Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 22: Haapii i te tamarii i te paari e te a‘o o te Evanelia


Pene 22

Haapii i te tamarii i te paari e te a‘o o te Evanelia

Na roto i te tautururaa a te feia faatere o te Ekalesia e te mau orometua, e mea ti‘a i te mau metua ia rohi ma te itoito e te tamau maite i te haapii i te mau tamarii i te Evanelia.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

E rave rahi te parau tei parauhia no ni‘a i to te Peresideni Heber J. Grant itoito e te haapa‘o. Tera râ, taa‘e noa’tu te mau haamaitairaa tei fariihia e a’na no to’na faaroo e to’na itoito i te rave i te ohipa, e mea vitiviti atoa oia i te faaite mai i ta’na tarahu i te feia tei haapii ia’na i te Evanelia i to’na tamariiriiraa.

Mea pinepine oia i te haamaitai i to’na metua vahine. Te na ô ra oia e, “Oia mau roa, o to‘u metua vahine te tumu no te mau mea atoa, no te mea, ua pohe to‘u metua tane i te ivaraa o to‘u matahiti; e ua riro te mau haapiiraa nehenehe, te faaroo, te parau ti‘a o to‘u metua vahine ei faaururaa ia‘u.”1 No ni‘a i ta’na faaotiraa ia faaipoipo ia’na i roto i te hiero, te na ô ra oia e: “E mauruuru rahi to‘u no te faaururaa e te faaotiraa tei roaa ia‘u ia hamata i te oraraa ma te ti‘a mau. No te aha te reira i tae mai ai i roto i to‘u feruriraa? Ua tupu mai te reira i roto ia‘u no te mea ua ti‘aturi to-‘u metua vahine i te Evanelia, ua haapii mai oia ia‘u i te faufaa no te reira, ua horo‘a mai ia‘u i te hinaaro ia titau i te mau maitai no te haamataraa i te oraraa ma te ti‘a mau e ia rave i te mau mea atoa mai te au i te mau haapiiraa o te Evanelia.”2

Ua faaite atoa te Peresideni Grant i to’na mauruuru i te mau orometua no te Haapiiraa Sabati e ia vetahi ê atu, tei arata‘i ia-’na i roto i to’na tau tamariiriiraa. Te parau ra oia e, “E vai noa to‘u mauruuru i taua mau taata ra e a muri noa’tu, no te mana-‘o putapû ta ratou i faatupu i roto ia‘u.”3

Ua pee te Peresideni Grant i te hi‘oraa o te mau orometua maitai i roto i to’na oraraa, e ua rave itoito oia i te ohipa no te haapii i te parau mau i ta’na iho mau tamarii. Teie te parau a ta’na tamahine o Frances Grant Bennett no ni‘a i te maitai o ta’na raveraa no te tauturu ia’na e i to’na mau tuahine e to’na mau taea-‘e ia haapa‘o i te Evanelia: “I roto i te mau mea e ere i te mea faufaa roa, mea varavara roa te taime e parau mai o papa ia matou e, ‘Aita.’ No reira, ia parau ana‘e oia e, ‘Aita, ‘ ua ite ïa matou e, eaha mau to’na auraa. Ua riro ta’na huru haapiiraa ia matou ei rave‘a no te raveraa matou i ta matou iho mau faaotiraa mai te mea e, e nehenehe. E haapii hoa oia ia matou na roto i te faaoroma‘i no te aha oia i feruri ai e, aita te tahi mau raveraa i tano, e i reira oia e parau ai e, ‘Tera to‘u mana‘o; tera râ, na outou e faaoti no outou iho.’ E no reira, e tuati noa ta matou faaotiraa i ta’na. Ua ti‘a ia’na ia faaitoito ia matou ia hinaaro i te rave i te ohipa ti‘a eiaha râ ia faahepohia no te rave i te reira.”4

