Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17: Ia riro ei mau taata ai‘a haapa‘o


Pene 17

Ia riro ei mau taata ai‘a haapa‘o

Tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, e hopoi‘a na tatou ia riro tatou ei feia ai‘a haapa‘o i te ture fenua e ia imi tatou i te mau rave‘a atoa no te tauturu i to tatou faatereraa hau ia faatere i te fenua ia au i te mau ture morare.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

Ua faataahia te Peresideni Heber J. Grant ei Peresideni no te Ekalesia i te matahiti 1918, i te matahiti a hope ai te Tama‘i Matamua o te Ao nei. E ua tavini oia e tae noa’tu i to’na poheraa i te matahiti 1945, te matahiti a hope ai te Tama‘i Piti o te Ao nei. Ua arata‘i oia i te Ekalesia i roto i te anotau a tupu ai te ati rahi i te pae faarava‘iraa faufaa, tei faatupu i te ino rahi i roto i te mau utuafare e i te mau hau o te ao atoa nei. Na roto i to’na faaitoitoraa e te tautururaa i te Feia Mo‘a i roto i te fifi i te pae moni, i roto i te tama‘i, e i muri a‘e i te tama‘i, ua tupu te tauiraa i roto i te huru o te mau faatereraa hau ati a‘e te ao nei. Na teie mau tauiraa i faatupu i te faufaa o te ohipa a te faatereraa hau i roto i te oraraa o te taata, e ua haaferuri atoa te reira mau tauiraa i te taata no ni‘a i to ratou faatereraa hau.

I roto i taua mau tau fifi ra, ua a‘o te Peresideni Heber J. Grant i te Feia Mo‘a ia faaô atoa ia ratou i roto i te mau parau no ni‘a i to ratou faatereraa hau, no te tuhaa fenua iho anei, no te retioni anei, e no te fenua taatoa anei. Aita râ oia i haapa‘o noa i te a‘o i te taata; ua rave roa oia iho i taua ohipa ra. Teie te hoê hi‘oraa, noa’tu te rahi o te ohipa i roto i to’na oraraa Peresideni no te Ekalesia, ua paturu papu oia i te ohipa tei parauhia Te Opaniraa, e pŭpŭ teie no te Fenua Marite o te titau ra ia opanihia te hamaniraa, e te hooraa i te mau inu taero.

E taata faatura te Peresideni Grant i te mau ture o to’na fenua, e ua haapii oia e, na te Atua i haamau i te Ture Niu o te Hau Marite. Te parau ra oia e, “Mai to‘u na‘ina‘iraa mai â, ua ite au e, te ti‘aturi papu nei tatou e, e mauhaa faauruhia te Ture Niu o to tatou fenua, e na te Atua i arata‘i i te feia tei hamani i te reira, e i tei paruru i te ti‘amâraa o teie fenua.”1

I te tau a tavini ai te Peresideni Grant ei Aposetolo e ei Peresideni no te Ekalesia, te rahiraa o te mau melo o te Ekalesia, e mau taata ïa no te Fenua Marite iho. No reira, te rahiraa o te mau mea ta’na i parau, e mau parau ïa no ni‘a i te Fenua Marite. Tera râ, ua riro ta’na mau haapiiraa ei mau parau mau e o te nehenehe e faaohipa i te ao taatoa nei.

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

E ti‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ia paturu i to ratou mau ti‘a faatere no te hau e ia haapa‘o i te mau ture o to ratou fenua.

Ua ite papu roa vau ma te feaa ore e, e hopoi‘a na te Feia Mo‘a tataitahi i te mau Mahana Hope‘a nei ia paturu e ia haapa‘o i te ture.2

Teie te faahitiraa parau a te Ekalesia, tei papa‘ihia i roto i te Tuhaa 134 o te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, no ni‘a i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a i te faatereraa hau e i ni‘a i te mau ture, mai tei fariihia na roto i te hoê maitiraa amui, na te hoê amuiraa rahi a te Ekalesia, hau atu i te hoê tenetere i teie nei:

“Te faaroo nei matou e ua faati‘ahia te mau faatereraa hau e te Atua ei maitai no te taata nei; e e faautu‘a oia i te taata nei no ta ratou mau ohipa i roto i taua mau hau fenua ra, i te haamauraa i te mau ture e i te faatereraa i te reira, no te maitai e te vai-haunoa-raa o te amuiraa taata nei.

