Pene 7
Te iteraa papu hopea ore o te taata iho
Ia haapa‘o tatou i te Evanelia a Iesu Mesia, e tupu i te rahi to tatou iteraa i te parau mau e tae noa’tu i to tatou aravihi ia tavini i te Fatu.
No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant
Ua haamata te iteraa papu o Heber J. Grant no ni‘a i te Evanelia i faaho‘ihia mai i te aahia i to’na tamariiriiraa. I roto i to’na oraraa i muri mai, ua faaite pinepine oia i to’na aau mehara no te mau orometua e te feia faatere tei tauturu ia’na i te faahoturaa i to’na iteraa papu. E mauruuru taaê to’na i to’na metua vahine. I te hoê taime ua parau oia e, “I teie mahana te ti‘a nei au i o nei ei peresideni no te Ekalesia, no te mea ua haapa‘o vau i te parau e te a‘oraa e i te iteraa papu puai no ni‘a i te hanahana no te ohipa a te Atua, tei horo‘ahia mai e to‘u metua vahine.”1
A tupu ai oia i te rahi, ua rahi atoa to’na iteraa papu. Te parau ra oia no ni‘a i te iteraa tei roaa ia’na a tai‘o ai oia i te Buka a Moromona: “I to‘u apîraa mai te mea ra e, ahuru ma pae matahiti to‘u, ua tai‘o vau i te Buka a Moromona ma te haapa‘o maitai e na roto ho‘i i te pure, e ua tupu a‘era i roto i to‘u aau te hoê iteraa papu puai e te vai maite, no ni‘a i te parau mau o taua buka ra. Mai taua taime mai ra e tae roa mai i teie mahana, ua riro ta’na mau haapiiraa nehenehe ei tamahanahana, ei haamaitairaa e ei arata‘i no‘u.”2
Ua faaamu tamau noa te Peresideni Grant i to’na iteraa papu i roto i to’na oraraa taatoa, na roto i te pure tuutuu ore ia tapea maite oia i to’na faaroo.3 I te 80raa o to’na matahiti ua parau oia e: “Aita vau e taa e nahea ia parau i te mauruuru e vai nei i roto i to‘u aau no te iteraa papu paari i roto ia‘u, no ni‘a i te hanahana o teie ohipa. I roto i te roaraa o te tau, ua iteahia ia‘u e rave rahi mau haapapuraa paari e te mana, no ni‘a i te hanahana o teie ohipa, e aita ho‘i e parau ta‘u no te faaite i to‘u mauruuru; e aita roa i iteahia ia‘u hoê noa a‘e mea o tei faaiti i to‘u faaroo.”4
Te mau haapiiraa a Heber J. Grant
E tae mai te iteraa papu mai te hoê heheuraa no ô mai i te Atua ra na roto i te Varua Maitai.
Ei pahohoraa i te mau pure haehaa, ua horo‘a te Atua i te tane e te vahine ati a‘e te ao nei, te imi nei i te maramarama o To’na Varua, i te hoê iteraa papu e te iteraa e, teie Evanelia, o te mea mau ïa ta te reira e faaite ra—oia ho‘i, te parau mau, o te vai ho‘i e a muri noa’tu, e te feia e haapa‘o i te reira, e faateiteihia ïa ratou e a muri noa’tu i mua i te aro o to tatou Metua i te ao ra, e Ta’na Tamaiti, to tatou Faaora.5
E rave rahi hanere, oia ïa, e rave rahi tauatini taata tei putapû te aau, e na roto i te faaururaa a te Varua e te heheuraa ta te Atua i horo‘a ia ratou, ua roaa ia ratou te hoê iteraa no ni‘a i te hanahana o te ohipa ta tatou e rave nei. Ua roaa ia ratou te faaiteraa a Varua Maitai ia ratou, e ua oaoa to ratou varua, e ua oaoa to ratou tino taatoa, e ua ta‘i ratou i te oaoa i te mea e, ua ite ratou e, te ora nei te Atua, i te mea e, ua ite ratou e, o Iesu te Mesia, e o Iosepha Semita e Peropheta ïa na te Atua mau o te Ora. Aita e taata i ni‘a i te fenua nei e ti‘a ia parau e, ua ite oia e, e ere te parau mau te mau parau ta ratou i parau. Eita paha te reira taata e ti‘aturi i to ratou iteraa papu, eita râ ta’na e nehenehe e eiâ i te iteraa tei roaa ia ratou. E nehenehe ta‘u e parau e ua here au i to‘u utuafare, ma te parau mai te hoê taata e, “aita vau e ti‘aturi i te reira parau”, tera râ, aita te reira e taui i to‘u iteraa e, ua here mau vau ia ratou. Ia roaa i te hoê taata te faaiteraa a te Varua Maitai, ia roaa i te hoê taata te iteraa e, e parau mau teie Evanelia, e ua ite oia i te reira, e te poro ra oia i te reira, noa’tu e aita te ao taatoa nei e ti‘aturi, eita râ ta ratou e nehenehe e taui i to’na iteraa.6
