea e, e haapaʻo maitai tatou, i reira te Fatu e arataʻi ai ia tatou— na roto a nei i te fâtino- raa mai, e aore râ, na roto i To’na iho reo, e aore râ, na roto i To’na reo te tae mai i roto i to tatou feruriraa, e aore râ, na roto i te hoê mea te tupu i roto i to tatou aau e i roto i to tatou varua. Aue ïa tatou i te oaoa mai te mea e, e faaite mai te Fatu i te hoê moemoea ia tatou tei reira te heheuraahia mai te mau mea nehenehe o te tau mure ore e aore râ, te hoê faaararaa e te hoê aratairaa ei maitai no tatou. Oia mau, mai te mea e, e haapaʻo tatou, e aratai te Fatu ia tatou i to tatou faaoraraa e ei maitai no tatou.

O vau nei te hoê o te taata haehaa roa i rotopu ia outou nei, e i roto hoi i te tiʻaraa e mauhia nei e au, te hinaaro nei e faaite atu i to’u iteraa papu e, na roto i te reo e i te mana o te heheuraa, ua farii au i te iteraa no niʻa i te Atua. …

Te faaite atu nei au ia outou i to’u nei iteraa papu hanahana e, i teie mahana te arataʻihia nei te Ekalesia na roto i te heheuraa. Te mau varua i roto i te Ekalesia o tei farii i te haamaitairaa o te Varua Maitai, tei ia ratou ïa te mana no te fariiraa i te heheuraa. E tauturu te Atua ia outou e iaʻu atoa nei ia ora i te hoê oraraa e tiʻa ai i te Fatu ia pahono mai i te mau pure a te feia haapaʻo na roto ia tatou.3

Nahea tatou ia pure i to tatou Metua i te Ao ra ia tiʻa Ia’na ia aratai ia tatou?

E taaʻeraa rahi to rotopu i te faahiti-noa-raa i te pure e i te paraparauraa i te Atua. Ua faaroo aʻe nei au i te tahi mau taata ia pure ma te paraparau i te Atua, e te hoê o te reira mau taata, o [Elder] Charles A. Callis ïa. Aita â vau i faaroo aʻe nei ia’na i te pureraa i mua i te fata i roto i te hiero, aita â vau i faaroo aʻe nei ia’na ia pure a tuturi amui ai maua no te pure i roto i te hoê misioni fifi tera râ, ia aparau anaʻe oia, mai te huru ra e, tei mua roa oia i te uputa o te vahi faaearaa moʻa o to tatou Metua, e te paraparau ra oia i te mau taata hanahana. Eiaha e faahiti noa i te pure, eiaha e taiʻo noa i te pure, e haapii râ i te paraparau i te Atua; e te paraparauraa i te Atua, i to’u manaʻoraa, o te pure ïa ta Moroni e parau ra a papai ai oia i te pene hopea o ta tatou Buka a Moromona … :

“E o teie taʻu aʻo ia outou na, ia itea teie nei mau parau ia outou, e ui atu i te Atua, i te Metua mure ore ra, i te iʻoa o Iesu Mesia e, e parau mau anei teie mau parau, e aore anei; e ia ui atu outou ma te aau hinaaro mau, ma te manaʻo papu, e ma te faaroo i te Mesia, na’na ïa e faaite mai i te parau mau ia outou na roto i te mana o te Varua Maitai.” [Moroni 10:4].

… Tera ïa te hoê pure faaroo i to’u hiʻoraa, … te faaroo i te Atua e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, inaha, ia ore hoi te reira, aore ïa e taata e nehenehe e paraparau i te Atua.4

Te haamanaʻo nei au i te hoê ohipa tei tupu i niʻa i to tatou taeae here o Richards Evan [no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti] i roto i te hoê o to’na mau tere. … I te hoê pô, i te taime tamaaraa, te parahi ra oia i pihaʻi iho i te hoê taata imi faufaa e taata hiʻoraa maitai, tei faaite mai ia’na na roto noa i te tahi mau parau rii poto e mea nahea to’na tatararaa i te mau fifi teimaha o to’na oraraa, e mea nahea to’na farereiraa i te mau opuaraa o te mahana tataitahi. Te parau ra oia e, “Ia tiʻa mai au i niʻa i te poʻipoʻi,” “e mea pinepine au i te taa e, eita e maeʻa iaʻu, tera râ, mai te mea e, e tuʻu vau i to’u na turi i raro e a ani ai e, ‘E te Atua, a tauturu mai na oe iaʻu i te raveraa i te ohipa i titauhia iaʻu ia rave i teie mahana,’ e tae mai ihoa te puai e, e manaʻo vau e, ua aifato te reira iaʻu. E e manaʻo au Ia’na mai te hoê metua tane noʻu, e e aparau au Ia’na ma te ohie e te afaro-tia mai taʻu i mataro i te paraparau i to’u metua tane i te tau a ora ai oia ra.”…

