Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Omuaraa


Omuaraa

Ua hamani te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te mau buka Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia no te tauturu i te mau melo o te Ekalesia ia faahohonu i to ratou iteraa i te mau haapiiraa tumu o te Evanelia e ia haafatata atu ia ratou ia Iesu Mesia na roto i te mau haapiiraa a te mau peropheta i roto i teie tau tuuraa Evanelia. Tei roto i teie buka te faaiteraahia te mau haapiiraa a te Peresideni Heber J. Grant, tei riro ei Peresideni no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei mai te ava-‘e Novema 1918 e tae noa’tu i te ava‘e Me 1945.

Ia faaohipa te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau haapiiraa a te Peresideni Grant i roto i to ratou oraraa, e haamaitaihia ratou. Ua haapapu mai oia e: “Eita te rahiraa ite, te faaururaa e te iteraa papu no ni‘a i te hanahana o te ohipa a te Atua e riro ei maitai no tatou maori râ, ia faaohipa roa tatou i te reira i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave i te mau mahana atoa o to tatou oraraa. E ere i te rahi o te ite e roaa i te hoê taata e maitai ai oia e to’na atoa ra mau taata tupu; o te faaohiparaa râ i taua ite ra.”1

Nahea ia faaohipa i teie buka

I roto i te pene tataitahi o teie buka, te vai ra e maha tuhaa: (1) Hoê faahitiraa parau no te faaite poto noa i te mana‘o tumu o te pene; (2) “No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant”, no te faataa i te parau poro‘i o te pene, ma te turuhia te reira e te hoê aamu e aore râ hau atu, no roto mai i te oraraa o te Peresideni Grant; (3) “Te mau haapiiraa a Heber J. Grant”, o te hohora mai i te mau parau haapiiraa no roto mai i te mau a‘oraa e te mau papa‘iraa a te Peresideni Grant e te mau parau poro‘i tei horo‘ahia e te Peresideniraa Matamua i te tau a riro ai oia ei Peresideni no te Ekalesia; e te (4) “Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa”, tei roto i reira te tahi mau uiraa no te tauturu i te taata tataitahi i roto i ta’na hi‘opoa-faahou-raa e ta’na tuatapaparaa, tauturu atoa i te faaohiparaa i te mau parau tumu o te Evanelia e i te tau‘araaparau i te utuafare e i te pureraa. Mai te mea e, e tai-‘ohia taua mau uiraa ra hou a tuatapapa ai i te mau parau a te Peresideni Grant, e riro te reira ei faahohonuraa i ta’na mau haapiiraa.

E faaohipahia teie buka mai te au i teie mau tuhaa i muri nei:

Te faaohiparaa a te taata hoê e aore râ, a te utuafare. Ia tai-‘o e ia tuatapapa ana‘e te hoê melo i teie buka na roto i te pure e te feruriraa hohonu, e roaa ia’na te hoê iteraa papu no ni‘a i teie mau parau mau tei haapiihia e te Peresideni Grant. E vai teie buka i roto i te apaparaa buka Evanelia a te melo tataitahi, e e riro ïa ei rave‘a tauturu faufaa no te haapiiraa i to te utuafare.

Te aparauraa i roto i te mau pureraa i te Sabati. E buka haapiiraa teie na te pŭpŭ tahua rahi, te mau pŭpŭ peresibutero, e te Sotaiete Tauturu i roto i ta ratou mau putuputuraa i te piti e te toru o te Sabati i te mau ava‘e atoa. E mea ti‘a i te mau pureraa i te Sabati ia riro ei mau taime aparauraa, faatumuhia i ni‘a i te mau haapiiraa tumu e te mau parau tumu o te Evanelia. E mea ti‘a i te mau orometua haapii ia faatumu i ta ratou haapiiraa i ni‘a i te mau parau i papa‘ihia i roto i teie buka e ia tauturu i te mau melo ia faaohipa i teie mau haapiiraa i roto i to ratou oraraa. E faaohipa te mau orometua i te mau uiraa i te pae hopea o te pene no te tauturu i te aparauraa i roto i te piha haapiiraa. Mai te mea e titauhia, e ti‘a i te mau melo ia faaite i to ratou iteraa papu e ia faaite atoa ho‘i i te tahi mau mea tei tupu i ni‘a ia ratou no ni‘a i te haapiiraa. Mai te mea e, e titau te mau orometua i te Varua ma te aau haehaa i roto i ta ratou faaineineraa e te faatereraa i te haapiiraa, e puai te iteraa i te parau mau o te feia atoa e amui mai i roto i te haapiiraa.

E ti‘a i te feia faatere e te mau orometua haapii ia faaitoito i te mau melo ia tai‘o i te mau pene no te faaineine ia ratou no te pureraa i te Sabati, e ia afa‘i mai i te buka i te fare pureraa. E faatura ratou i taua faaineineraa ra o te mau melo na roto i te haapiiraa i te mau parau a te Peresideni Grant. Ia tai‘o ana‘e te mau melo i te hoê pene na mua a‘e, e ineine ïa ratou no te haapii e no te faaitoito te tahi i te tahi.

Aita e titauhia i te mau melo ia hoo mai i te tahi atu mau buka e aore râ, i te tahi atu mau papa‘iraa no te turu i te mau papa‘iraa i roto i teie buka. Te faaitoitohia nei râ ratou ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a no te faananearaa i te tuatapaparaa o te parau haapiiraa.

Ua faataahia teie buka ei buka haapiiraa no te taata hoê, e ei buka haamaramaramaraa i te Evanelia, no reira, e rave rahi mau pene eita e hope ia haapiihia i roto i te roaraa o te mau pureraa i te Sabati. No reira, e mea faufaa roa ia tai‘o te taata i te reira i te utuafare ia roaa ia ratou te îraa o te mau haapiiraa a te Peresideni Grant.

Te mau parau tauturu tei faahitihia i roto i teie buka

Te mau haapiiraa a te Peresideni Grant i vauvauhia i roto i teie buka, e mau faahitiraa parau ïa no roto mai i te mau papa‘iraa e rave rahi. Ua haapa‘o-maite-hia te mau faatoma, te mau papa‘iraa e te mau papa‘iraa rarahi o te mau parau atoa, maori râ, te tahi noa mau tauiraa no te nene‘iraa i titauhia no te haamaitai i te tai-‘oraa. No reira, e ite te feia e tai‘o i teie buka i te tahi mau taaêraa i roto i taua mau papa‘iraa ra.

Nota

  1. “Concerning Inactive Knowledge”, Improvement Era, Mati 1943, 141.

Hōho’a
President Grant
Hōho’a
President Grant signature

Nene’i