Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 3: Te haereraa na ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore


Pene 3

Te haereraa na ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore

Mai te mea e, e faaitoito tatou i te haapa‘o i te Evanelia e i te faatumu i to tatou oraraa i ni‘a i te mau mea a te Atua, e vai hau noa ïa tatou i ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ra.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

Iroto i ta’na mau a‘oraa i roto i te amuiraa rahi, e parau tamau te Peresideni Heber J. Grant i te Feia Mo‘a ia tamau noa i te haere na ni‘a i te e‘a titiaifaro e te pirihao e tae roa atu ai i te ora mure ore ra. Ua faaara oia ia ratou i te fifi e vai ra ia hape ta ratou mau faaotiraa, inaha, na te reira e ruri ê ia ratou i te mau mea faufaa rahi a‘e. “E riro tatou i te ere i te mau haamaitairaa a te Fatu mai te mea e, e tapea rahi roa tatou i ni‘a i te mau mea o te ao nei”, te na reira ra oia. “E nehenehe ta tatou e faaru‘e i te mau maitai mure ore—te tauiraa i te tara marite i te moni kapa, e auraa parau noa teie.”1

No te faaite i te faufaa rahi no te iteraa e te imiraa i te mau mea mure ore, e mea pinepine te Peresideni Grant i te faati‘a i te parau no te hoê tuahine faaroo, e Feia Mo‘a i te Mahana Hopea nei, tei feruri e, e mea “hairiiri roa” te afata ta Heber J. Grant e ta‘ita‘i nei. Ua hinaaro oia ia horo‘a te hoê taata i “te hoê pute huru maitai a‘e e te nehenehe.” Tera râ, aita oia i ite e, e moni rahi to taua pute ra, e na te hoê hoa putu faufaa i horo‘a mai na Heber J. Grant ei tapa‘o faaite no to’na here. “Aita taua tuahine ra i ite i to’na faufaa”, te na reira te Peresideni Grant i te faaite. Te pute ta teie tuahine mea au a‘e, e ere ïa i te mea faahiahia roa. Ua faaau te Peresideni Grant i “te hi‘oraa hape a teie tuahine i te mau mea” i te huru o te hape o to te ao nei i te hi‘oraa i te parau mau o te Evanelia tei faaho‘ihia mai. “Aita ratou e ite nei i te parau mau”, te na reira ra oia. “Aita ratou e ite nei i te faufaa o te Evanelia a Iesu Mesia.”2

Ua haapii te Peresideni Grant e: “Eaha te Evanelia? O te faanahonahoraa ïa no te ora e no te faaoraraa. O te mea ïa tei hau atu i te faufaa i te ora iho. Eita tatou e maere no te aha tatou i ineine ai ia haamo‘a ia tatou iho no te Evanelia, ia ite ana‘e tatou i te auraa no te reira mai te mea e, e haapa‘o tatou.”3 Ua riro teie ei ture arata‘i no to’na oraraa. Taaê noa’tu to’na mau aravihi e te mau mea e rave rahi ta’na e au, aita oia e vaiiho i te mau mana-‘o ha‘iha‘i ia haapoiri i ta’na hi‘oraa i te mau mea faufaa a‘e. Teie te hoê hi‘oraa, na roto i to’na aravihi i roto i te ohipa putu faufaa, ua tu‘i to’na roo i roto i te mau tautooraa ohipa. E mea au na’na ia tomo i roto i te mau tata‘uraa tuaro, i roto ihoa râ i te hauti tairi popo e te hauti hui popo. E mea au roa na’na te teata taata ora e te Himene opera. E mea au na’na te ohipa tai‘o, te natura, e te haere i te vahi taata. E mea itoito oia i roto i te ohipa politita. E taata tere oia i tera vahi e tera vahi i roto i ta’na mau hopoia no te Ekalesia e no te ohipa putu faufaa, e ua oaoa oia e to’na utuafare ia ite i te mau fenua e te mau iteraa apî. No to’na itoito e ta’na ohipa taviniraa, ua farii oia e rave rahi haamauruururaa. Tera râ, aita ta’na mau ohipa, to’na roo, e to’na manuiraa i ruri ê ia’na i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ra.