[Te parau ra o Elder Evans:] “Ua mărû e ua haehaa to’u aau na roto i te pahonoraa tiʻa e te ohie a teie hoa tei parahi mai i pihaʻi iho iaʻu i te tahi aʻe nei pô. E ere oia no roto i taʻu Ekalesia, tera râ, [noʻu noa teie manaʻo] ua ite papu vau e, aita oia e paraparau nei i te Atua ma te oaoa rahi e te papu hoi ahiri oia i feruri Ia’na ei puai, e aore râ, ei mea moʻa, aita hoi oia i ite i te natura e te tumu e aore râ, aita roa hoê mea e haapapu mai nei ia’na e, te paraparau mau nei oia i to’na ra metua tane.”…

Mai ta Iakoba i parau atu i to’na ra utuafare …, “E te rahi o te raa o to tatou Atua e! ua ite hoi oia i te mau mea atoa, e aore roa te hoê mea tei ore i itea ia’na.” (2 Nephi 9:20). I teie nei, a tamau na i te reira i roto i to outou feruriraa e, te vai ra te hoê haamataraa, e autaatiraa to outou e O’na. E mau tamaroa e e mau tamahine tatou Na’na. Ua ite Oia ia tatou. Ua ite Oia i te mau mea atoa e i te taime a haamauhia ai te reira, e i te vahi i reira tatou e ora ai, e i te tau e ora ai tatou. No reira, i roto anaʻe Ia’na tatou e tuʻu ai i to tatou tiaturiraa.5

Hoê o te mau taoʻa faufaa roa i te mau taoʻa atoa ta tatou e vai nei e aore râ, te iteraa faufaa roa aʻe e tiʻa ia roaa ia tatou, o te iteraa ïa e, e faaroo mai e e pahono mai te Fatu i te mau pure—e aore râ, e nehenehe atoa ia parau e, o te iteraa ïa e nahea ia paraparau i te Atua. Te pure, e ere ïa i te faahiti-noa-raa i te parau, mai te haapiihia nei e te mau ekalesia e rave rahi, tera râ, o te iteraa ïa e, te ora nei te Atua, to tatou Metua i te Ao ra, e Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, e huru taata mau to raua, e na roto hoi i te utuuturaa a te tahi atu melo o te Atuaraa, oia te Varua Maitai, e aore râ, te Varua Moʻa, e nehenehe ta tatou e paraparau Ia’na, oia to tatou Metua i te Ao ra, e ia farii i te hoê pahonoraa i ta tatou mau aniraa e i te puai no te mau mahana atoa.6

Ma te haehaa a faaineine ia outou ia parau mai ta Paulo i parau ra, “E te Fatu, eaha to oe hinaaro?” (Te Ohipa 9:6). E ma te mataʻu ore, a parau anaʻe mai te tamaititi ra o Samuela, “E parau mai oe, e Iehova e, te faaroo nei hoi to tavini” (1 Samuela 3:9). Ia haehaa outou na, ia pure tamau, i reira te Fatu e aratai ai ia outou na te rima, e pahono ai i ta outou mau pure [a hiʻo PH&PF 112:10].7

Ua haapii mai te Peresideni [Davida O]. Mckay ia matou i te reira i roto i te hiero. … “Te hinaaro nei au e parau atu i te hoê mea ia outou: Ia faaue anaʻe mai te Fatu ia outou i te rave i te hoê ohipa, e mea tiʻa ia outou ia farii i te itoito no te rave i te reira ia ore anaʻe, e mea maitai aʻe ia ore outou e ani faahou atu Ia’na.” Ua roaa atoa te reira haapiiraa iaʻu. I te tahi mau taime i te maôroraa pô, e ara mai au e aita e taoto faahou e tae roa’tu i te taime e tiʻa roa ai au i niʻa no te papai i niʻa i te hoê api parau i te mea taʻu e manaʻonaʻo noa ra. Tera râ, e titauhia te puai rahi no te rave i te mea tei parauhia mai ra ia rave, ei pahonoraa i te mau pure.8

