Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 14: ‘Haere mai, e te Feia Mo‘a’


Pene 14

“Haere mai, e te Feia Mo‘a”

E faatupu te himene “Haere mai, e te Feia Mo‘a” i te aau mauruuru i te Feia Mo‘a Matamua i te mau Mahana Hopea nei i tahito ra, e e faatupu atoa ho‘i i te faaroo e te itoito i te rahi.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

Ehimene au roa na te Peresideni Heber J. Grant te himene ra “Haere mai, e te Feia Mo‘a”, e himene teie no te aau ti‘aturi e ua faauru te reira i te Feia Mo‘a Matamua i te mau Mahana Hopea nei tei tere atu i te faa no Salt Lake Valley (a hi‘o Te mau Himene, no 18). Ua feruri oia e, e mea faufaa roa ia maramarama maitai te mau melo no te Ekalesia i teie himene—te irava maha ihoa râ, e to’na parau poro‘i o te ti‘aturiraa no ni‘a i te feia “tei pohe na mua a‘e i te hopea o te tere” e tae noa’tu i te feia “ua paruruhia to ratou ora no te hi‘o i te Feia Mo‘a ia farii i to ratou faafaaearaa.”

Ua faahaamana‘o teie himene i te Peresideni Grant i te faufaa matamua tei roaa ia’na. Te parau ra oia e: “Aitâ vau i faaroo a‘e nei i ta‘u himene au roa a‘e, ‘A haere a, e te Feia mo‘a e, ma te oaoa…haere â, ‘ e aita vau e mana‘o nei e, e faaroo vau i te reira e tae roa’tu i to‘u poheraa, ma te ore au e haamana‘o i te poheraa e i te hunaraa o to‘u tuahine iti aiu e i te mau luto i te heruraa i to’na tino. Te haamana‘o nei au i te poheraa o te vahine matamua a to‘u metua tane e to’na ta‘ita‘iraa mai i to’na tino e tae roa mai i ô nei no te huna.”1 Ua riro teie aamu to Jedediah Grant, e ta’na vahine o Caroline, e ta raua tamahine o Margaret, ei faahi‘oraa i te parau poro‘i o te himene tei faahiti-tamau-hia: “Maitai te mau mea atoa” [a rohi!]”

I te matahiti 1847 ua arata‘i o Jedediah i te hoê pŭpŭ Feia Mo‘a Matamua i te mau Mahana Hopea nei mai Winter Quarters, Nebraska, e tae atu i Salt Lake Valley. Na mua rii noa a‘e a tae atu ai te pŭpŭ i roto i te afaa, ua pohehia ta’na tamahine o Margaret, e ono ava‘e, i te ma‘i e ua pohe roa. Ua hunahia to’na tino i piha‘i noa’tu i te purumu, ma te paruruhia i te hoê haapu‘eraa repo araea heru apîhia. Aita i maoro i muri iho, ua pohe atoa te vahine matamua a Jedediah, o Caroline, no taua noa â ma‘i ra e te fiva atoa. Teie te mau parau hopea ta’na i muhumuhu mai i ta’na tane: “Mea maitai te mau mea atoa! Mea maitai te mau mea atoa! Afa‘i oe ia‘u e tae roa’tu i te afaa ra—e Jeddy. Haere a tii ia Margaret—afai mai ia’na— ia‘u nei!” Pahono atura ta’na tane: “Na reira, na reira, e Caroline. E faaitoito vau. E faaitoito vau.”