Aita te Peresideni Grant e rohirohi i te tautooraa no te haapii i ta’na mau tamarii, noa’tu e, ua paari te tahi pae o ratou. I te 52raa o to’na matahiti, a riro ai oia e melo no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua faaroo maitai oia i te hoê a‘oraa i roto i te amuiraa rahi, na te Peresideni Joseph F. Smith, i te faaitoitoraa i te mau melo o te Ekalesia ia “faaite i to ratou faaroo, i to ratou haapa‘o e to ratou here i te mau parau tumu o te Evanelia, na roto i te huru no ta ratou aupururaa i ta ratou mau tamarii e te arata‘iraa mai ia ratou i roto i te faaroo.”5 E i muri a‘e, i taua mahana ra hoa, ua ti‘a maira o Elder Grant i mua i te purupiti e na ô maira:

“Te hoê o te mau hinaaro rahi o to‘u nei oraraa, o te oraraa ïa i te hoê oraraa e faufaahia ai to‘u metua tane e to‘u metua vahine; e te tahi atoa hinaaro rahi o to‘u nei oraraa o te aupururaa ïa i ta‘u mau tamarii i roto i te paari e te a‘o o te Evanelia. Te hoê o te mau tumu parau au-roa-hia e au no te a‘o atu i mua i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, o te tumu parau ïa no roto mai i te heheuraa a te Fatu tei faaite mai ia tatou e, e hopoi‘a na tatou ia a‘o i ta tatou mau tamarii e ia haapii ia ratou ia pure e ia haere ma te parau ti‘a i mua i te Fatu [a hi‘o PH&PF 68:25–28]. Te ti‘aturi nei au e, aita teie faaueraa i haapa‘o-maitai-hia, e ua oaoa roa vau i te mau parau a to tatou Peresideni i teie mahana, i te faaitoitoraa mai i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei ia rave i ta ratou hopoi‘a no taua ture ra. Ua tautoo vau no te haapa‘o i te reira, tera râ, ua rave au i te hoê faaotiraa ia riro vau ei taata itoito roa’tu â i te haapa‘oraa, i te mau tau i muri nei. Te ti‘aturi nei au e, e nehenehe ta tatou paatoa e haamaitai atu â ia tatou.”6

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

E hopoi‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau parau tumu o te Evanelia.

Te mana‘o nei au e, aita vau e fifi ia parau e, te hinaaro rahi o te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hope‘a nei maori râ ia tupu ta ratou mau tamarii i roto i te paari e te a‘o o te Evanelia, ma te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, ia faaorahia ho‘i ratou i roto i To’na ra basileia. Te feruri nei te tahi mau taata e, mai te mea e, e huero no te haavare e no te ino to roto i te upoo o te hoê tamarii i roto i te roaraa o to’na oraraa, e nehenehe i te hoê taime poto roa, e tanu i roto i to’na upoo te hoê huero no te parau mau no te ooti i te parau mau. E feruriraa maamaa ïa… E maamaa mau to te hoê taata faaapu o te titau i te mau taata atoa e haere mai na te pae faaapu, ia hue mai i te tahi mau huero aihere, no te roaraa e piti ahuru ma hoê matahiti, e i muri iho, a feruri ai e, e nehenehe ta-’na e tanu i te huero maa no te horo‘a mai i te ootiraa maitai.

Penei a‘e ua ite au i te tabula numeraraa taime (multiplication), ua ite atoa paha ta‘u vahine, eita râ ta‘u e nehenehe e feruri e, na roto i te reira ite ra, e fanauhia mai ïa ta‘u mau tamarii e tei roto a‘e na te tabula numera taime i to ratou upoo. Penei a‘e ua ite au e, e parau mau te Evanelia, na reira atoa ho‘i ta‘u vahine; eita roa-’tu râ ta‘u e nehenehe e feruri hoê iti noa a‘e taime e, e fanauhia mai ïa ta‘u mau tamarii e taua ite ra i roto ia ratou. E roaa te iteraa papu ia tatou no ni‘a i te Evanelia na roto i to tatou haapa‘oraa i te ture e te mau oro‘a no te reira; e mai te reira atoa ho‘i te huru e roaa ai te reira ite i ta tatou mau tamarii; e mai te mea e, aita tatou e haapii ia ratou, e aita ho‘i ratou e haere na ni‘a i te e‘a afaro e te piriha‘o e tae atu ai i te ora mure ore ra, e ore roa ïa te reira ite e roaa ia ratou. Ua faaroo vau i te tahi mau taata i te parauraa e, ua fanauhia ta ratou mau tamarii ei fatu ai‘a no te mau fafauraa atoa o te fafauraa apî e te mure ho‘i, e e tupu ho‘i ratou i te paariraa ma te ite o te Evanelia i roto ia ratou, noa’tu te huru o te ohipa ta ratou e rave. Te hinaaro nei au e parau atu ia outou e, e ere teie i te parau haapiiraa ti‘a, e te pato‘i ra ho‘i te reira i te faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra. Te ite nei tatou e, ua horo‘ahia mai i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei te hopoi‘a ia haapii ratou i ta ratou mau tamarii, e ere te hoê titauraa, ei ture râ:

“E teie faahou â, mai te mea e tamarii ta te mau metua i Ziona, e a ore râ i roto i te hoê o to’na ra mau tĭtĭ i haamauhia ra, o te ore ho‘i e haapii atu ia ratou ra ia ite papu roa i te parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua ora, e no te bapetizoraa e te horo‘a no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te va‘u o te matahiti ra, tei ni‘a iho ïa te hara i te upoo o te mau metua;

“E e riro teie ei ture no to Ziona ra, e a ore râ i roto i to’na mau tĭtĭ o tei haamauhia ra;

“E e bapetizohia to ratou ra mau tamarii no te haamatararaa i to ratou ra mau hara ia na‘ehia te va‘u o te matahiti, e e farii ho-‘i i te tuuraa rima ra,

“E e haapii atoa ratou i to ratou ra mau tamarii ia pure, e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu.” [PH&PF 68:25–28.]…

Te mau metua atoa tei here i te Evanelia, ua ineine ïa oia e tei roto ho‘i te hinaaro ia’na ia haere e tae roa’tu i te hopea o te fenua nei, no te poro i te reira, e te hoê o te mau oaoa rahi o te ti‘a i te hoê taata ia farii, o te arata‘iraa mai ïa i te mau varua ia ite ratou i te parau mau. Ia riro ho‘i te haapiiraa tatou i ta tatou mau tamarii i te faanahonahoraa no te faaoraraa ei oaoaraa rahi a‘e no tatou nei. 7

I roto i te mau faaueraa matamua roa ta te Fatu i horo‘a’tu ia Adamu raua o Eva ra, te na ô ra oia e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei.” [Genese 1:28.] Ua faahiti faahou mai Oia i te reira faaueraa i to tatou nei anotau. Ua heheu faahou mai Oia i roto i teie nei tau tuuraa hopea, i te parau tumu no te mure ore o te fafauraa o te faaipoiporaa. Ua faaho‘i faahou mai oia i ni‘a i te fenua nei, i te mana no te tomoraa i roto i taua fafauraa ra, ma te parau mai e, o te reira ana‘e te raveraa ti‘a no te apiti i te tane e te vahine, e te rave‘a hoê roa atoa e ti‘a ai i te taatiraa mo‘a o te utua-fare ia vai noa e tae roa’tu i ô mai i te menema e a muri noa’tu. Ua parau oia e, e haamauhia teie taatiraa mo‘a na roto ana‘e i te mau oro‘a o te ravehia i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu, e no reira i titauhia ai i To’na ra mau taata ia faaipoipo ia ratou i roto ana‘e i To’na hiero ia au i teie mau oro‘a.

Ua parau mai te Fatu ia tatou e, e hopoi‘a na te mau tane e te mau vahine faaipoipo atoa ia haapa‘o i te faaueraa tei horo‘ahia ia Adamu ra ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua nei, i reira ho‘i e ti‘a ai i te tiria rahi varua maitihia, te tiai nei i to ratou tino tahuti, ia haere mai i ô nei, e ia haere i mua i roto i te faanahoraa rahi a te Atua, e ia riro mai ei mau varua maitai hope roa, i te mea ho-‘i e, ia ore ana‘e teie tino tahuti nei, e ore ïa e ti‘a ia ratou ia farii i te huru ta te Atua i faaineine no ratou ra. No reira, e mea ti‘a i te mau tane e te mau vahine faaipoipo atoa ia riro ei metua tane e ei metua vahine i Iseraela nei, no te mau tamarii ma te fanauhia i roto i te fafauraa mo‘a e te mure ore ho‘i.