Te haamauruuru nei au i te Atua i te mea e, e nehenehe ta te Feia Mo‘a atoa e farii i te muhumuhu o To’na varua mo‘a. Te haamauruuru nei au i te Atua i te mea e, aita i titauhia i te hoê noa a‘e o tatou ia turu‘i i ni‘a ia vetahi ê no te farii i te iteraa papu no ni‘a i te Evanelia. Te haamauruuru nei au Ia’na i te mea e, e nehenehe i te taata hoê e i te mau taata atoa ia roaa to ratou iho iteraa papu.7
Na taua iteraa o te taata hoê ra, taua reo iti ha‘iha‘i ra o te heheuraa o te horo‘ahia i te mau varua parau ti‘a atoa, e te pure, ei pahonoraa i ta ratou pure, e horo‘a i te puai i teie Ekalesia. Ahiri e, aita te iteraa papu o te taata hoê, o te horo‘ahia i te tane e te vahine i te ao atoa nei, a faaroo ai ratou i teie Evanelia e a tiaoro ai i te Atua ma te haehaa no te horo‘a mai i to’na varua, e ere ïa to tatou huru mai teie mahana—oia ho‘i, e mau taata hoê, te aau e te varua hoê, hoê i roto i te Atua e hoê i roto i to tatou Faaora.8
Te hinaaro nei au e faaite atu e, na te mana o te Atua, na te Varua o te Atua e faafariu i te taata; e ere te aravihi o te parau, e ere te ite, e ere te parau nehenehe, e aore râ, te aravihi o te faahitiraahia te reira, o te ô i roto i te aau o te tamarii a te taata nei no te faafariu ia ratou i te Parau Mau ra.9
E rave rahi mau taata ta‘u i farerei o tei uiui mai i to‘u iteraa papu. Ua parau mai ratou e, “E Grant tane, eita e ti‘a ia oe ia ite i teie mau mea.” Tera râ, ua ineine au e ua hinaaro vau ia faaite i te iteraa papu e, ua ite mau vau i taua mau mea ra, ua ite au i te reira mai ta‘u e ite nei i te maramarama e te poiri, te mahanahana e te to‘eto‘e. Ua ite au e, i muri a‘e i to‘u pureraa i te Fatu, ua roaa mai te mau pahonoraa i ta‘u mau pure. No reira, ua ite au i teie mau mea, e ua ite au i te reira mai ta‘u i ite e, te here nei au i to‘u utuafare e i to‘u mau hoa. Ua tae mai teie iteraa i roto ia‘u, e ua ineine au e te hinaaro nei au e faaite i te iteraa papu i to te ao atoa nei, e ua ite au e, e titauhia ia‘u ia amo i te hopoia no te iteraa papu ta‘u e faaite. E ere ïa i te mea tano no‘u mai te mea e, ia tae mai te taime, eita vau e faaite i te iteraa papu no te mau mea ta‘u i ite.10
Tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e mea ti‘a roa ia tatou ia mauruuru no te maitai e te aroha o to tatou Atua. E faaitoito tatou ma to tatou puai atoa, ia roaa te maramarama e te ite ia tatou no ô mai i to tatou Metua i te ao ra ia ti‘a ia tatou ia haapa‘o tamau noa i te e‘a au. E rave rahi o tatou o te mana‘o nei e, e mea paari to tatou ite i te Evanelia, e aita tatou e mata‘u nei i te mau faahemaraa o te oraraa nei i te ruri ê ia tatou i te parau mau. E ti‘a atoa râ ia tatou ia ite e, aita e ti‘a ia tatou ia vai otahi noa e ia tapea maite i te iteraa papu no ni‘a i te Evanelia hoê a‘e mahana mai te mea e, aita te maramarama e te faaururaa a te Varua o te Atua.11
E noaa to tatou iteraa papu e e haapuai tatou i te reira na roto i te pure, te tai‘oraa e te faarooraa i te Fatu.