E toru mahana i muri mai, ua tapae te pŭpŭ i roto i te afaa. Ua faatupuhia te oro‘a hunaraa i taua ahiahi ra no Caroline Grant. I muri a‘e i te tahi tau mahana faafaaearaa, ua reva o Jedediah no te haere e tii i te tino o Margaret. Ua apeehia’tu oia e to’na hoa o Bates Noble e te tamahine faaamu a te Taeae Noble, o Susan. I te hoê pô i to ratou puhaparaa, ua faaite o Jedediah i to’na ti‘aturi i te hinaaro o te Atua:

“E Bates, ua haapapu mai te Atua. Mai te mea ra e, tei ni‘a ia‘u te oaoa o te Parasaido, tei reira ho‘i te parahi-amui-raa ta‘u vahine e te aiu. No te tahi mau tumu paari, ua iriti-ê-hia atu raua i te mau aroraa o te oraraa nei o ta oe e ta‘u e farerei nei. E mea atea ratou i mua i te oaoa ia tatou. No‘u nei, ua riro teie tahua puhaparaa ei vahi oto roa a‘e i te mau vahi oto atoa, i teie râ pô, mai te mea ra ïa e, e mea fatata roa’tu ïa i te ra‘i.”

I te poipoi a‘e, ua tapae atu na taata e toru nei i te vahi hunaraa. Te faati‘a ra o Susan e: “Ia fatata atu matou i te menema, ua faaea a‘era matou ma te oti‘ati‘a, ua tuu ihora i ta matou mau tauihaa i raro e ua ti‘a noa a‘era ma te hi‘o tutonu i te menema. Aita matou i parau hoê a‘e parau. E apoo hairiiri te vaira i te vahi e haapu‘eraa repo to reira na mua a‘e nei; e mea apî roa te mau tapa‘o e vaira i mua ia matou, no te mea aita i maoro a‘e nei to te mau luto reva-ê-raa’tu. Aita ta‘u e nehenehe e afa‘i i to‘u upoo i ni‘a no te hi‘o ia Jedediah. Ia feruri au ia‘u iho, e taa ia‘u ia feruri e, eaha râ to’na huru. Ua ti‘a noa matou e au i te tii no te medebara, aita e nehenehe e hauti, ma te ite papu matou tataitahi e, aita e rave-‘a faahou. E rave rahi minuti i muri mai i te ta‘i-noa-raa, ua haere ê atu matou ma te maniania ore, e ma te ta‘ita‘i ê faahou atu i te mau mea ta matou i hopoi mai.”2

Mai te mea ra e, e iva matahiti i muri mai, ua tupu te oro‘a hunaraa no te Peresideni Jedediah, tei tavini ei Tauturu Piti no te Peresideni Brigham Young. Ua paraparau te Peresideni Heber C. Kimball, Tauturu Hoê i roto i te Peresideniraa Matamua, i te amuiraa, no ni‘a i te hoê orama tei fariihia e to’na hoa o Jedediah:

“Ua ite oia i te feia parau ti‘a tei haaputuputuhia i roto i te ao varua ra, e aita ïa e varua iino i rotopu ia ratou ra. Ua ite oia i ta-’na vahine; o’na te taata matamua tei haere mai ia’na ra, e te parau ra oia e, e mea nehenehe roa ta’na vahine e te tapea ra oia i ta raua aiu iti tei pohe i te mou‘a ra, i roto i to’na na rima, e na ô maira, ’…Teie o Margaret iti; ua ite oe e, ua pau oia i te amuhia e te luto, tera râ, aita te reira i haafifi iana; teie oia, mea maitai roa.’ ”3

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

“Ma te oaoa, haere â”

Te ti‘aturi nei au e, ua faauru te Fatu ia William Clayton i te taime a papa‘i ai oia i teie himene…E tere nehenehe roa teie ta te mau Taata Omua i faaineine i te tere…Te haafaahiahia nei au i te itoito, te faaroo e te mana‘o puai o to tatou mau metua tane e to tatou mau metua vahine tei haamata i te haere ma te ite ore e, te haere nei ratou i hea, noa’tu râ, ua himene ratou.

A haere â, e te feia mo‘a e, eiaha e mata‘u i te ohipa,

Ma te oaoa, haere â.

Ua paraparau vau e rave rahi hanere taata tei tere mai na te mau mou‘a, e e poupou rahi e te oaoa to ratou i te tereraa e tae roa mai i teie nei fenua.