Na roto i to te mau metua tane e to te mau metua vahine faataeraa mai i taua mau varua maitihia ra i ni‘a i te fenua nei, te farii atoa ra ïa ratou i te hopoi‘a mo‘a roa a‘e, i mua i te varua tei farii i te tino tahuti e i mua atoa i te Fatu Iho na roto i te fariiraa i taua horo‘araa na te Fatu ra, no te mea, te huru o taua varua ra a muri a‘e, te mau haamaitairaa e aore râ, te mau faautu‘araa e tae mai i ni‘a ia’na a muri a‘e, i te rahiraa o te taime, tei te huru ïa o te aupururaa, te haapiiraa, te arata‘iraa ta te mau metua e horo‘a i roto i taua varua ra.

Aita hoê metua e nehenehe e ape i taua titauraa ra e taua hopoi‘a ra, e e titau mai te Fatu ia tatou ia rave-hope-roa-hia taua titauraa ra e taua hopoi‘a ra. Aita e ohipa teitei a‘e i teie o te ti‘a i te taata ia rave.

No reira te ti‘araa metua vahine i riro ai ei piiraa mo‘a, ei ohipa mo‘a no te faatupu i te mau opuaraa a te Fatu, ei haamo‘araa no te utuutu, no te faaamu i te tino, te feruriraa, e te varua o tei haapa-‘o i to ratou ai‘a matamua ra e tei haere mai i ni‘a i te fenua nei no to ratou ai‘a piti ra “ia ite e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra.” [Aberahama 3:25.] E ohipa ïa na te metua vahine ia arata‘i ia ratou ia haapa‘o i to ratou ai‘a piti, e “o ratou o te haapa‘o i te piti o to ratou ai‘a, e faarahihia to ratou hanahana a muri, e a muri noa’tu.” [Aberahama 3: 26.]…

E mea fatata te ti‘araa metua vahine i te atuaraa. O te ohipa teitei a‘e ïa e te mo‘a ho‘i o te ti‘a i te taata nei ia rave. Tei faatura i taua piiraa e taua ohipa mo‘a ra, tei piha‘i iho ïa oia i te melahi. E ia outou na e te mau metua vahine no Iseraela nei, te parau atu nei matou e, ia haamaitai mai te Atua ia outou e ia paruru mai ia outou, e ia horo‘a mai ia outou i te puai e te itoito, te faroo e te ite, te here mo‘a e te horo‘araa ia outou i roto i te ohipa, ia ti‘a ia outou ia rave hope roa i to outou piiraa mo‘a. E ia outou na e te mau metua vahine e ia outou o te riro mai ei metua vahine, te parau atu nei matou e: Parahi viivii ore noa, parahi mâ noa, a ora ma te parau ti‘a, ia ti‘a ho‘i i to outou huaai e tae roa’tu i te u‘i hopea ra ia parau mai ia outou e, ei maitai.8