E mea afaro ta’na a‘oraa no ni‘a i te parau no te haereraa na ni-‘a i te e‘a titiaifaro e te piriha‘o. Ua haapii oia i te Feia Mo‘a ia rave i ta ratou hopoia—ia haapa‘o i te mau faaueraa. Te parau ra oia e: “Te parau nei au i te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei: haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Tera ta‘u tumu parau rahi—tera noa mau parau rii: haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua!”4

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

Mai te mea e, ua here tatou i te Fatu, te titauraa rahi o to tatou oraraa o te taviniraa ïa Ia’na e te haapaoraa i Ta’na mau faaueraa.

I roto i te pene 22 a Mataio te tai‘o nei tatou e:

“Ite a‘era râ te mau Pharisea e ua pohe te mau Sadukea ia’na, ua aururu maira ratou ia’na ra.

“Ua ui maira te hoê haapii ture no ratou ia’na, na ô maira i te râmâraa mai,

“E Rabi, teihea te parau rahi i roto i te ture?

“Ua parau atura Iesu, Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa.

“O te ture matamua teie e te hau i te rahi.

“E mai te reira atoa te piti; E aroha’tu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.

“Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei.” [Mataio 22:34–40.]

Roa noa’tu to‘u ora, rahi noa‘toa’tu to‘u haapiiraa i te Evanelia, rahi noa‘toa to‘u farereiraa i te taata, e rahi noa‘toa to‘u putapûraa i te parau mau o te mau parau a to tatou Faaora ta‘u i tai‘o atu na ia outou. Mai te mea e, i roto i te mau ohipa ta tatou e rave, e here tatou i te Fatu to tatou Atua ma to tatou aau atoa, to tatou mana‘o atoa, to tatou varua atoa, aita ïa e titauhia i tera taime e tera taime, ia faahepo i te taata ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu. E riro ïa ei oaoaraa na ratou ia tavini i te Atua e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. Ua faaitehia ia tatou e, te vahi tei reira ta te taata tao‘a, tei reira atoa ïa to’na aau [a hi‘o Mataio 6:21], e mai te mea e, ua here tatou i te Fatu ma to tatou aau atoa e to tatou mana‘o atoa e to tatou varua atoa, e riro ïa te ohipa taviniraa Ia’na ei titauraa rahi no to tatou oraraa, e te tao‘a ta tatou e titau nei ia roaa, to’na ïa here. Mai te mea e, e haapa‘o tatou i te piti o te faaueraa, oia ho‘i, ia here i to tatou taata-tupu mai ia tatou iho, …e afaro ïa to tatou mau fifi…Fatata e, [aita e faufaa faahou] ia ani i te taata ia horo‘a mai i te tahi mau ô, ia faahepo ia ratou ia horo‘a i ta ratou tao‘a, ia horo‘a rahi, ia rohi no te maitai e no te ora o to ratou mau taata-tupu.5

Ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa, e haamaitai te Fatu ia tatou e e tauturu ia tatou i roto i ta tatou mau ohipa.

Ua parauhia ia tatou e, te faaroo aore e ohipa e mea pohe ïa; e mai te tino ho‘i aore e varua e mea pohe ïa, oia atoa ïa te faaroo aore e ohipa e pohe ïa [a hi‘o Iakobo 2:17, 26], e eiaha e inoino mai ia parau atu vau e, e rave rahi te taata e parau nei e, e Feia Mo‘a ratou no te mau Mahana Hopea nei, ua pohe ïa i te pae varua.

E rave rahi taime te ui nei tatou ia tatou iho e, no te aha teie taata i haere ai i mua i roto i te faanahonahoraa no te ora e te faaoraraa, area to’na taata tupu ra, ua vai noa ïa i taua vahi iti nei â, inaha ho‘i, ua aifaito noa to raua maramarama e to raua aravihi, hoê â ho‘i iteraa papu to raua e hoê â mana, e penei a‘e e mana rahi a‘e paha to teie? E faaite atu vau e no te aha râ. Te haapa‘o ra te tahi i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra, area te tahi ra, aita ïa e haapa‘o ra. Te parau ra te Faaora e, tei haapa‘o i ta’na mau faaueraa ra, ua here ïa ia’na, e te taata tei haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua ra, e herehia mai ïa e te Metua, e te parau ra te Faaora e, e here mai oia ia’na e e faaite mai oia ia’na iho i taua taata ra [a hi‘o Ioane 14:21].