Te iteraa papu rahi a‘e te ti‘a ia tatou ia farii o te faaiteraa ïa o te reo o te heheuraa—te faaururaa a te Varua Mo‘a. Aore roa e taata e ti‘a ia farii i te reira ma te ore e haapa‘o i te mau faaueraa.12
Eita e ti‘a ia outou ia horo‘a ia vetahi ê i te mea tei roaa ia outou iho. Aita ta‘u e nehenehe e horo‘a i te iteraa papu i te hoê taata no ni‘a i teie Evanelia mai ia‘u e ore e ti‘a ia amu i te maa no’na. E nehenehe ta‘u e parau ia’na e nahea te reira e roaa ai ia’na. E nehenehe ta‘u e faaite ia’na i te mau haamaitairaa ta te Atua i horo‘a mai no‘u. Tera râ, ua titauhia i te taata tataitahi ia haapa‘o i te Evanelia mai te mea e, e hinaaro oia ia roaa to’na iho iteraa papu no ni‘a i te hanahana o teie ohipa.
Ua tamatahia te reira na te ao taatoa nei na te mau tane e te mau vahine tei au-ore-hia, tei haamauiuihia, e tei hamani-ino-hia e to ratou mau fetii, no to ratou tomoraa mai i roto i teie nei Ekalesia; area râ, ei pahonoraa i te pure haehaa, e na roto i to ratou raveraa i te mau mea ta te Atua i faaue mai ia ratou, ua roaa ia ratou te maramarama e te ite e te iteraa papu no ni‘a i te hanahana o teie ohipa.13
E au mau taea‘e e au mau tuahine, mai te mea e, e tai‘o tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, e te faanahonahoraa no te ora e te faaoraraa, ma te haapa‘o maite i te mau faaureraa a te Fatu, te mau fafauraa atoa tei faufauhia ra, e hope paatoa ïa i te tae mai i ni‘a i to tatou mau upoo. E e tupu tatou i te rahi, e e hotu to tatou ite e to tatou maramarama.14
I roto i to‘u ti‘araa ei tavini no te Atua ora, te fafau atu nei au ia outou e, te mau tane atoa e te mau vahine atoa e haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, e maitai rahi to ratou, e te mau fafauraa atoa tei fafauhia e te Atua, e hope paatoa ïa i te tae mai i ni‘a i to ratou upoo, e e tupu ratou i te rahi, e e hotu to ratou paari, to ratou maramarama, to ratou ite, e, te mea hau roa’tu, to ratou ïa iteraa papu no ni‘a i te Fatu o Iesu Mesia.15
Mai te mea e, e faaite tatou i to tatou iteraa papu, e tupu ïa te reira i te paariraa.