Ua faaroo a‘e nei au i te tahi mau tane e te tahi mau vahine ia parau e, e vaiiho noa ratou i ta ratou mau tamaiti e ta ratou mau tamahine ia tupu noa na e tae roa’tu i to ratou paariraa, hou a haapii ai ia ratou i te mau parau tumu o te Evanelia, eita ïa ratou e haaputu noa i te Evanelia i roto ia ratou i to ratou tamariiriiraa, hou a ti‘a ai ia ratou ia ite i te auraa no te reira. Ia faaroo ana‘e au i te tane e te vahine ia parau i teie huru parau, e feuri au e, aita to ratou e faaroo i roto i te mau parau tumu o te Evanelia, e aita atoa ho‘i ratou e taa ra i te auraa o te reira, mai tei titauhia. Ua parau te Fatu e, e ohipa na tatou te haapiiraa i ta tatou mau tamarii i to ratou apîraa ra, e e mea au a‘e na‘u e pee i Ta’na parau i te pee i te mau parau a te feia aore e haapa‘o nei i Ta’na mau faaueraa. E feruriraa maamaa roa ïa te feruriraa e, e paari ta tatou mau tamarii ma te ite i te Evanelia, ma te haapii-ore-hia ratou. Te parau nei te tahi mau tane e te tahi mau vahine e, “I teie nei, e Feia Mo‘a vau no te mau Mahana Hope‘a nei, e ua faaipoipohia maua i roto i te hiero, e ua taatihia i mua i te fata na te hoê taata tei mau i te Autahu‘araa o te Atua, mai te au i te fafauraa apî e te mure ore, e ua ruuruuhia ta maua mau tamarii ia tupu ratou i te paari e ia riro mai ei Feia Mo‘a maitai i te mau Mahana Hope‘a nei; aita e ohipa ê atu e ti‘a ia rave; ua fanauhia ratou mai te reira.”…Te hinaaro nei au e parau atu ia outou e, eita ta tatou mau tamarii e ite e, e parau mau te Evanelia, maori râ, ia haapii ratou i te reira e ia roaa to ratou iho iteraa papu. Te metua e feruri e, e fanau mai ta ratou mau tamarii ma te ite o te Evanelia i roto ia ratou, te haavare ra ïa ratou ia ratou iho. Oia mau, e nehenehe ta ratou e farii i te mau haamaitairaa rahirahi a‘e, i te mea e, ua fanauhia ratou i roto i te fafauraa apî e te mure ore ho‘i, e e riro ïa ei ohipa ohie no ratou ia tupu i te paari ma te rave i ta ratou mau ohipa; ua maramarama râ te diabolo i te reira, e no reira, te imi nei oia i te mau rave‘a atoa ia faaatea ê i ta tatou mau tamarii i te parau mau.9

Te pure nei au ia ti‘a i te Fatu ia horo‘a i te mau metua o te feia apî, i te haroaroaraa e te iteraa i te mau fifi e te mau faahemaraa e farereihia e ta tatou mau tamarii, ia arata‘ihia te mau metua no te faaitoito i ta ratou mau tamarii, no te faatere ia ratou, no te haapii ia ratou nahea ia ora mai ta te Fatu e hinaaro nei ia ora ratou.10

Eaha ta tatou e titau nei? Te faufaa? Te tao‘a rahi? Mai te mea e, ua farii tatou i te Evanelia a Iesu Mesia, te titau nei ïa tatou i te ora mure ore. E rave ïa tatou i te ohipa no te faaora i to tatou varua. E ia ora to tatou iho varua, e rave ïa tatou i te ohipa no te faaora i ta tatou mau tamarii. …Te hinaaro nei au e parau e, te faufaa ai‘a maitai roa a‘e te ti‘a ia outou ia vaiiho na ta outou mau tamaiti e na ta outou mau tamahine, o te faahoturaa faufaa ïa i roto i te basileia o te Atua.11

E tauturu te feia faatere no te Ekalesia e te mau orometua i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii.

Te tauturu nei te mau orometua haapii o ta tatou mau tamarii i te mau metua ia tarai i te oraraa o ta ratou mau tamarii. E hopoi‘a rahi mau ta ratou, e tae noa’tu i ta ratou tiaauraa, no te mau mea atoa ta ratou e haapii.12

E mea papu maitai e, te mau mana‘o e tuuhia i roto i te feruriraa o te mau tamariirii hara ore e o te mau tamaiti e te mau tamahine apî, e hau atu ïa te ohipa ta te reira e faatupu i roto i to ratou oraraa a muri a‘e, i ta te tahi atu mau mana‘o tei tuuhia i te tahi atu mau huru taime. E faaauhia te reira mai te huru i te papa‘iraa i ni‘a i te hoê api parau uouo, aita hoê a‘e papa‘iraa ê atu no te haapoiri e aore râ no te haafifi i te mea ta outou e papa‘i i ni‘a iho i te reira api parau.

