Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1: Te aporaa e te haapiiraa i te Evanelia


Pene 1

Te aporaa e te haapiiraa i te Evanelia

E maitai te haapiiraa i te Evanelia mai te mea e, e vauvauhia e e fariihia te reira na roto i te faaururaa a te Varua Maitai.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

Ua parau te Peresideni Heber J. Grant: “Aita vau i ite i te hoê mea o te horo‘a mai i te oaoa rahi a‘e i roto i te aau o te taata nei maori râ, te raveraa i te ohipa i te utuafare e i rapae i te utuafare no te faaora i te varua o te taata nei. Aita vau i ite i te hoê mea o te fatupu i roto ia tatou i te here rahi a‘e i te mau mea maitai atoa, maori râ, te haapiiraa i teie Evanelia a Iesu Mesia.”1

Taaê noa’tu to’na maitai ei orometua haapii Evanelia, ua rohi atoa te Peresideni Grant no te apo mai i te tahi mau mea i roto i te mau iteraa papu o vetahi ê. Te parau ra oia e: “E mea au na‘u ia haere i roto i te mau huru putuputuraa atoa a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Aita e putuputuraa ta‘u e haere, i roto anei i te paroita e aore râ, i te tĭtĭ e aore râ, i te mau amuiraa rahi, e aita vau i haamaitaihia, i haapiihia, e i faaitoitohia i roto i to‘u faaroo i te Evanelia; e aita vau e faaroo i te hoê mea tei riro ei pane ora.”2

I te apîraa o Heber J. Grant, ua tupu te hoê mea i ni‘a ia’na tei tauturu ia’na ia ite i te faufaa o te haapiiraa e te aporaa na roto i te Varua. I muri a‘e te parau ra oia e:

“E rave rahi mau mea tei tupu i roto i to‘u tau apîraa, no ni‘a i te faaururaa e te mana no roto mai i te mau taata tei poro i te Evanelia na roto i te varua o te iteraa papu e te pure. Te haamana‘o nei au i te hoê mea tei tupu i te tau e taurearea noa vau, mai te mea ra e, ahuru ma hitu e aore râ, ahuru ma va‘u to‘u matahiti i te reira taime. Ua faaroo vau i te Episekopo Millen Atwood i tera ra tau i te horo‘araa i te hoê a‘oraa i roto i te Paroita Ahuru ma Toru. I taua taime ra, te haapii atoa ra vau i te tarame, e ua hapehape rii te tarame i roto i ta’na mau faahitiraa parau.

“Ua papa‘i au i ta’na pereota matamua, ua ata vau ia‘u iho, e na ô a‘era vau e: ‘I teie pô, i roto i te maororaa e toru ahuru minuti te paraparauraa te Taeae Atwood, e navai roa ïa te mau parau atoa e hinaarohia e au no teie tau to‘eto‘e taatoa i roto i ta‘u haapiiraa tarame i te pô.’ Inaha ho‘i, titauhia ia matou ia afai atu i roto i te hora haapiiraa, i te mau hepetoma tataitahi, e piti pereota, e aore râ, e maha, te vai ra te hape o te tarame i roto, e ia faaite atoa i te faahitiraa afaro.

“Ua feruri au nahea vau ia faatitiaifaro i taua mau hape ra, ma te faaroo atoa i te a‘oraa a te Episekopo Atwood. Tera râ, aita i ti-‘a ia‘u ia papa‘i faahou i te tahi atu mau parau i muri a‘e i taua pereota matamua ra—aita hoê noa a‘e ta‘o; e ia hope te a‘oraa a Millen Atwood, ua tahe noa te pape mata i ni‘a i to‘u na paparia, e roimata no te aau mehara e no te mauruuru, tei faaî i to‘u na mata, no te nehenehe o te iteraa papu ta taua taata ra i faaite no ni‘a i te ohipa hanahana a Iosepha Semita, te peropheta a te Atua, e no ni‘a atoa i te faaururaa nehenehe tei vai i ni‘a i te peropheta i roto i ta’na mau ohipa.