Ua parau atoa mai te Fatu ia tatou e, te feia e faaroo i Ta’na mau parau e ua haapa‘o i te reira, e au ïa ratou i te taata tei patu i to’na fare i ni‘a i te pàpà, e ia topa mai te ûa, e ia tahe mai te pape pu‘e, e ia puhi mai te mata‘i i ni‘a iho i taua fare ra, aore roa i parari, no te mea e pàpà to’na ti‘araa. Area tei faaroo noa i Ta’na mau parau e aore i haapa‘o, ua faito ïa te Faaora ia’na i te maamaa, o tei faati‘a noa i to’na fare i ni‘a i te one, e mairi ihora te ûa, e tahe ihora te pape pue, e te mata‘i ho‘i i te puhiraa i ni‘a iho i taua fare ra, mairi ihora, e parari rahi to taua fare ra. [A hi‘o Mataio 7:24–27.] E rave rahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e patu nei i to ratou fare i ni‘a i te one. Aita ratou e haapa‘o nei i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra o te horo‘ahia mai nei ia tatou nei i tera taime e tera taime na roto i Ta’na mau tavini faauruhia.

Teie nei, mai te mea e, tei ia tatou nei te Evanelia (e ua ite au e, ua farii tatou i te reira), te parau nei au i te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei, o ratou te hinaaro nei ia tupu i te rahi e ia rahi te ite i te Evanelia, e mea ti‘a ia ratou ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa a te Atua e ia ora mai te Atua ra te huru, e roaa ia tatou te aroha, te faaoromai maite, e te here i to tatou taata tupu, i reira tatou e tupu ai i te rahi i roto i te mau mea e faariro ia tatou ei feia hanahana mai te Atua te huru. E here-atoa-hia mai tatou e e ti‘aturihia mai e te feia e haati nei ia tatou. E mea na roto i te mau ohipa rii ohie roa ta tatou e rave i te mau mahana atoa e tupu ai tatou i te rahi i roto i te varua o te Atua.6

E oaoa rahi to‘u i te Evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai i te tau hopea nei, e te hinaaro papu nei au, e tae noa’tu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, ia faatitiaifaro i to‘u oraraa ia ore to‘u feruriraa ia haapourihia, ia ore au ia ruri-ê-hia i te parau mau, e aore râ, ia ore au ia ofati i te mau fafauraa atoa ta-‘u i fafau i mua i te Fatu. Te hinaaro papu nei au ia ite i te mana‘o e te hinaaro o to‘u Metua i te Ao ra, e ia roaa ia‘u te aravihi e te puai ia haapa‘o i te reira i roto i to‘u oraraa. Te hinaaro nei au ia na reira atoa te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei. Te mauruuru nei au i te parau e, e haamaitai Oia ia tatou e e tauturu ia tatou i roto i ta tatou mau ohipa atoa, ia au i to tatou itoito e te faaroo e te haehaa i te haapaoraa i te mau faaueraa a te Atua; e e hopoia ho‘i na te taata tataitahi ia imi maite i te ite i te mau haerea o te Fatu.7

Na roto i te arata‘iraa maitai a te Fatu, te feia atoa e haapa‘o i te Evanelia a Iesu Mesia, e farii ratou i te hoê taime, i taua tao‘a faufaa ra tei parauhia te iteraa papu no ni‘a i to ratou natura mure ore, te hoê iteraa no ni‘a i te hanahana o te ohipa ta tatou e rave nei.