E rave rahi tei rave i te mau ohipa faahiahia roa i roto i to ratou oraraa noa’tu e, ua rave na ratou i roto i to ratou apîraa i te mau mea au ore i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, e aore râ, no ratou iho; tera râ, e mea maitai roa’tu ahani e, e ti‘a ia tatou ia haamata i te oraraa o te mau tamarii ma te papa‘ihia i ni-‘a i te mau api o to ratou oraraa te mau ohipa maitai e te mau mana‘o e faatupu mai i te faaroo. Te na ô ra te parau e, “Ia opa te raau iti apî i te tanu-raa-hia ra, e opa atoa ïa i to’na paariraa.” Outou e haapii nei i ta tatou mau tamarii, tei ia outou na te hopoi‘a no te faaafaroraa i te raau iti apî. …

Aita e tao‘a e roaa mai i te taata mai roto mai i te ohipa faahoturaa moni, e aore râ, mai roto mai i te mau tao‘a rahi o te ao nei, e ti‘a ia faaauhia i te iteraa i roto i te aau e, ua riro te hoê taata ei mauhaa i roto i te rima o te Atua no te tarairaa i te tahi mau oraraa maitai; e e nehenehe ta‘u e fafau atu i te mau orometua paieti o ta tatou feia apî e, a tere ai ho‘i te tau, e haaputu atoa ratou i te faufaa o te haamauruururaa no roto mai i te mau tamarii tei taraihia te oraraa e taua mau orometua ra tei riro ei mauhaa i roto i te rima o te Atua.

E feruri paha tatou e, eita e vai maoro te mau haapiiraa tei haapiihia e tatou, tera râ, e nehenehe ta‘u e haapapû atu ia outou e, oia ïa. Ua papu ia‘u e, te iteraa papu tei horo‘ahia e te hoê orometua i mua i te mau tamariirii, na roto i te faaururaa a te Atua ora, e riro ïa ei ohipa fifi roa no ratou ia haamo‘e i te reira…

E taime to to tatou mau orometua e e mana atoa ho‘i to ratou, na roto i te faaururaa a te Varua o te Atua, ia faatupu i te hoê mana‘o i roto i te aau e te varua o te mau tamariirii hara ore e o te mau tamaiti e te mau tamahine apî e haamata nei to ratou oraraa. Te pure nei au ma te puai atoa o to‘u varua, ia tauturu mai te Atua ia outou i roto i ta outou ohipa; E e nehenehe ta‘u e fafau atu ia outou e, e tauturu mai Oia ia outou. Te ohipa faufaa roa no outou, o te hereraa ïa i ta outou ohipa e te raveraa i ta outou ohipa na roto i te faaururaa a te Varua o te Atua ora ra.13

I roto i te hoê amuiraa na te Haapiiraa Sabati…, ua tupu i reira te hoê o te mau pureraa hanahana roa a‘e aitâ vau i ite a‘e nei. E rave rahi mau taata a‘o ua horo‘ahia ia ratou tatai tahi e maha minuti no te paraparau, e ua riro ïa ei mau minuti faaiteraa mana‘o faahiahia mau, te taatoaraa o te reira. Te mana‘o rahi tei tuatapahia e te feia atoa tei paraparau mai i ni‘a i te tumu parau ra, “Te mau Mea e Titauhia no ta Tatou Haapiiraa Sabati”, e ere ïa te titauraa ia faaano atu â i teie faanahoraa, ia faarahi atu i tera mea e tera mea. Te titauraa rahi tei matara mai, ia rahi atu ïa i te Varua o te Fatu i roto i te aau o te mau orometua, ia horo‘a i taua varua ra i roto i te mau tamarii.14

E haapii te mau tamarii na roto i te hi‘oraa o to ratou mau metua e to ratou mau orometua.