“Noa’tu e ua hau i te piti ahuru ma pae matahiti i teie nei to‘u faarooraa i taua a‘oraa ra, te vai oraora noa ra ïa te reira i teie mahana, e te mau haaputapuraa e te mau mana‘o tei roaa ia‘u i taua taime ra, te vai papu noa ra ïa mai tei fariihia e au i taua tau ra. Ua ite outou e, aita roa’tu vau i feruri faahou e faaohipa i taua mau pereota ra e hape tarame to roto, mai ta‘u i feruri e, e ti‘a vau i ni‘a i roto i te piha haapiiraa, i reira e faaino ai i te i‘oa o te Atua. Na taua iteraa papu ra i faatupu i te hoê putapû rahi matamua i roto i to‘u aau e to‘u varua, aitâ i tupu a‘e nei, no ni‘a i te misioni hanahana a te peropheta. Ua faaroo a‘e nei au e rave rahi iteraa papu tei au-roa-hia e au, e o tei haaputapû ia‘u, teie râ te iteraa papu matamua tei faatahe roa i to‘u roimata, na roto i te faaururaa a te Varua o te Atua i ni‘a i taua taata ra.

“I roto i te rahiraa matahiti tei mairi mai taua taime mai ra, aita roa’tu vau i hitimahuta e i haapeapea faahou i te mau hape o te tarame e aore râ, te faahitiraa parau hape a te feia e poro ra i te Evanelia. Ua ite a‘era vau e, mai te huru ra e, te haava ra vau i te hoê taata na ni‘a i te huru o te ahu ta’na i oomo, haava i te varua o te hoê taata na ni‘a i te ahu o to’na reo. Mai taua mahana mai ra e tae mai i teie mahana, te mea hoê roa tei haaputapû ia‘u maori râ, te Varua, te faaururaa a te Atua ora o te vai i roto i te hoê taata a poro ai oia i te Evanelia, eiaha râ te reo…Ua ite papu vau e, tei te Varua te ora e te haroaroa, eiaha râ i tei te parau papa‘i.” [A hi‘o 2 Korinetia 3:6.]3

Te mau haapiiraa a Heber J.Grant

Ia haapii tatou i te Evanelia, e faatumu tatou i te haapiiraa i ni‘a i te mau parau tumu ohie, e te paari, e i ni‘a atoa i te mau faaueraa.

E ere te maa ta tatou e hi‘o ra e ta tatou e feruri ra e, e mea au, o te riro ei maitai no tatou, ia amu roa râ tatou e ia tamarû roa i te reira. E ere atoa na te hoê tamaaraa rahi e horo‘a mai i te puai e te maitai hau atu, e o te tauturu mai ia tatou ia rave maitai i ta tatou ohipa i roto i te aroraa o te oraraa nei, area râ, i te rahiraa o te taime, na te maa iti ha‘iha‘i roa a‘e e horo‘a mai i te maitai o te vai maoro, i te feia e amu i te reira. No reira, e ere atoa ïa na te maa i faaineinehia e te feia maramarama, e horo‘a mai i te mau taime atoa, i te puai hau atu i roto ia tatou no te rave, ma te hanahana e te itoito, i ta tatou hopoia i roto i te aroraa o te oraraa nei, i te rahiraa râ o te taime, o te mau haapiiraa ïa no roto mai i te taata haehaa roa a‘e te farii i te pahonoraa i roto i to tatou aau e to tatou varua, e o te horo‘a mai i te puai no te haere i mua e no te rave i ta tatou hopoia i roto i te aroraa i te mau mahana atoa no te titau i te maitai.4