Noa’tu te teimaha o te tere,

Tei pihai iho te tauturu ia outou.

Papu roa e, ua horo‘a te Atua ia ratou i te tauturu.

E maitai a‘e to te rohi,

E ia horo‘a i te tauturu,

A na reira, e oaoa to outou aau—

Mea maitai te mau mea atoa!

E ere teie mau parau a‘o maitai no te feia ana‘e tei tere na na roto i te mau mou‘a, e a‘oraa maitai atoa râ no tatou tataitahi e no tatou paatoa i te mau mahana atoa o to tatou nei oraraa. E mea au na to tatou Metua i te Ao ra te taata varua anaanatae e te oaoa. E mea au atoa na to tatou Metua i te Ao ra to tatou ite e te aravihi ia ti‘aturi e ia farii i te papa‘iraa mo‘a o te haapii mai ia tatou ia ite i te rima o te Atua i roto i te mau mea atoa [a hi‘o PH&PF 59:21].

“A tatua na i to taupu, a rave i te itoito”

No te aha e oto ai e aore râ, e feruri ai e, ua teimaha te hopoia?

Ua hape te reira; mea maitai te mau mea atoa!

No te aha e feruri ai i te re,

mai te mea e, aita e aro?

Te fifi i roto i te mau taata e rave rahi maori râ, aita ratou e hinaaro e aufau i te hoo; aita ratou e hinaaro e aro ia roaa te rê ia ratou i roto i te aroraa o te oraraa nei. E au ratou mai te mau taata o ta‘u i tai‘o i roto i te buka a te Taeae N.L. Nelson no ni‘a i te pororaa—ta‘u i iriti i te hoê mahana, e ua tai‘o vau i te parau no ni‘a i te mau taata tei faaohipa papu maitai i te parau ra e, eiaha e imi na mua i te parau e parau ra; e ua papa‘i te Taeae Nelson, [e orometua haapii teie i te fare haapiiraa Brigham Young Academy] e rave rahi te feia tei ore roa’tu e feruri, aita ihoa ïa i rahi ta ratou i parau ra, i te mea e, aita ïa ratou i haapa-‘o i te haapiiraa e, e mea ti‘a tatou ia faaineine ia tatou iho; e te parau nei oia no ni‘a i te mau taata o te ore e feruri, oia ho‘i, ia parau ana‘e ratou…e na ô ratou e, “E te Fatu e, teie au. E vaha to‘u, e e piti ouma ta‘u e tarahu nei ia oe no te hoê tau poto; faaî mai na oe ia‘u i te paari ia ti‘a ia‘u ia faateitei i te taata”, mea varavara râ te Fatu ia na reira. [A hi‘o Preaching and Public Speaking: A Manual for the Use of Preachers of the Gospel and Public Speakers in General (1898), 3–7.]

No te aha tatou e feruri ai i te re,

Mai te mea e, aita tatou e aro?

A tatua i to tauupu, a faaitoito,

E ore roa to tatou Atua e faaru‘e ia tatou;

Ia hope teie aamu i te faati‘ahia—

Mea maitai te mau mea atoa!

Teie nahoa rahi nehenehe [i roto i te amuiraa rahi], to tatou hiero nehenehe, ta tatou fare [faatereraa] i te Ekalesia, e te mau hiero mai Canada e tae roa’tu i Utaha apatoa, e i te mau fenua Vaihi, te faaite nei teie mau mea atoa i to te ao atoa nei e, aita te Atua i faaru‘e i to’na mau taata.

“E itehia ia tatou te vahi ta te Atua i faaineine no tatou”

E itehia ia tatou te vahi ta te Atua i faaineine no tatou

Tei te pae tooa o te râ;

Aore roa e taata e haere mai e haapeapea e e haamata‘u mai;

E haamaitaihia ho‘i te Feia Mo‘a i reira.