E nehenehe anei ta tatou e ti‘aturi e, e paari ta tatou mau tamarii i roto i te ti‘aturiraa i te mau parau tumu o te Evanelia mai te mea e, aita tatou e faaite i te hi‘oraa? Aita vau i mana‘o e, e nehenehe ta tatou, na roto noa i te tahi parau faaoti, e faafariu i te mana‘o o ta tatou mau tamarii i ni‘a i te parau mau o te Evanelia; E mea ti‘a i to tatou oraraa ia riro ei hi‘oraa no ta tatou papa ture faaroo.15

Te parau nei au i te mau metua e, a titau i te Varua o te Atua. A tuu i te mau haapiiraa i roto i te feruriraa o ta outou mau tamarii na roto i te oraraa haehaa, te màrû e te ohie ta outou e ora. 16

E horo‘a te faaroo no ô mai i te Atua ra. Ia imi tatou i te faaroo, e haamaitai mai te Fatu ia tatou na roto i te horo‘araa mai i taua faaroo ra. E riro ïa ei horo‘a no ô mai Ia’na ra, e e fafauhia mai ia tatou e, mai te mea e, e haapa‘o tatou i te hinaaro o te Metua, e ite ïa tatou i ta’na parau [a hi‘o Ioane 7:17]. Tatou te mau metua, mai te mea e, e faatitiaifaro tatou i to tatou oraraa ia ite ho‘i ta tatou mau tamarii i roto i to ratou aau e, e Feia Mo‘a mau tatou no te mau Mahana Hope‘a nei, e ua ite papu tatou i te mea ta tatou e paraparau nei, e roaa atoa ïa ia ratou taua iteraa papu ra na roto i te imiraa i te Fatu.17

Aita to‘u hoê iteraa no ni‘a i te huru o te haapiiraa e te a‘oraa a te hoê metua tane no te mea, ua pohe to‘u metua tane i te tau e aiu noa â vau, tera râ, ua faaite mai te tahi mau taata ia‘u i to-’na huru. Ua faaite papu mai te taata ia‘u e, e taata hi‘oraa maitai o Jedediah M. Grant no teie Ekalesia.

Te haamana‘o nei au i te hoê taime ua ani au i te Tapena William H. Hooper ia tarima i te tahi mau parau tarahuraa moni na‘u, i te tau e taurearea e piti ahuru matahiti noa to‘u, a tahi ra a haamata ai i te ohipa putu faufaa.

Na ô maira oia e: “Aitâ vau i rave a‘e nei i te ohipa mai te reira te huru; aita roa’tu.”

Aita i maoro to‘u ho‘iraa mai i to‘u piha toro‘a, te tae mai nei te hoê afa‘i ve‘a taurearea no te fare moni mai, e parau maira ia‘u e, te hinaaro ra te tapena e farerei ia‘u.

Na ô atura vau ia’na e: “Aita vau e hinaaro e farerei ia’na.”

“Ua tono mai oia ia‘u ia arata‘i ia oe i te fare moni.”

Ua haere atura vau e ua parau maira oia e: “Tamaiti, tamaiti, horo‘a mai i tera mau parau tarahu.” Horo‘a’tura vau, e tarima mai nei oia i te reira. E i muri iho, na o mai nei oia e: “I to oe haereraa’tu i rapae, ua fariu atu vau i ni‘a ia Hills Tane e na ô atura, ‘Lew, o vai tera tamaiti? E rave rahi matahiti to’na aroharaa mai ia‘u i ni‘a i te purumu. Aita vau i ite ia’na. Aita vau e tarima i te hoê parau tarahu moni na te hoê taata aita vau i matau ia’na. O vai tera?‘ Na ô a‘era oia, ‘Ah, te tamaiti tera a Jeddy Grant, o Heber J. Grant.’ ‘Te tamaiti a Jeddy Grant? Faaho‘i mai ia’na. E tarima vau i tera parau tarahu moni, noa’tu e, na‘u iho e faaho‘i i te reira.’ ”

Te faahiti nei au i teie mau parau ma te ti‘aturi e, e ite te mau metua e, ua riro te hi‘oraa maitai, te parau ti‘a, te haapa‘o i te Evanelia, e te faaino ore, ia rave râ i te ohipa ma te itoito e te faaea ore no te haereraa i mua o te parau mau, ei ai‘a nehenehe ia vaiiho no ta tatou mau tamarii.18

Ua faati‘a mai te Tapena Hooper i te tahi mau mea no ni‘a i to-‘u metua tane tei faaite mai ia‘u i te here e te ti‘aturi o te tapena i ni‘a ia’na.