E mea ti‘a i te mau pŭpŭ tauturu o te Ekalesia ia faariro i te paturaa i te iteraa papu i roto i te feruriraa e i roto i te aau o te Feia Mo‘a, i to te feia apî ihoa râ, ei opuaraa na ratou—te iteraa papu no ni‘a i te parau mau o te Evanelia tei Faaho‘i-faahou-hia mai, no ni‘a ho‘i i te ti‘araa Mesia o to tatou Fatu o Iesu Mesia, no ni‘a atoa i te hanahana o te misioni a te Peropheta Iosepha Semita, no ni-‘a ho‘i i te tupuraa hanahana o teie Ekalesia tei faatiahia e te Atua e Ta’na Tamaiti na roto i te Peropheta, e no ni‘a atoa i te parau e, teie te Ekalesia a Iesu Mesia, e e vai noa te reira e a muri noa’tu, e te mau mea atoa i roto i te reira, —ia ti‘a i te Feia Mo‘a ia farii e ia fana‘o i teie mau iteraa papu, e ia ora ratou ma te haapa-‘o i te mau faaueraa a te Fatu, ia faatupu tamau noa ratou i te rahi i to ratou iteraa i te Parau Mau, ia ti‘a ia ratou ia ora i te hoê oraraa e ti‘a ai ia ratou ia farii i te faaoraraa, te faateiteiraa, e te oaoa mure ore i roto i te Basileia Tiretiera, e i te hopea ra, ia nehenehe atoa ratou ia arata‘i i te tahi atu mau taata o te ao nei ia farii atoa i te ite e te iteraa papu no ni‘a i te Parau Mau na roto i ta ratou mau haapiiraa e to ratou hi‘oraa maitai, ia farii atoa ho‘i taua mau taata i teie nei mau haamaitairaa.5

Te ti‘aturi nei au e, te orometua tei roto ia’na te here i te Atua e te iteraa no ni‘a Ia’na, te here ia Iesu Mesia e te iteraa papu no ni‘a i To’na huru Atua, te iteraa papu no ni‘a i te misioni hanahana a te Peropheta Iosepha Semita; te orometua e tanu i teie mau mea i roto i te aau e i roto i te tino taatoa o te mau tamarii ta’na e haapii ra, ua pûpû mau ïa taua orometua ra ia’na i roto i te hoê o te mau ohipa hanahana roa a‘e e te nehenehe e te faahiahia ta te hoê taata e nehenehe e pûpû ia’na.6

E mata na i te haapii e i te haapa‘o i te mau parau tumu matamua o te Evanelia, ei reira te mau parau aro o te ra‘i e faatia‘ihia ai e tae noa’tu ua tae outou i te ra‘i ra.7

Mai te mau himene ta tatou e himene pinepine nei…eita roa’tu e ti‘a ia parau e, ua pinepine roa ta tatou parauraa i te mau faaueraa a te Fatu i to tatou mau taata, e te faaitoitoraa i te Feia Mo‘a ia haapa‘o i te reira.8

E rave rahi taime to te taata parauraa mai ia‘u e, “Ua ma‘ihia vau e ua rohirohi roa vau i te faaroo noa i taua mau mea noa nei â. Aita e faufaa ia faahiti tamau noa i te reira.” E rave rahi taata e faahapa nei i te mau a‘oraa ta ratou e faaroo nei no te mea te vai ra te mau mea i faahiti-pinepine- hia i roto…Mai te mea ra e, ua ite te Fatu i te faufaa no te faahiti-pinepine-raa i te parau, ei rave‘a no te oomoraa i te parau poro‘i ta’na e parau, i roto i te upoo o te taata. I roto i ta’na haapiiraa, e faahiti pinepine te Faaora i taua mana‘o noa nei â, i tera taime e tera taime, na roto i te mau reo taaê, mai te mea ra e, no te taamu papu i te reira i roto i te upoo e te aau o te mau taata e faaroo ia’na.9

E haapii tatou na roto i te mana o te Varua Mo‘a, ei reira tatou e riro ai ei feia haapii Evanelia maitai.