A haapae e piti tamaaraa i te Sabati matamua o te avaʻe e a aufau i te moni e haamauʻahia no te reira na tamaaraa e piti o ta outou i haapae. … Te parau ra te Fatu ia Isaia e, te feia e haapae e e horoʻa i ta ratou faraoa na te feia tei poia, e pii ratou e e pahono mai te Fatu, e tiaoro ratou, e parau mai te Fatu e, “Inaha, teie au!” [A hiʻo Isaia 58: 6–9]. Hoê tera raveʻa no te haamau i te hoê reni paraparauraa i te Fatu. A tamata i te reira i teie matahiti. A haapaʻo maitai i te ture no te haapaeraa maa.9

Ia titau-anaʻe-hia ia tatou ia maiti hoê faaotiraa i rotopu e piti na manaʻo, a haamanaʻo tatou eaha ïa ta te Fatu i parau maim ia tatou ia rave: E imi e e feruri maite tatou i te pahonoraa i roto i to tatou aau; e na mua aʻe a rave ai, e ani i te Fatu e, ua tiʻa anei; e e faatuati i to tatou huru i niʻa i te pahonoraa a te varua—no te farii anei i te hoê ahu i roto ia tatou no te iteraa e, ua tiʻa ta tatou maitiraa, e aore râ, no te farii anei i te hoê haapouriraa manaʻo e na te reira e haamoʻe i te mea hape i roto i to tatou manaʻo [a hiʻo PH&PF 9:7–9]. I teie nei, mai ta te Fatu i fafau mai ra, “… e horoʻahia [mai] te Varua ia [tatou] na roto i te pure faaroo.”

Mai te mea e, e imi maite tatou, e taeʻa-roa-hia ia tatou te ao varua no te farii i te mau pahonoraa o te horoʻa mai i te mau haamaitairaa rarahi, eiaha râ te reira anaʻe, e roaa atoa râ ia tatou te iteraa hohonu i roto i to tatou aau e, ua farii te Fatu tei hamani ia tatou paatoa, i ta tatou mau peu, to tatou oraraa e ta tatou mau ohipa.10

Eaha ta tatou e nehenehe ia rave no te farii i te heheuraa no tatou iho no ô mai i te Fatu ra?

Te ohipa faufaa roa ta tatou e nehenehe ia rave maori râ o te haapiiraa ïa ia paraparau i te Atua. A paraparau atu Ia’na mai ta outou e paraparau nei i to outou metua, i te mea e, e Metua Oia no outou, e te hinaaro nei Oia ia paraparau outou Ia’na. Te hinaaro nei Oia ia haamatau outou i to outou taria ia faaroo i te mau faaururaa a te Varua no te parau mai ia outou i te ohipa ta outou e rave. Mai te mea e, e haapii outou i te faaroo maitai i te mau manaʻo o te ô mai i roto i to outou feruriraa, i reira outou e ite ai i taua mau mea ra ia tupu i te taime mau e hinaarohia ra e outou. Mai te mea e, e haamatau outou i to outou taria i te faaroo i teie mau muhumuhuraa, e haapii ïa outou i te haere na roto i te varua o te heheuraa.11

Nahea tatou i te faatupu i te huru pae varua i roto ia tatou ia tiʻa ia tatou ia rave-hope-roa i ta tatou misioni i te fenua nei, e ia aifaito i te mana hope ore o te [Atua]… ?

Ua pahono mai o Amona i te tahi tuhaa o te reira uiraa: “O te tatarahapa, e te tapeʻa maite i te faaroo, e te faatupu mai i te ohipa parau-tia, e te pure ma te faaea ore—tei taua huru taata ra te ite i te mau parau aro a te Atua ra. …” (Alama 26:22). …

Ua haapii atoa o Davida, te papai salamo, i to’na apîraa ra, nohea mai te mana pae varua. E muhumuhu mai te varua e, “A faatupua na, ia ite mai e, o vau te Atua. … E to matou haapuraa, o te Atua ïa no Iakoba.” (Salamo 46:10–11).

Ua ite te mau peropheta i tahito ra, e e mea tiʻa atoa i te mau taata atoa ia ite e, nahea ia paraparau i te Fatu na roto i te pure, ia paraparau e ia farii i te mau pahonoraa na roto i te faanahoraa a te Fatu. …

Ua parau atu te Fatu ia Elia, te peropheta: “A haere, ei niʻa i te mouʻa tiʻa noaʻi i te aro o Iehova. E inaha, ua haere ihora Iehova na reira iho, o te mataʻi rahi ihora e te etaeta, i te haaparariraa i te mouʻa, e te vavahiraa i te mato i mua i te aro o Iehova; aita râ Iehova i roto i taua mataʻi ra: e mure aʻera te mataʻi, o te aueue fenua ihora; aita râ Iehova i roto i taua aueueraa fenua ra:

“E oti aʻera te aueueraa fenua, e auahi; aita râ Iehova i roto i taua auahi ra: e oti aʻera te auahi, e reo iti haihai maira.