Aita roa e taata e nehenehe e poro i te Evanelia na roto i te faaururaa e te mana o te Varua o te Atua ora … ma te ore e mana‘o, ma te ore e ite e e taa e, na te Fatu Manahope i haamaitai mai ia’na, e e nehenehe ta’na e faaite papu i taua mana o te Atua tei tae mai, a poro ai oia i te Evanelia a te Fatu o Iesu Mesia ra.16
Ua faaroo a‘e nei au i te Peresideni [Brigham] Young e i te tahi atu mau taata i te parauraa e rave rahi taime e, pinepine te feia api i te farii i te hoê iteraa papu i roto roa i te pàpà o to ratou aau, no ni‘a i te hanahana o teie ohipa, i te taime a ti‘a ai ratou i ni‘a i to ratou na avae [no te faaite i te iteraa papu], hau atu i tei fariihia e ratou a tuturi ai ratou no te titau na roto i te pure i taua iteraa papu ra; te parau atoa ra ratou e, na roto i te faaururaa a te Varua o te Fatu, ua farii ratou i te mau haamaitairaa a te Varua, e ua î roa to ratou varua i te maramarama e te ite no ô mai i te Atua ra na roto i te Varua Mo‘a. Ua tae te faaiteraa i roto i to ratou aau i ti‘a ai ia ratou ia haapapu e, ua ite mau ratou e tei roto ratou i te faanahonahoraa no te ora e no te faaoraraa; ua ite papu ratou e, te ora nei te Atua, o Iesu te Mesia, e peropheta o Iosepha Semita no te Atua mau e te Atua ora.17
I te tau a faatere ai au i te misioni no Europa, e rave rahi taime to‘u horo‘araa i te arata‘iraa i te feia apî tei tae mai i reira no te poro i te Evanelia—e feia apî aita i haere i te haapiiraa, aita e iteraa no te oraraa, e e rave rahi o ratou a tahi ra a ti‘a ai i ni‘a i roto i to ratou oraraa no te horo‘a i to ratou iteraa papu i roto i te piha faatereraa o te misioni i Liverpool. Ua parau vau ia ratou ia haapii ia ratou iho i te Evanelia e ia ani i te faaururaa a te Varua o te Fatu; e ua fafau vau ia ratou e, mai te mea e, e hamama ratou i to ratou vaha no te faaite e, o Iesu Mesia te Taraehara no to te ao nei, e o Iosepha Semita to’na peropheta, e horo‘a mai te Atua ia ratou i te parau e faahiti, noa’tu e, aita hoê a‘e mea i roto i to ratou feruriraa i te haamataraa. E rave rahi misionare, e ere te tahi noa tuhaa iti, tei faaite mai ia‘u e, ua tupu mau taua fafauraa ra, e ua haamaitai mau te Atua ia ratou i te mau taime atoa a faaite ai ratou i te iteraa papu no ni‘a i te hanahana o te misioni a Iosepha Semita, te taata tei faati‘a faahou i te Ekalesia a te Mesia i ni‘a i te fenua nei, i raro a‘e i te faaueraa a te Atua.18
Ua faaroo vau i roto i te roaraa o to‘u oraraa e rave rahi hanere e e rave rahi tauatini iteraa papu no te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine, tei haere e poro i teie Evanelia e tei ho‘i mai na ta ratou ohipa misionare e tei faaite i to ratou iteraa papu e, ua rahi atu to ratou ite no ni‘a i te hanahana o teie ohipa, e ua puai atu to ratou iteraa papu.19
E mea faufaa ia ti‘a papu i roto i te ekalesia a te Atua; eita e ti‘a ia tatou ia ora noa i ni‘a i te iteraa papu tei roaa ia tatou e râ ê te matahiti. Ua faaroo tatou … i te iteraa papu o te hoê taata e hitu ahuru e ma iva to’na matahiti, tera râ, mai te mea e, e faaea oia i te faaite i to’na iteraa papu, e faaru‘e te varua o te Atua ia’na, no te mea, aita e tau e ti‘a ai ia tatou ia faaea i roto i te ohipa e te Evanelia a te Atua.20
E horo‘a mai te iteraa papu ia tatou i te aravihi e te itoito no te rave i te ohipa a te Fatu.