I roto i to‘u tere matamua i muri a‘e i to‘u riroraa ei melo no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti, e o Elder Brigham Young, Tamaiti, [melo atoa no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti, ] te haamana‘o ra vau i te faaotiraa vau i to‘u mana‘o e, eita vau e paraparau faahou, i roto i taua tere ra—o te hope i roto i te maha ava‘e— i te parau ta tatou e parau nei e “Te Parau Paari”…Ua faaoti au e, i roto i te pureraa ta‘u e haere i mua nei, e imi au i te tahi atu tumu parau. Ua tamata vau i te paraparau i te roaraa e 20 minuti i ni‘a i te tahi atu tumu parau, e mea ino mau ïa. I muri iho, ua paraparau faahou vau e 20 minuti, ma te ohie, i ni‘a i te tumu parau no te Parau Paari; e ua faaitehia mai ia‘u i muri a‘e e, te hoê mea faufaa roa no te mau taata i roto i taua oire iti na‘ina‘i ra ta‘u i haere atu e farerei, maori râ, ia haapiihia ïa ratou i te parau no te Parau Paari…I muri a‘e i taua ohipa i tupu ra, ua faaoti ihora vau i to‘u mana‘o e, ia tupu noa’tu te mana‘o i roto ia‘u e paraparau i ni‘a i te hoê tumu parau, e te vai ra te hinaaro ia na reira, noa’tu e, ua haapii noa na vau i te reira tumu parau e rave rahi hepetoma te maoro, e haapii faahou â ïa vau i te reira…

I to‘u tau faatereraa, ua oaoa roa vau i te faaiteraa e, mai te mea e, e haehaa to roto ia tatou e te aau pure e te hinaaro ia haapii i te taata, e faauru mai te Faatu ia tatou.10

Te vai ra te mata‘u e te mamahu i roto ia tatou paatoa ia ti‘a ana‘e tatou i mua i te taata no te poro ia ratou i te faanahoraa o te ora e te faaoraraa. Te feruri nei au e, ua ti‘a roa ïa te reira, i te mea e, te ite ra ïa tatou i to tatou iho tiamâ ore, to tatou paruparu, e to tatou iho taa ore ia haapii i te taata ta tatou e paraparau atu ma te tauturu ore a te Varua Mo‘a… Te mauruuru nei au i te mea e, ua vai noa taua varua mamahu ra i roto ia‘u i te taime a paraparau ai au i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, no te mea, aita vau e hinaaro ia tupu te mana‘o i roto ia‘u e, aita te maramarama e te faaururaa a te Atua e parahi nei i roto ia‘u, a paraparau ai au i te taata. Ua ite au e, eita vau e taa i te mea maitai roa a‘e no te taata, maori râ, na roto i te reo o te faaururaa.11

To‘u hinaaro tumu i roto i ta‘u paraparauraa i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, maori râ, ia haamaramaramahia to‘u feruriraa na roto i te faaururaa a te Varua Mo‘a. Ua ite au e, i roto i te ohipa haapiiraa i te taata, mai te mea e, aita te taata parau e faauruhia e to tatou Metua i te Ao ra, eita ïa e ti‘a ia’na ia faahiti i te hoê parau ei maitai e aore râ, ei faufaa no te Feia Mo‘a.12

Aita roa e taata e nehenehe e haapii i te Evanelia a Iesu Mesia na roto i te faaururaa a te Atua ora, e na roto ho‘i i te mana no te ra‘i mai, maori râ, ia haapa‘o oia i te reira i roto i te oraraa.13

Teie ta tatou hopoia—te tuuraa ia tatou i ni‘a i te hoê ti‘araa, e ia ti‘a ho‘i tatou i ni‘a no te haapii i te taata, e nehenehe ta tatou e haapii ia ratou na roto i te faaururaa a te varua o te Atua o te tae mai i ni‘a iho ia tatou; mai te mea râ e, aita tatou e haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, eita ïa ta tatou e nehenehe e faaitoito ma te mana, e ma te itoito, e ma te puai, i te tahi atu mau taata ia haapa‘o ratou i te mau faaueraa o ta tatou iho e haapa‘o ore nei.14

Ia riro tatou ei feia faaroo maitai e te hinaaro papu ia faaohipa i te mau mea i apohia mai e tatou, ei reira tatou e fana‘o ai i te mau putuputuraa e te mau haapiiraa a te Ekalesia.