“Te faaroo nei matou e e ore roa e ti‘a i te hoê hau ia vai noa ma te hau, maori râ ia faatupuhia e ia haapa‘ohia ho‘i te reira mau ture o te haapapu na te taata tataitahi te ti‘amâraa no te mana‘o, te ti‘araa ho‘i ia mau e ia faatere i te mau faufaa, e te parururaa i te ora.

“Te faaroo nei matou e ua titauhia i roto i te mau hau atoa te mau taata toro‘a no te hau, e te mau haavâ no te haamana i te mau ture no taua hau ra; e e mea ti‘a ho‘i ia imihia te taata o te faatere i te ture mai te au-noa-raaa e te parau ti‘a e ia paturuhia ho‘i taua huru taata ra e te reo o te mau taata mai te mea e e hau repupirita ïa, e aore râ, na roto i te hinaaro o te arii ra.

“Te faaroo nei matou e ua faatupuhia te haapa‘oraa faaroo e te Atua; e e faautu‘ahia te taata nei e a’na, e e a’na ana‘e, no te haapa‘oraa i te reira, maori râ ia faatupu to ratou mau mana‘o no te haapa‘oraa faaroo i to ratou haapeapearaa i te mau ti‘araa e te mau ti‘amâraa o vetahi ê ra; tera râ aita matou i faaroo e e ti‘araa to te ture taata nei no te faaau i te faatumuraa i te mau ture no te haamoriraa no te ruuruu i te mau mana‘o o te taata nei, e ia faaue i te mau huru o te mau haamoriraa i te vahi taata e aore râ i te vahi taata ore; ia tinai te taata haavâ i te hara, eiaha roa râ e faatere i te mana‘o o te taata nei; ia faautu‘a atu i te hara, e ore roa râ e ti‘a ia haavî atu i te ti‘amâraa o te aau taata.

“Te faaroo nei matou e ua ruuruuhia te mau taata atoa nei ia paturu e ia tauturu i te mau faatereraa hau tei reira ratou i te parahiraa, a paruruhia‘i i roto i to ratou mau ti‘araa e te mau ture o taua hau ra; e e mea ti‘a ore roa te tiarepu e te orure hau o te mau melo atoa i paruruhia e taua hau ra, e e mea ti‘a ia faautu‘ahia’tu no te reira; e e ti‘araa to te mau hau atoa ia faatupu i te mau ture o tei mana‘ohia no te haapapû i te maitai no te mau taata atoa; teie râ, ia vai mo‘a noa te ti‘amâraa o te mana‘o.

“Te faaroo nei matou e e mea ti‘a ia faaturahia te taata atoa i roto i to’na ti‘araa, te mau faatere hau e te mau haavâ i to ratou mau ti‘araa, i tuuhia mai no te parururaa i te feia hara ore e no te faautu‘a atu i te feia rave hara; e ia faatura te taata atoa i te ture mai te haapa‘o i te reira, no te mea ia ore te reira e monohia mai te hau noa e te màrû i te orure hau e te ri‘ari‘a; i haamauhia ho‘i te mau ture a te taata nei no te faatereraa i te mau mea e maitai ai tatou nei ei taata hoê e te mau nunaa paatoa ho‘i, i ropu i te taata e te taata; e te mau ture mo‘a i horo‘ahia mai mai te ra‘i mai, no te faataaraa i te mau ture no ni‘a i te mau mea no te pae varua, no te faaroo e te haamoriraa, ia haapa‘o apitihia e te taata nei i Tei Hamani ia’na ra.

“Te faaroo nei matou e e ti‘araa to te mau faatere hau, te mau tufaa hau, e te mau hau fenua nei, e ua ruuruuhia ho‘i ia faatupu i te mau ture no te parururaa i te mau melo atoa i roto i te ti‘amâraa no te haapa‘o i to ratou faaroo; tera râ aita matou i faaroo e e ti‘araa to ratou i roto i te parau ti‘a no te faaore atu i taua ti‘araa o te mau melo, e a ore râ ia faatere ia ratou i roto i to ratou mau mana‘o, ia haapa‘o e ia faatura ratou i te mau ture e ia ore taua mau mana‘o ra no te haapa‘oraa i te faaroo ra e faati‘a i te orure hau e te pato‘iraa i te mana o te ture.