“Tei reira Iehova, e ite aʻera Elia i taua parau nei, ua purou oia i to’na mata i to’na ra ahu, haere atura i rapae au, tiʻa noa ihora i te tomoraa i roto i te a’na ra. … “ (1 Te Mau Arii 19:11–13).

E mea pinepine te taime, e paraparau mai te Atua mai teie te huru, ma te reo iti haihai, mai ta’na i na reira’tu ia Elia i roto i te a’na ra, e riro paha to tatou taria i te ore e faaroo, i te mea e, mai te hoê radio e ere i te mea maitai roa, aita tatou e tuati ra i niʻa i te ao mure ore.

… E mea pinepine roa i teie mahana, te ora nei te tane e te vahine i te atea ê i te mau mea pae varua, e no reira, ia paraparau mai te Fatu i to ratou taria, i to ratou aau ma te reo faaroo-orehia, e aore râ, ia paraparau mai Oia ia ratou na roto i ta’na mau tavini i haamanahia ra, inaha, o O’na iho ïa mai te mea e, ua arataihia e te Varua, e maniania anaʻe ïa ta ratou e faaroo, mai ta to Ierusalema i faaroo ra. No reira, aita atoa ïa e roaa te paari faaurûhia ia ratou, aita atoa te hoê haapapuraa i roto ia ratou e, ua paraparau mai te Fatu na roto i ta’na peropheta faatere.

…O Enosa, te mootua a Lehi, tei faataa mai ia tatou no te aha te tahi pae e farii ai i te hoê iteraa no te mau mea a te Atua, area te tahi pae ra, aita ïa. Te faatia nei o Enosa i ta’na aroraa ia roaa te faaoreraa o ta’na mau hara ia tiamâ oia i roto i to’na ra piiraa teitei.

E i te hopea te na ô ra oia e: “Te na reira ra vau i te pure uʻana’tu i roto i te Varua Maitai, inaha, tae faahou maira te reo o te Fatu i roto i tau nei aau, o tei na ô maira, E hiʻo aroha vau i to mau taeae mai te au i to ratou itoito i te haapaʻo i tau ra mau faaue. …” [Enosa 1:10].

Teie ïa te hoê parau tumu rahi roa, i faahitihia ma te ohie: E ere o te Fatu tei faaatea ê atu ia tatou. O tatou râ tei faaatea ê ia’na no to tatou haapaʻo ore i ta’na mau faaueraa.12

Ia ani tatou i te hoê haamaitairaa i te Fatu, e mea tiʻa ia haapapu tatou e, ua tiamâ tatou no te farii i te mea ta tatou e ani ra na roto i te pure.13

Eita anei outou e hinaaro ia ora i te hoê oraraa i reira outou e faaroo ai i te Atua ia paraparau mai, e aore râ, ia tiamâ outou ia nehenehe i te hoê melahi ia haere mai e farerei ia outou, e aore râ, ia ineine paha outou no te haere atu i mua i te aro o te Fatu? Ua faaite mai te Fatu ia tatou e nahea tatou e ineine ai. Teie te mau parau ta’na i parau i roto i te hoê heheuraa rahi: “Oia mau, te na reira mai nei te Fatu: E tupu mai â teie o te mau varua atoa o te faaru’e i ta’na mau hara ra e o te haere mai iaʻu nei, e o te pii mai i to’u nei iʻoa, e o te haapaʻo i to’u nei reo, e o te haapaʻo hoi i taʻu mau faaueraa, e ite mai ïa i to’u nei mata e e ite mai hoi e te vai nei au” (PH&PF 93:1).