Te ti‘aturi nei au e, aita e vai nei hoê Feia Mo‘a mau i te mau Mahana Hopea nei, o te ore e ti‘aturi nei e, ua faaineine te Atua i teie fenua no to’na mau taata. Ua parau o Brigham Young a hi-‘o ai oia i ni‘a i teie afaa: “Teie te vahi.” Ua faaite te Atua ia’na i teie vahi i roto i te orama, hou a tae mai ai oia i ô nei. Ua tamata te taata ia taparu ia’na ia haere i Tarifonia, te hoê fenua tao‘a rahi, tera râ, teie te vahi ta te Atua i faaineine, e ua faaea tatou i ô nei, e aita te reira i hape.

E faata‘i tatou i te mau pehe,

E faateitei i te reo arue i to tatou Atua e te Arii;

Noa’tu te mau fifi, e parau tatou e–

Mea maitai te mau mea atoa!4

“E ia pohe tatou hou te tapaeraa…”

E ia pohe tatou hou te tapaeraa,

E mahana oaoa! Mea maitai te mau mea atoa!

Ua ore te oto e te ohipa;

Ei pihaiiho tatou i tei parau ti‘a ra.

Ia pohe tatou, te feruri ra anei tatou e, mea maitai te mau mea atoa? E ia tae mai te taime hopea ra, te ora ra anei tatou i te hoê oraraa e ti‘a ai ia tatou ia ho‘i atu i mua i to tatou Metua i te Ao ra, ia faaru‘e mai tatou i teie nei fenua, e e faarii-maitai-hia mai anei tatou i reira? Te ora ra anei tatou ia ti‘a ia tatou ia fana‘o i te mau haamaitairaa tei roaa ia tatou? Te ui nei au ia‘u iho e, te rave nei anei au i te mau mea atoa e ti‘a ia‘u ia rave no te faateitei eiaha ia‘u ana‘e, i to‘u atoa râ mau taata tupu, ua riro mau anei au ei mori arata‘i no te taata, na roto i te hi‘oraa ta‘u e faaite nei i mua ia ratou?5

Aue ïa faaroo i te nehenehe e—mea maitai te mau mea atoa! noa’tu e, e pohe outou i roto i te medebara, e ia hunahia i roto i te hoê menema ite-ore-hia, e hi‘oraa; tera ïa te huru no to ratou faaroo; ua ti‘a ia ratou ia himene i teie mau parau, i te mau pô atoa, ma to ratou aau atoa. E pure mau te reira na ratou i te Fatu. Ua ti‘aturi hope roa ratou i te heheuraa tei horo‘ahia i te vahine a te Peropheta Iosepha Semita, tei papa‘ihia e: “Ua riro te himene o te feia parau ti‘a ra ei pure ia‘u nei, e e pahonohia te reira na roto i te haamaitairaa i ni‘a iho i to ratou ra mau upoo.” E ua papa‘i atoa-hia e: “E oaoa to to‘u nei varua i te himene o te aau.” [PH&PF 25:12.]

E ia pohe tatou hou te tapaeraa,

E mahana oaoa! Mea maitai te mau mea atoa!

Ua ore te oto e te ohipa;

Ei pihaiiho tatou i tei parau ti‘a ra

E ia paruruhia to ratou ora

No te hi‘o i te Feia Mo‘a ia farii i to ratou faafaaearaa.”

Aue te oaoa ia himene e—

Mea maitai te mau mea atoa!