Noa’tu eaha te puai o te iteraa papu, e aore râ, eaha te huru o te faaururaa i roto i te reira, mai te mea e, aita te taata faaroo e tau‘a maira i te parau, eita ïa te parau e ô i roto i te upoo. E au ïa e, e huero maitai teie e tanuhia nei i roto i te repo ino.15

E faariro te taata poia i te maa ei maa maitai. Te taata tei poia i te Evanelia a Iesu Mesia e faatupu ïa oia i te au i roto ia tatou i ta tatou mau amuiraa.16

Te vai ra te tahi mau taata e haere nei i te mau pureraa e matahiti e matahiti atu, e te faaroo nei i te mau tavini o te Fatu i te haapiiraa ia ratou ma te ohie e te haehaa i ta ratou mau hopoia, e i reira, haere atu ai i rapae i taua mau pureraa ra, e aita roa’tu i faaohipa i te mea ta ratou i faaroo; ua haafaahiahia ratou ia ratou i te mea e, ua haere tamau noa ratou i te pureraa. Teie nei, e au mau hoa e, mai te mea e, e tamau noa outou i te haere i te tamaaraa i te ahiahi, parahi atura i raro e hi‘o maitai atura i te maa, e aita’tura i amu noa a‘e i te reira, eita e maoro roa, e pohe outou i te poia. Te vai ra te tahi Feia Mo‘a i te Mahana Hopea nei e haere nei i te pureraa, e te pohe nei ratou i te poia varua no te mea aita ratou e farii nei e e tamarû nei i te maa varua e horo‘ahia ra i reira. Eiaha tatou ia riro ei feia faroo noa i te parau, ei feia faaohipa atoa râ i te reira [a hi‘o Iakobo 1:22].17

Ia haere ana‘e tatou i roto i te hoê pureraa, e ite tatou i te varua o taua pureraa ra. Mai te mea e, aita tatou i tae i roto i te reira pureraa e na te tahi taata i faaite mai ia tatou i te varua nehenehe tei vai i reira, e te ohipa tei tupu i ni‘a i te feia tei tae e tei farii i te reira, eita ïa tatou e ite papu maitai i te reira mau mea. E au mau ïa mai te hoê taata tei poia roa e e haere mai te hoê taata e faaite mai ia’na i te parau no te hoê tamaaraa maitai roa, eita râ oia e ite papu maitai i te au o te reira tamaaraa. Na tatou iho e amu i ta tatou maa, e ora tatou no tatou iho, e ti‘a tatou i ni‘a i te reni o ta tatou hopoia ia nehenehe ia tatou ia amu i te Varua o te Fatu, ia faaitehia mai te Varua o te Fatu.

…Titauhia ia Francis M. Lyman [no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo] ia haere na Tooele mai i te pô na mua a‘e i ta matou apooraa e e faaea ai oia hoê pô [i Salt Lake City]e hoê mahana taatoa ia ti‘a ia’na ia tae mai i te mau apooraa a te Peresideniraa e te mau Aposetolo o te faaoti e piti e aore râ, e toru hora muri a‘e, tera râ, aita roa oia i mairi i te hoê noa a‘e o te reira mau apooraa.

I te hoê mahana ua parau atu vau ia’na: “Mea faahiahia roa na-‘u ia hi‘o i to oe vitiviti e te taeraa mai i ta tatou mau apooraa atoa.”