Te feia e haapa‘o i te mau faaueraa a te fatu, te feia e haapa‘o i te mau titauraa o te Evanelia, e tupu ïa i te rahi to ratou iteraa papu e te ite i te Evanelia, i tera mahana e tera mahana, e tae noa’tu i to ratou hinaaro ia faaitoito ia vetahi ê ia imi i te faanahonahoraa no te ora e no te faaoraraa.21
Ua faaite tatou e, e parau mau te parau a te Faaora tei na ô mai e, te taata tei haapa‘o i te hinaaro o te Metua ra, e ite ïa i ta’na haapiiraa [a hi‘o Ioane 7:17], e e roaa te ite mau e te ite hope ia tatou; e o te reira te tumu e hinaaro ai tatou e faatusia ia tatou no te parau mau.22
E oaoa rahi to‘u i te mea e, ua roaa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te ao atoa nei, te hoê iteraa papu no ni‘a i te hanahana o te ohipa ta tatou e rave nei. Mai te mea e, aita taua iteraa papu ra, eita te taata e rave i te mau faatusiaraa nehenehe te titauhia ia ratou ia rave i ô ratou e i rapae i ô ratou, no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua …
… Te oaoa nei au ia haamana‘o vau i te mau taata tei ti‘a ei upoo no teie Ekalesia e tae noa’tu i to’na feia faatere, ma te horo‘a i to ratou taime e to ratou taleni, ma te faatusia ia ratou (oia ho‘i, te mau faatusiaraa no ni‘a i te mau mea o teie nei ao), e tei noaa te hoê iteraa hohonu e te paari e te ora nei te Atua, e te faaroo nei e te pahono nei oia i ta tatou mau pure; e tei ite ma te tapitapi ore e, ua fâ mai te Atua ia Iosepha Semita ra e ua faaite mai i Ta’na Tamaiti ia’na; e tei ite papu atoa e, ua faaho‘ihia mai te Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka i te fenua nei na roto mai i te mau taata tei mau i te mau taviri i te Afa Ti‘a o te mau Tau …
Aita hoê mea i raro mai i teie iteraa hohonu e te paari to tatou e nehenehe e faati‘a ia tatou ia rave i te mau ohipa i te hoê noa’tu faito.23
No te mea ua ite au ma to‘u aau nei, no te mea ïa te nuu nei te Ekalesia e te basileia o te Atua i mua. Ua ite e, aita’tu e mea i ni‘a i te fenua nei o te faaoaoa nei ia‘u maoti râ ia ohipa amui e te mau tavini o te Atua i roto i te faati‘a-faahou-raa i te faanahonahoraa no te ora. E ua riro vau ei tuhaa no te reira. Te taparu nei au Ia’na ia vai puai noa â vau eiaha vai ia taiva, e eiaha ta‘u mau fafauraa ia mo‘e, ia rahi noa’tu ra to‘u iteraa papu no te Evanelia e ia tupu to‘u hinaaro—eiaha te hinaaro ana‘e, ia rave atoa râ te ohipa—ia tavini no te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.24
Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa
-
No te aha e parau mau te parau e, eita e roaa te iteraa papu o te hoê taata “ma te ore e haapa‘o i te faaueraa.”?
-
No te aha i titauhia ai ia tamau noa i te haapuai i te iteraa papu? Nahea tatou ia tamau maite ma te rohirohi ore i te tautoo no te faarahi i to tatou iteraa papu?
-
Nahea to tatou iteraa papu i te tauturu ia tatou i roto i te mau taime tamataraa e aore râ, te mau taime hamani-ino-raa? Nahea to tatou iteraa papu i te tauturu ia tatou i roto i te mau taime maitai e te auhune?
-
No te aha to tatou iteraa papu e puai ai ia faaite ana‘e tatou i te reira? Ia faaroo ana‘e tatou i te iteraa papu o vetahi ê?
-
Eaha te mau taime, e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou iteraa papu, taaê noa’tu te pureraa iritiraa mana‘o?
-
Nahea te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia faahotu i to ratou iho iteraa papu no ni‘a i te Evanelia?
Ia tai‘o tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e ia haapa‘o i te mau ture i roto ra, “e tupu tatou i te rahi, e e hotu to tatou ite e to tatou maramarama.”