Te haamana‘o nei au i te hoê taime, e mea pinepine au i te faati‘a i te reira, …ua parau to‘u metua tane hoovai, o Oscar Winters: “E Heber, te ti‘aturi nei au e, eita te feia apî no Ziona e taa maitai roa i te auraa o te himene a te Taeae Clayton no tatou, mai ta tatou i himene i te mau pô atoa, a tere ai tatou na roto i te mau mou‘a … Te hinaaro nei au e faati‘a atu ia oe i te hoê fifi tei tupu i te taime a tere mai ai au i te afaa nei. Te vai ra hoê taata aita oia i tae oioi mai i te puhaparaa. Ua faauehia te tahi mau taata no te ho‘i e hi‘o e, eaha tei tupu, …e i taua taime ra, ite atura matou ia’na i te atea te haere maira. I to’na taeraa mai, ua tataratara matou i ta’na mau puatoro e ua tauturu ia’na ia tamaa. Ua roohia oia i te ma‘i e ua tarava rii oia i te pae purumu hoê e aore râ e piti hora te maoro. Ia paia a‘era oia, ua parahi atura i ni‘a i te hoê ofa‘i rahi, i pihai iho i te auahi, e himene a‘era i te himene, ‘Haere mai, e te Feia Mo‘a.’ Ua haamauhia te hoê ture i roto i te puhaparaa e, ia haamata ana‘e te hoê taata i te himene i taua himene ra, e himene paatoa matou na muri iho ia’na; tera râ, no te tahi mau tumu, aita hoê taata i himene na muri iho i teie taea‘e. E mea ino roa e e mea paruparu roa to’na reo; e ia hope ta’na himeneraa, ua hi‘o a‘era vau ati ti‘a a‘e ia‘u nei, e aita vau e ti‘aturi nei e, te vaira hoê taata e parahi ra i reira e aita e roimata i roto i to’na mata. Ua himene oia ma te reo nehenehe i teie himene, tera râ, e reo paruparu e te oto ho‘i to’na i te himeneraa, noa’tu râ, ua himene oia ma te varua e te faaururaa. Ia poipoi a‘e, ua ite a‘era matou e, aita oia i taamuamu i ta’na mau puaatoro; ua haere atura matou i pihaiiho i to’na pereoo, e ua ite a‘era matou e, ua faaru‘e mai oia i taua pô ra! Ua heru matou i te hoê apoo hunaraa e ere i te mea hohonu roa, e ua tuu atura i to-’na tino i roto ra. E ua feruri a‘era matou i te ofa‘i ta’na i parahi i te pô na mua’tu a himene ai oia.

“E ia pohe tatou hou te tapaeraa,

E mahana oaoa! Mea maitai te mau mea atoa!

Ua ore te oto e te ohipa;

Ei pihaiiho tatou i tei parau ti‘a ra.

“Ua tura‘i atura matou i taua ofa‘i ra ei ofa‘i tapa‘o no to’na menema.”

Ua ite au i te roimata i roto i te mata o te Taeae Winter. Te haamata faahou ra oia i te parau mai i te tahi atu â mau parau, ua otiatia râ oia, e aita a‘era i parau mai. Ua faaroo râ vau i muri a‘e e, tau taime rii i muri a‘e i to’na taeraa mai i roto i te afaa, ua haere maira oia i Salt Lake no te farerei i to’na metua vahine, i reira to’na faaite-raa-hia’tu e, ua pohe atoa oia hou te tapaeraa.

Tau matahiti i mairi a‘e nei, a hamanihia ai te purumu pereoo auahi no Burlington mai Nebraska haere atu i Wyoming, ua itehia mai i te mau i‘ite, te hoê tuhaa no te huira pereoo putô i roto i te repo, e i ni‘a iho i te reira, ua nana‘ohia te parau ra, “Winters.” Ua papa‘i atura ratou i Salt Lake City, no te faaite atu i teie ohipa tei iteahia ia ratou, e ua ho‘i a‘era ratou e rave rahi kilometera i muri e ua taui i te tororaa o te purumu ia na pihai iho noa te tere i taua vahi ra, no to ratou ite e, e hunaraa teie no te tahi mau taata matamua no Utaha. E mai taua taime ra, ua faati-‘ahia i reira te hoê ofa‘i ei haamana‘oraa no Mama ruau Winters; e i te tahi pae o taua ofa‘i haamana‘oraa ra, tei hamanihia i te ofa-‘i mai te ofa‘i o te hiero, ua nana‘ohia te mau parau no te irava hopea o te te himene ra, “Haere mai, e te Feia Mo‘a.”