“Te faaroo nei matou e e mea ti‘a ia faautu‘ahia’tu te raveraa i te hara mai te au i te huru no te hape i ravehia ra; ia faautu‘ahia-’tu ho‘i te taparahi taata, te orure hau, te eiâ, te eiâ haru, e te hamaniiaraa i te tau hau, i te mau huru atoa ra ia faautu‘a-ana‘e-hia ïa mai te au i te rahiraa no te ino e tupu i rotopu i te taata nei, na roto i te mau ture o te hau tei reira taua hara ra i ravehia‘i; e no te hau e no te mana‘o hau màrû o te taata nei e ti‘a ïa i te taata ia tia’tu i mua ma to ratou aravihi i te afairaa’tu i te taata o tei faahapa i te mau ture maitai i te faautu‘araa ra.

“Aita matou e ti‘aturi nei e e mea ti‘a ia amui i te mana no te haapa‘oraa faaroo i to te hau fenua nei, na roto i te reira e paturuhia te hoê amuiraa haapa‘oraa faaroo e e haavî atu i te tahi ra i roto i te raveraa i te mau ohipa no te pae varua, e e patoihia’tu te mau ti‘araa o te mau melo tataitahi, i roto i to ratou meloraa i roto i te hau fenua.” [PH&PF 134:1–9.]

A haamana‘o outou e, ua nene‘ihia teie parau i tera roa ra tau, i te matahiti 1835, ei ti‘araa no te Ekalesia, e aita roa’tu te reira i taui.3

I te putuputuraa te Feia Mo‘a i roto i teie Amuiraa Rahi [Atopa 1940’] tei roto noâ te ao nei i te parau no te tama‘i [te Tama‘i Rahi Piti o te Ao nei]. E rave rahi milioni tamarii a te Fatu te mauiui nei e te oto nei. Te farii nei ratou i te mau mauiui atoa e te mau ati atoa o taua tama‘i ra…

Te itehia nei to tatou mau taea‘e e te mau tuahine i na pae e piti atoa o teie aroraa ri‘ari‘a. I te tahi pae e te tahi pae, ua ruuruuhia ratou i to ratou fenua na ni‘a i to ratou mau tupuna, to ratou mau fetii, te mau hoa, e na roto i to ratou here i te ai‘a…

Aita’tu ta te Feia Mo‘a i te tahi pae e te tahi pae, e ohipa e ti‘a ia rave maori râ, te patururaa i te hau fenua tei titauhia ia ratou ia haapa‘o. Tera râ, te pure ra ratou i te ao e te pô no te ani i te Atua ia huri i te aau o to ratou mau ti‘a faatere i ni‘a i te parau no te hau, ia mou ho‘i te ino o te tama‘i.4

Te huru o to tatou faatura i te mau hui mana faatere i roto i te fenua ta tatou e ti‘a ra, e te huru no to tatou patururaa i te faatereraa hau fenua, o te huru atoa ïa o to tatou ti‘araa taata ai‘a mana, e i reira atoa to tatou faatereraa hau fenua e faatura mai ai e e paturu mai ai ia tatou.5

Ia haamauhia te hoê ture e ia riro mai ho‘i ei ture niu, aore roa ïa e taata tei haamau‘a i ta’na moni no te tauturu i te taata ia ofati i taua ture ra e nehenehe ia parau papu e, e taata ai‘a parau ti‘a oia.6

Te hinaaro nei au e tuu papu atu i teie parau [na Abraham Lincoln, te 16raa o te peresideni o te Hau Marite, ] ta‘u e tai‘o atu i raro nei, i roto i te aau o te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hope‘a nei e faaroo mai i te reira.

“Ia haapii te mau metua vahine Marite atoa i te parau no te faatura i te ture i ta ratou mau tamarii rii i ni‘a i to ratou turi avae; ia haapiihia ho‘i te reira i roto i te mau fare haapiiraa, i roto i te mau vahi atoa e ti‘a ia haapiihia, e i roto i te mau fare haapiiraa teitei; ia papa‘ihia te reira i roto i te mau buka na te mau tamarii na‘ina‘i, e i roto i te mau buka haapii papa‘i e i roto i te mau aamu; ia haapiihia te reira i roto i te mau haapa‘oraa faaroo, ia porohia i roto i te mau putuputuraa a te mau ti‘a faatere o te hau, e ia haapapûhia to’na parau i roto i te mau fare haavaraa.” [A hi-‘o “The Perpetuation of Our Political Institutions”, faahitia i roto i The Speeches of Abraham Lincoln (1908), 6.]7

E faaô tatou ia tatou i roto i te parau no te maitiraa i te mau ti‘a faatere maitai e no te haamauraa i te mau ture maitai.