Na ô maira oia e: “Aita vau e hinaaro ia mairi au i te hoê noa a‘e faaururaa no ô mai i te Fatu ra; aita vau e hinaaro ia tae mai te Varua o te Fatu i roto ia‘u na roto mai i te tahi taata ê atu. Ua hinaaro vau ia farii i te reira, e ia vai te reira i roto ia‘u, e ia taa i te reira, e ia ite i te reira na roto ia‘u iho.”18

Na roto i te pure faaroo, e roaa te maitai e te puai i te feia haapii e te feia apo.

Te hinaaro nei au, mai tei matarohia e au ia paraparau ana‘e au i te Feia Mo‘a, ia farii i te haamaitairaa o to outou faaroo e ta outou mau pure, ia nehenehe i te hoê Varua maitai ia parahi mai i rotopu ia tatou, ia haamaitaihia ho‘i tatou paatoa te tahi e te tahi i roto i to tatou faaroo mo‘a na roto i to tatou amuitahiraa mai i ô nei… Ua ite au e, te feruri nei te tahi mau taata e, e parau oti noa teie na te feia orero ia titau i te faroo e te pure a te Feia Mo‘a, te hinaaro nei râ vau e parau atu e, te feruri nei au e, e haafaufaa ore rahi mau to te taata i te parau no te taparuraa i te Fatu ia haamaitai e ia faauru i te feia e a‘o nei. I roto i te mau taime mai teie te huru, te hapa nei tatou i te rahiraa o te taime, no to tatou oreraa e faatumu i to tatou mau feruriraa e to tatou mau mana‘o i ni‘a i te taata a‘o e te oreraa e titau papu e na roto i te pure ia haamaitaihia oia e te Fatu. Te tatarahapa nei au iho nei i te haamo‘eraa i te tahi taime, a paraparau ai to‘u mau taea‘e, i te pure i te Fatu ia haamaitai mai ia ratou i To’na Varua Mo‘a.

Ua ite au na roto i te mau ohipa i tupu e, aita e taea‘e e ti‘a mai i ni‘a no te paraparau i te Feia Mo‘a, mai te mea e, e hinaaro mau to’na ia maitai ratou, ma te ore e titau papu i te faaroo e te pure a te mau taata…Ei pahonoraa i te mau pure a te Feia Mo‘a tei haaputuputu mai, ua ite au e, e haamaitai mai te Atua ia‘u e i te tahi atu mau taata o te ti‘a mai i mua ia outou i tera taime e tera taime no te poro atu ia outou i te mau hopoia e te mau titauraa tei titauhia ia outou ia rave no tei Hamani ia outou.19

Ia haere tatou i te pureraa, e haere tatou ma te pure i roto i to tatou aau ia faauru mai te Fatu i te feia e a‘o mai, na roto i To’na varua, e ia hope ta ratou a‘oraa mai ia tatou na roto i te faaururaa a To’na Varua, ia ho‘i tatou ma te mana‘o papu, ma te hinaaro, ma te pure, ia apo maite tatou i te haapiiraa tei faaroohia e tatou, ia ti‘a ia tatou ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa.20

Aitâ vau i farii a‘e nei i roto i to‘u oraraa i te poupou, e aore râ, i te oaoa, e aore râ, i te hau o te nehenehe e faaauhia i te poupou, te oaoa e te hau tei iteahia e au i te haereraa mai te taata tei faaroo ia‘u i te pororaa i te Evanelia a Iesu Mesia, e farerei ia‘u ma te parau mai e, ua roaa ia ratou te iteraa i te hanahana o teie nei ohipa; e te mau parau tei matara mai roto mai i to‘u na vaha, ua faatupu ïa te reira i te ite i roto i to ratou aau e, ua faaho‘i-faahouhia mai i te fenua nei te faanahonahoraa no te ora e te faaoraraa. Te ti‘aturi nei au e, aita e vai nei i te ao taatoa nei te hoê mea o te nehenehe e faaauhia i te poupou ta te hoê taata e farii ia ite ana‘e oia e, ua riro oia ei mauhaa i roto i te rima o te Atua ora no te farerei i te hoê taata aau parau ti‘a, no te faauru i roto ia’na i te here i te Atua e te hinaaro ia tavini Ia’na.21

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • No te aha e mea faufaa ia “na ni‘a iho noa” i te haapii i te mau parau tumu o te Evanelia? Eaha te maitai tei noaa ia outou na roto i te haapii-pinepine-raa-hia te mau parau tumu o te Evanelia?