Eita ta‘u e nehenehe e faaroo i teie himene, eita ta‘u e nehenehe e tai‘o i to’na mau parau, ma te ore to‘u aau e putapû i te mauruuru i to‘u metua tane e to‘u metua vahine, e i tera rahiraa tautani tane e te vahine hanahana tei tere na roto i te mau mou-‘a. E rave rahi o ratou, tei faho‘iho‘i noa na roto i taua mau mou-‘a ra, e rave rahi taime, no te tauturu i te tahi pueraa, ma te faaoroma‘i i roto i te oaoa, i te mau ati, ma te faaite papu na roto i te ohipa, i te mau haapiiraa o teie himene faauruhia! Aita ta-‘u e nehenehe e haamana‘o ia ratou ma te ore to‘u aau e î i te faahiahia e te maururu, e te pure i te Fatu ia tauturu mai ia‘u, o vau te hoê o te mau huaai no taua pŭpŭ hanahana ra, ia riro vau ei taata haapa‘o, ei taata parau ti‘a, ei taata faaroo mai ia ratou ra te huru! Na roto i ta ratou ohipa, ua riro ratou ei pŭpŭ taata, tane e te vahine, a tere noa‘i te tau, o te ti‘a ia haapoupouhia e ia faaturahia e te mau taata o te ao nei.6

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • Eaha te auraa teie himene no outou? Eaha te mau haapiiraa e ti‘a ia tatou ia apo mai no roto mai i teie himene?

  • Nahea tatou e riro ai ei mau taata matamua i teie mahana? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faatura i te faufaa ai‘a tei roaa ia tatou no roto mai i te tahi atu Feia Mo‘a Matamua i te mau Mahana Hopea nei?

  • Nahea tatou i te faahotu i “te varua anaanatae e te oaoa” noa-’tu te ati?

  • A feruri maite i teie mau uiraa i muri nei no roto mai i te Peresideni Grant: “Ia pohe tatou, te feruri ra anei tatou e, mea maitai te mau mea atoa? E ia tae mai te taime hopea ra, te ora ra anei tatou i te hoê oraraa e ti‘a ai ia tatou ia ho‘i atu i mua i to tatou Metua i te Ao ra, ia faaru‘e mai tatou i teie nei fenua, e e faarii-maitai-hia mai anei tatou i reira? Te ora ra anei tatou ia ti‘a ia tatou ia fana‘o i te mau haamaitairaa tei roaa ia tatou?… Te rave anei au i te mau mea atoa e ti‘a ia‘u ia rave no te faateitei eiaha ia‘u ana‘e, i to‘u atoa râ mau taata tupu, ua riro mau anei au ei mori arata‘i no te taata, na roto i te hi‘oraa ta‘u e faaite nei i mua ia ratou?5

  • No te aha e mea maitai ia feruri tamau noa i ni‘a i te huru o te tereraa o to tatou oraraa? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faaineine “no te ho‘i atu i pihai iho i to tatou Metua i te Ao ra”?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faateitei ia tatou e ia vetahi ê?

Te mau nota

  1. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 342.

  2. Hi‘o Carter E. Grant, “Robbed by Wolves: A True Story”, Relief Society Magazine, Tiurai 1928, 358–64.

  3. Deseret News Weekly, 10 no Titema 1856, 317.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 1919, 4–5.

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1909, 111.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1919, 6–7; tauihia te paratarafa.

Hōho’a
Saints crossing Mississippi River

I te 4 no Fepuare 1846, e rave rahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei tei faaru‘e i Navu, Illinois, haere atu ra na roto i te anavai pape Mississipi River no te hamata i to ratou tere no te haere i Rocky Mountains. E mea pinepine te Peresideni Heber J. Grant i te faaite i to’na “faahiahia e te mauruuru” i te faaroo o taua mau taata matamua ra.

Nene’i