Te pure nei au no to tatou fenua e te ani nei au i te Fatu ia haamaitai i te feia e faatere nei i te nunaa; i te mau tuhaa fenua, i te mau oire, e i te mau fenua. Te pure nei au i te Atua ia faauru Oia i te nunaa ia haapa‘o i Ta’na mau ture, e ia maiti i te mau taata maitai i ni‘a i te toro‘a; ia vaiiho i to ratou mau amahamaharaa poritita i te hiti e ia imi i te taata maitai no te ti‘a i roto i te toro‘a, eiaha râ te taata e amui atu i te feia ofati ture o to tatou fenua. Te vai nei ta tatou hiroa faaroo tei faaue ia tatou ia haapa‘o e ia paturu i te mau ture o te fenua [a hi‘o Hiroa Faaroo 1:12]. Ia tauturu mai te Atua ia tatou ia na reira.8

Te faaroo-pinepine-hia nei te parau, e te faaroo noa nei â vau i te reira i teie taime e, te hinaaro nei te Peresideniraa o te Ekalesia a Iesu Mesia, oia te faatere nei i te Ekalesia e o te mau nei i te Autahu‘araa, ia maitihia tera taata e aore râ tera taata i tera ti‘araa.

No ni‘a i te parau no te maitiraa, te faati‘a nei te Peresideniraa o te Ekalesia i te mau tane atoa, te mau vahine atoa e te mau tamarii atoa ua ti‘a te matahiti no te maiti, ia maiti ia au i to ratou mana‘o. Te ani papu nei râ matou i te mau tane atoa e te mau vahine atoa, ia ite maitai i ta ratou hopoi‘a, e ia titau i to tatou Metua i te Ao ra ia arata‘i ia ratou i roto i te ohipa poritita e te ohipa no te haapa‘oraa faaroo; e ia paruru i te parau ti‘a.9

Te pato‘i u‘ana nei au i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ia ano‘i noa ratou i te parau no te Ekalesia e te parau no te faatereraa hau fenua. Ahiri râ e, e mana to‘u e aore râ, e rave‘a ta-‘u, i roto i to‘u ti‘araa melo no te Ekalesia, no te tura‘i ia ravehia te taata maitai roa a‘e no te tavini i te nunaa, eita roa’tu ïa vau e pato‘i i te reira, e faaohipa mau râ vau i te reira e hope noa’tu to-‘u oraraa.10

Te faaau nei au i te Politita mai te ma‘i puupuu (rougeole) te huru. E ere te ma‘i puupuu i te ma‘i ino mai te mea e, e inu outou i te tî “saffron” [aihere] e aore râ, i te tahi atu huru tî, ia vai noa te puupuu na ni‘a ê noa i te iri o te tino. Ia faarahi roa ana-‘e râ te reira, e mare‘are‘a ïa to outou iri, e i te tahi taime, e huri roa te ori‘o mata. No reira, eiaha e vaiiho i te politita ia riro ei feruriraa tamau na outou. Te ti‘aturi nei au e, ei taata maitai roa a‘e te ti‘a i ni‘a i te toro‘a e ti‘a ai. Te ti‘aturi nei au e, ia maitihia te mau taata parau ti‘a e te afaro e te maitai no te parahi i ni‘a i te mau parahiraa e te mau ti‘araa e ti‘a ai.11

E mea ti‘a i te Feia Mo‘a tataitahi i te mau Mahana Hope‘a nei ia pure i te mau mahana atoa ia tauturu mai te Fatu ia’na ia feruri ma te afaro, e ia haere ma te afaro, ma te hi‘o ore i to’na iho maitai i te pae faufaa e i te pae politita.12

E mea ti‘a i te mau faatereraa hau ia niuhia e ia arata‘ihia na roto i te mau ture maitai i te pae morare.

I roto i ta’na oreraa parau aroha hopea i te nunaa taata marite, ua parau o George Washington [te peresideni matamua no te Fenua Marite] e:

“I roto i te mau ture e te mau peu atoa o te faahotu mai i te manuia i roto i te ohipa politita, ua riro ïa te haapa‘oraa faaroo e te parau no te maitai pae morare ei pou papu. E mea faufaa ore ia tiaoro te hoê taata e, e taata here oia i te ai‘a mai te mea e, e haa oia no te haamou i teie na pou o te oaoa o te taata nei, tei riro ho‘i ei turu papu no te ohipa a te taata e te taata ai‘a.

“Noa’tu te maitai ta te haapiiraa nehenehe e faatupu i ni‘a i te feruriraa o te taata, eita râ ta tatou e nehenehe e parau e, e hotu te huru maitai i te pae morare i roto i te fenua noa’tu e, aita e vai ra te ture o te haapa‘oraa faaroo.