Aita e mau taata e faatusia nei mai ia tatou te huru, tera râ, no tatou nei, e ere ïa i te faatusiaraa, e haamaitairaa râ—oia ho‘i, te haamaitairaa no te haapa‘o, te haamaitairaa no te tomoraa i roto i te ohipa-apiti-raa e to tatou Metua i te Ao ra, e te faariiraa i te mau haamaitairaa taaê tei fafauhia i te feia e here Ia’na e tei haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.8

Aita e ohipa e mau mai te mea e, na te Atua e faaue mai e na tatou e haapa‘o. …Te [parau] ra Nephi e: “Ua ite ho‘i au e, e ore te Fatu e tuu mai i te hoê faaue i te mau tamarii a te taata, maori râ e faaineine oia i te hoê rave‘a no ratou, e tia‘i ia ratou i te rave i te mea ta’na i faaue mai ia ratou ra.” [1 Nephi 3: 7.] E mea ti‘a ia tatou ia ite papu i te reira, e ia ite e, ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa a te Atua, e roaa ïa ia tatou te maramarama e te faaururaa o To’na ra Varua. No reira, te hinaaro o to tatou aau, o te iteraa ïa i te mana‘o e te hinaaro o te Fatu, e i reira tatou e pure ai no te ani i te puai e te aravihi ia faaohipa i te reira, i reira e ti‘a ai ia tatou ia pee i te haerea o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra.9

Mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou hopoia e e tupu tatou i te rahi i roto i te faaroo e te iteraa papu, eita ïa e ti‘a i te enemi ia ruri ê ia tatou.

Ua ineine te diabolo no te tapoi i to tatou mata i te mau mea o teie nei ao, e i reira oia e haru ai ma te oaoa i to tatou ora mure, oia te horo‘a tei hau i te rahi i te mau horo‘a atoa. Tera râ, aita i faati‘ahia i te diabolo, e aita roa e mana e horo‘a-faahou-hia ia’na no te ruri ê i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei o te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Aita e mana e horo‘ahia i te enemi o te varua o te taata nei no te haamou ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou hopoia. Mai te mea e, aita tatou e riro ei feia parautia hope roa i mua i te Atua, te tuu ra ïa tatou i te faito i raro rii mai, e ua faaino ïa tatou i te tahi tuhaa o to tatou mau paruru, e e mea na reira ho‘i te diabolo ia tomo mai. Aita râ hoê taata e mo‘ehia ia’na to’na iteraa papu no ni‘a i te Evanelia, aita e taata e fariu i te atau e aore râ, i te aui, mai te mea e, tei roto ia’na te parau mau, mai te mea e, ua haapa‘o oia i ta’na mau hopoia, mai te mea e, ua haapa‘o oia i te Parau Paari, ua aufau oia i ta’na tuhaa ahuru, ua farii i te mau piiraa e te mau hopoia no to’na ra toro‘a e to’na piiraa i roto i te Ekalesia.

Te vai nei te tahi mau taata e ui tamau nei e, eaha ta te Fatu e hinaaro nei ia ratou, e mai te mea ra e, te otiatia nei ratou. Ua ite papu vau e, hoê noa mea ta Fatu e hinaaro nei ia outou e ia‘u nei, e aore râ, i te mau huru taata atoa i roto i te Ekalesia maori râ, ia rave hope roa tatou i ta tatou hopoia e ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua.10

Mai te mea e, e faaite mai outou ia‘u i te hoê taata te haere nei i ta’na mau pureraa autahu‘araa, te rave nei i ta’na mau hopoia i roto i te paroita tei reira oia i te faaearaa, te aufau ti‘a mau nei i ta’na tuhaa ahuru, e faaite atu ïa vau ia outou i te hoê taata tei î i te varua o te Atua, o te tupu nei i te rahi i roto i te iteraa papu i te Evanelia. Mai te mea râ e, e faaite mai outou ia‘u i te hoê taata tei ite i te mau melahi, tei farii i te mau orama nehenehe roa, tei ite i te tiavaru-raa-hia te diabolo, tei haere na te mau hopea o te fenua no te poro i te Evanelia, aita râ e haapa‘o nei i te mau faaueraa a te Atua, e faaite atu ïa vau ia outou i te hoê taata te tahitohito nei i tei faatahinuhia e te Fatu ra, te faahapa nei i te ohipa e ravehia ra e te Peresideni, no ni‘a i te vahi ta’na e ratere nei, te ohipa ta’na e haamau nei, e te huru no ta’na faatereraa i te mau ohipa a te Ekalesia. …