I te parauraa mai te reo no te raʻi mai i te mau taata no Bunutifula, aita aʻera ratou i faaroo. E au ïa mai te tahi mau maniania papu ore i to ratou faarooraa, tera râ, i to ratou faatuatiraa i to ratou aau i niʻa i te reira, ua tiʻa aʻera ia ratou ia faaroo i te mau parau, aita râ ratou i taa i te reira; tera râ, i to ratou haapapu- maitai-raa i te faaroo i te reira ma to ratou aau atoa e to ratou varua atoa, i reira ua taa ihora ratou i taua reo ra. (A hiʻo 3 Nephi 11:3–5).14

Ua hinaaro te Atua ia ora tatou tataitahi i te hoê oraraa e tiʻa ai ia tatou ia fanaʻo i taua aparauraa i te Atuaraa na roto i te Varua Maitai, e ia ite ma te feaa ore e, te ora mau nei oia, e ia ineine ta tou ia tiʻa i mua i to’na ra aro i te hoê mahana.15

Te Mau Manaʻo Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te mau mea e nehenehe ia fariihia e tatou na roto i te heheuraa? Nahea tatou ia faarahi i to tatou ite no te faaroo i te reo o te Fatu e “ia tupu to tatou ite i te parau tumu no te heheuraa”?

  • Eaha te tahi mau eʻa e nehenehe ai tatou e farii i te heheuraa na roto i te reo iti haihai o te Varua?

  • Eaha te mau taaʻeraa i rotopu i te faahiti-noa-raa i te pure e te paraparauraa i te Atua? Eaha te auraa no te parau ra, e pure “ma te manaʻo papu”? (Moroni 10:4).

  • Ia ite anaʻe outou e, e tamaiti e aore râ, e tamahine outou na te Atua, eaha te mea e tupu i niʻa i te huru no to outou haafatataraa’tu Ia’na i roto i te pure? E nahea taua iteraa ra i te tauturu ia outou ia tiaturi Ia’na?

  • Mai te mea e, tei mua outou i te tahi mau faaotiraa faufaa roa, eaha te mea ta outou e rave no te farii i te aratairaa a te Fatu? No te aha i titauhia ai te itoito no te rave mai ta te Varua e muhumuhu maira?

  • Nahea tatou i te tahi mau taime ia “faaatea ê ia tatou” i to tatou Metua i te Ao? Nahea tatou ia haafatata mai Ia’na i roto i to tatou oraraa e i roto i to tatou mau utuafare?

Faahororaa

  1. Stand Ye in Holy Places (1974), 1api 39.

  2. I roto i te Conference Report, no Atopa 1966, api 115; e aore râ, Improvement Era, no Titema 1966, api 1142.

  3. Stand Ye in Holy Places, api 138–42, 144–45.

  4. “How Primary Teachers Can Strengthen Their Testimonies,” aʻoraa tei horoʻahia i roto i te 47raa o te amuiraa matahiti a te Paraimere, i te 3 no Eperera 1953, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 6–7.

  5. “To Be on Speaking Terms with God,” Pureraa Haapiiraa Evanelia i Salt Lake City, i te 12 no Atopa 1973, Historical Library Files, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 4–5, 7.

  6. Aʻoraa tei horoʻahia i te amuiraa no Lausanne Switzerland, i te 26 no Setepa 1972, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 2.

  7. The Teachings of Harold B. Lee, neneʻiraa a Clyde J. Williams (1996), api 126.

  8. Qualities of Leadership, aʻoraa tei horoʻahia i te amuiraa a te Taatiraa a te Mau Tamarii Haapii no te Mau Mahana Hopea nei, i te avaʻe Atete 1970, api 5.

  9. “Cram for Life’s Final Examination,” aoraa tei horoʻahia i te FareHaapiiraa Tuatoru no Brigham Young, i te 5 no Tenuare 1954, Aupŭpŭ Haaputuraa Parau Aamu no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moʻa i te Mau Mahana Hopea Nei, 9.

  10. Ye Are the Light of the World (1974), api 115, 120.

  11. The Teachings of Harold B. Lee, api 130.

  12. I roto i te Conference Report, no Atopa 1966, api 115–17; e aore râ, Improvement Era, no titema 1966, api 1142–43.

  13. The Teachings of Harold B. Lee, api 129.

  14. The Teachings of Harold B. Lee, api 429.

  15. I roto i te Conference Report, no Atopa 1966, api 119; e aore râ, Improvement Era, no Titema 1966, api 1144

Ua imi te peropheta Enosa i te Fatu na roto i te pure uʻana. E mea tiʻa atoa ia tatou ia imi maite no te “paraparau … i to tatou Metua i te Ao ra, e ia farii i te hoê pahonoraa i ta tatou maimiraa e i te puai no te mau mahana atoa.”

Mai te tamaitiiti ra o Samuela, e mea tiʻa ia tatou ia parau e, “E parau mai oe e Iehova e, te faaroo nei hoi to tavini” (1 Samuela 3:9) e i muri iho ra, e haa ma te itoito i te pahonoraa o ta tatou pure.

Nene’i