“E ara maitai tatou i te feruri e, e mau te huru maitai i te pae morare noa’tu e, aita te haapa‘oraa faaroo.” [A hi‘o “George Washington: Farewell Address”, i roto i te William Benton, nene‘ihia, The Annals of America, 21 buka (1968–87), 3:612.]13

Te faaite nei tatou… e, e oto te Atua i te tama‘i e e faautu‘a ho‘i oia i te faautu‘araa mure ore, ia au i to’na hinaaro, i te feia e faatupu i te reira ma te ti‘a ore.

Te faaite papu nei tatou e, e afaro te mau peapea i te ao atoa nei na roto i te mau rave‘a [hau] mai te mea e, e faatitiaifaro te tahi nunaa e te tahi nunaa ma te ore e imi i te maitai no’na iho e na roto ho‘i i te parau ti‘a. No reira, te taparu atu nei matou i te mau ti‘a faatere o te mau nunaa atoa e i te mau taata atoa, ia haamaitai e ia faaafaro i to ratou mau peapea, ia ore ho‘i te au‘a o te riri o te Atua ia niniihia mai i ni‘a i te fenua nei, i te mea e, ua parau oia e, e ninii mai oia i To’na riri u‘ana i ni‘a i te feia parau ti‘a ore ma te faito ore.14

E mea au ore na te Atua te tama‘i, e aore râ, te ino, inaha, e na mua te reira i te tama‘i…I te mau nunaa atoa, te parau nei matou e, faaafaro i to outou mau peapea na roto i te mau rave‘a hau. Tera ta Fatu raveraa.15

Aita e taata e nehenehe e rave i te ohipa parau ti‘a ore, e aore râ, e ofati i te ture o to’na fenua, a riro ai ei Feia Mo‘a mau i te mau Mahana Hope‘a nei. Aita e nunaa e aita atoa e ti‘a faatere nunaa e nehenehe e rave i te hape, e e ofati ho‘i i ta ratou fafauraa, e ia faahapahia i mua i te Atua e i te taata nei, mai te tahi atu huru taata tei rave atoa i te hapa. E upootia te parau mau. Ia riro teie mau parau “Paruru i te parau ti‘a, noa’tu te ati”, ei parau poro na te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hope‘a nei.16

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • Nahea te mau melo o te Ekalesia e ti‘a ai ia haa e ia paturu i te hoê faatereraa hau fenua maitai?

  • No te aha e mea faufaa ia faaohipa tatou i to tatou ti‘araa mana no te maiti i te taime e ti‘a ia tatou ia na reira? Mai te mea e, e nehenehe ta tatou e maiti, eaha ta tatou e rave no te faaineine ia tatou ia rave i taua ohipa ra?

  • Nahea tatou i te tauturu i te mau ti‘a faatere o to tatou hau fenua ia faatere mai te au i te mau ture morare maitai?

  • Nahea te mau taata e te mau utuafare ia tauturu i te haamaitairaa i to ratou oire?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave i roto i to tatou utuafare no te faaitoito i te mau melo o te utuafare ia faatura i te ture?

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Atopa 1936, 6.

  2. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 143.

  3. “Lincoln and Law”, Improvement Era, Fepuare 1940, 73, 127.

  4. Faahitiraa parau na te Peresideniraa Matamua, i roto i te Conference Report, Atopa 1940, 5–6; tai‘ohia e te Peresideni David O. McKay.

  5. Gospel Standards, 125.

  6. Gospel Standards, 129.

  7. I roto i te Conference Report, Tiunu 1919, 138.

  8. Gospel Standards, 129.

  9. Gospel Standards, 130–31.

  10. Gospel Standards, 125–26.

  11. Gospel Standards,

  12. Improvement Era, Fepuare 1940, 127.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1931, 79.

  14. Parau Poro‘i na te Peresideniraa Matamua, i roto i te Conference Report, Atopa 1939, 8; tai‘ohia e te Peresideni Heber J. Grant.

  15. Faahitiraa parau na te Peresideniraa Matamua, i roto i te Conference Report, Atopa 1940, 6; tai‘ohia e te Peresideni David O. McKay; tauihia te paratarafa.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1919, 13.

Hōho’a
person voting

I roto i to tatou mau fenua e i to tatou mau oire, e imi tatou i te mau rave‘a atoa no te maiti i te mau ti‘a faatere maitai e no te haamau i te mau ture maitai.

Nene’i