Na roto i te mau parau ta te tapena i parau mai ia‘u, ua î roa to‘u aau i te mauruuru i te Atua no to’na horo‘araa mai i te hoê metua tane mai te reira te huru, e aita e mo‘e-faahou-hia ia‘u te mau parau a te Tapena Hooper. Ua puta i roto ia‘u te hinaaro rahi ia ora e ia haa atoa mai te reira te huru, ia fana‘o ho‘i ta‘u mau tamarii i te reira, noa’tu e reva ê atu vau i teie nei oraraa, na roto i te papa‘iraa ta‘u i papa‘i.19

E mea au a‘e na‘u e pohe i roto i te veve ma te ite e, e faaite papu to‘u utuafare e, na roto i to‘u ite atoa ta te Atua i horo‘a mai i roto ia‘u, ua haapa‘o vau i Ta’na mau ture e Ta’na mau faaueraa, e na roto i to‘u hi‘oraa maitai, ua poro i te Evanelia, i te roaa te mau tao‘a atoa o te ao nei.20

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te riroraa tatou ei hi‘oraa parau ti‘a i roto i te oraraa o te mau tamarii e te feia apî?

  • Eaha te ti‘a i te mau metua ia rave no te haapii i ta ratou mau tamarii ia haapa‘o i te mau ture e te mau oro‘a no te Evanelia?

  • Eaha te tumu te tahi mau tamarii e hahi ê ai te haerea, noa’tu ihoa ïa te mau tutavaraa a te mau metua no te haapii ia ratou i te Evanelia? Eaha te ti‘a i te mau metua e i te tahi atu mau taata ia rave no te tauturu i te mau tamarii e hahi ra te haerea?

  • Ua parau te Peresideni Grant i te mau metua, “te faufaa ai‘a maitai roa a‘e te ti‘a ia outou ia vaiiho na ta outou mau tamaiti e na ta outou mau tamahine, o te faahoturaa faufaa ïa i roto i te basileia o te Atua.” Eaha te auraa teie mau parau ?

  • Nahea e ti‘a ai ia tatou ia tauturu i te mau tamarii ia ite i te faaururaa a te Varua?

  • Eaha te mau haamaitairaa tei tae mai i roto i to outou oraraa na roto i to outou haapiiraa i te mau tamarii e i te feia apî o te Ekalesia?

  • No te aha e mea faufaa no te mau metua ia ite e, ua piihia te mau ti‘a faarere e te mau orometua o te Ekalesia no te tauturu noa ia ratou i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii?

Te mau nota

  1. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 151.

  2. Gospel Standards, 360; tauihia te paratarafa.

  3. “To Those Who Teach Our Children”, Improvement Era, Mati 1939, 135.

  4. Glimpses of a Mormon Family (1968), 301.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1909, 4.

  6. I roto i te Conference Report, Atopa 1909, 26.

  7. I roto i te Brian H. Stuy, haaputuhia, Collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, 5 buka (1987–92), 4:34–35; tauihia te paratarafa.

  8. Parau Poro‘i na te Peresideniraa Matamua, i roto i te Conference Report, Atopa 1942, 12–13; tai‘ohia e te Peresideni J. Reuben Clark Jr.

  9. Gospel Standards, 155–56.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1943, 6.

  11. Gospel Standards, 182.

  12. Improvement Era, Mati 1939, 135.

  13. Improvement Era, Mati 1939, 135.

  14. Gospel Standards, 73.

  15. I roto i te Collected Discourses, 1:336.

  16. I roto i te Collected Discourses, 5:72.

  17. Gospel Standards, 154.

  18. I roto i te Conference Report, Atopa 1934, 4.

  19. Gospel Standards, 340.

  20. Gospel Standards, 58.

Hōho’a
mother reading to child

E ti‘a ia vai i roto i te mau metua atoa te hinaaro papu ia “tupu ta ratou mau tamarii i roto i te paari e te a‘o o te Evanelia, ma te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, ia faaorahia ho‘i ratou i roto i To’na ra basileia.”

Nene’i