  • Eaha te mau taime e nehenehe tatou e haapii i te Evanelia? Ia faaineine ana‘e tatou no te haapii, no te aha e mea faufaa ia faaite tatou i te Fatu i to tatou paruparu?

  • Eaha te auraa no te parau ra, e haapii na roto i te faaururaa a te Varua Mo‘a? (Hi‘o atoa 2 Nephi 33:1; PH&PF 50:13–22; 100:5–8.) Eaha ta tatou e rave no te farii i te arata‘iraa a te Varua i roto i ta tatou haapiiraa? (Hi‘o atoa Alama 17:2–3; PH&PF 11:18–21; 42:14.)

  • Eaha ta tatou hopoia a faaroo ai tatou ia vetahi ê ia haapii i te Evanelia? Eaha te ohipa e tupu i roto i te piha haapiiraa mai te mea e, e faaroo maitai tatou? Nahea to tatou faaroo maitai i te tauturu i te orometua e ia vetahi ê i roto i te piha haapiiraa?

  • Eaha te ti‘a i te mau orometua ia rave no te faaitoito i te mau melo o te piha haapiiraa ia faaô i roto i te mau haapiiraa?

  • E mea nahea te mau putuputuraa a te Ekalesia i te tautururaa ia outou ia tupu i te rahi i te pae varua? No te aha e hopoia na tatou ia pure no te feia e haapii i roto i te mau putuputuraa a te Ekalesia?

  • A faaineine ai tatou no te tuatapapa i te mau haapiiraa a te Peresideni Grant, eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faaohipa i te mea i apohia mai e tatou i roto i teie pene?

Te mau Nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1915, 82.

  2. I roto i te Conference Report, Eperera 1914, 24.

  3. Gospel Standards, haaputuhia e G. Homer Durham (1941), 294–96.

  4. “Some Paragraphs from Life”, Improvement Era, Eperera 1944, 203.

  5. I roto i te James R. Clark, haaputuhia e., Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6 buka (1965–75), 6:210–11.

  6. “Spiritual Development Needed in Education”, Improvement Era, Atopa 1923, 1092.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1924, 8.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1916, 38.

  9. “Spirit of the Lord Attends Elders of Church Who Strive to Obtain His Aid While Speaking in Public”, Deseret Evening News, 15 Mati 1919, tuhaa 4, VII.

  10. Deseret Evening News, 15 Mati 1919, tuhaa 4, VII.

  11. I roto i te Brian H. Stuy, haaputuhia e., Collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, 5 buka (1987–92), 3:190–91.

  12. I roto i te Conference Report, Eperera 1898, 14.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1938, 15.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1898, 36.

  15. “Some Sentence Sermons”, Improvement Era, Setepa 1944, 541.

  16. I roto i te Conference Report, Atopa 1933, 118.

  17. I roto i te Collected Discourses, 3:193–94.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1934, 122–23.

  19. I roto i te Collected Discourses, 3:190–91; tauihia te paratarafa.

  20. I roto i te Conference Report, Atopa 1914, 77.

  21. Deseret Evening News, 15 Mati 1919, tuhaa 4, VII.

Hōho’a
sister teaching

“Aita vau i ite i te hoê mea o te fatupu i roto ia tatou i te here rahi a‘e i te mau mea maitai atoa, maori râ, te haapiiraa i teie Evanelia a Iesu Mesia.”

Nene’i