E ite outou e, te feia aore e rave nei i ta ratou hopoia, o ratou ïa teie e amuamu tamau nei i te feia te rave ra i ta ratou, ma te titau ia faaorehia ta ratou hapa. Aita vau i ite a‘e nei i te hoê taata haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua o te faaino nei i te huru o te faatereraa o te mau ohipa a te Ekalesia. Na te haapa‘o ore i te hopoia, e te ore ho‘i e haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, e faatupu i te pouri i roto i te mana‘o o te taata e i reira te Varua o te Fatu e iriti-ê-hia atu ai. Te tai‘o nei tatou i roto i te Mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau e “No te mea noa’tu e e rave rahi paha te heheuraa ta te taata e farii, e e noaa ia’na te mana no te raveraa i te hoê mau ohipa rarahi, mai te mea râ e faateoteo mai oia i to’na iho puai, e e faaore oia i te mau parau a‘o a te Atua, a pee atu ai oia i te hinaaro o to’na iho aau e te mau hinaaro o to-’na iho tino, ia hi‘a’tu oia e tia‘i” [PH&PF 3:4.]11

a|v5 E mea ohie roa ia‘u to‘u ti‘aturiraa e te mau ohipa e rave, no reira, mai te mea e, e parau mai te hoê Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e, ua ite oia e, te rave nei oia i te ohipa na te Atua, ua ite oia e, na te Fatu teie ohipa, ua ite oia e, e peropheta faauruhia o Iosepha Semita, ua ite oia e, te feia e ti‘a nei i te upoo o te ekalesia i teie mahana e mau tavini faauruhia ïa ratou e te Atua, e aita ho‘i taua taata ra e tau‘a nei i te mau ohipa rii ohie roa tei haapiihia ia’na i tera mahana e tera mahana, i tera ava‘e e tera ava‘e, i tera matahiti e tera matahiti—aita roa’tu vau e horo‘a i to‘u faaroo i roto i tera huru taata.12

Aita e fifi no te hoê tane e aore râ, te hoê vahine te ere i to’na faaroo i teie Ekalesia mai te mea e, e taata haehaa e te pure e te haapa‘o i te ohipa. Aitâ vau i ite a‘e nei i te hoê taata tei ere i to-’na faaroo. Ia rave tatou i ta tatou hopoia, e rahi to tatou faaroo e e riro mai ei ite hope roa.13

Ua ite a‘e nei au i te tane e te vahine tei taiva i te Ekalesia, e ua ite au i taua taivaraa ra i te tupuraa i te rahiraa i ni‘a ia ratou.

Mai te mea e, e ti‘a maitai outou i ni‘a i ta outou ohipa, mai te huru ra ïa e, te ti‘a ra outou i mua i te hoê ana‘iraa pou, e mea afaro maitai te mau pou atoa. Tera râ, mai te mea e, e faanuu rii outou i te hiti noa a‘e i te ana‘iraa, mai te huru ra ïa e, aita te mau pou i afaro-maitai-faahou te ana‘iraa. Atea noa’tu outou i te faanuuraa i te hiti i taua ana‘iraa ra, rahi noa‘toa’tu te hi‘oraa ana‘i ore o te mau pou. Na te e‘a titiaifaro e te pirihao o te ohipa e faaho‘i ia outou e ia‘u i mua i te aro o te Atua.14

Na te mau faaueraa e tauturu ia tatou ia faaineine no te parahi i pihaiiho i to tatou Metua i te Ao ra.

Ua ite te Fatu i te mea maitai no outou e no‘u e no te mau taata tataitahi, no reira, ua horo‘a mai oia ia tatou i te mau ture, e mai te mea e, e haapa‘o tatou i te reira, e rahi atu ïa to tatou faitoraa i te huru o te Atua, e na te reira e faati‘a e e faatano e e faaineine ia tatou ia ho‘i e parahi i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, e i reira e faarii ai i taua haapoupouraa ra: “Ua ti‘a roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore.” [Mataio 25:21.]

Tera ïa te tumu no te ohipa ta tatou e rave nei.

Tei roto tatou i te hoê fare haapiiraa, te haapii nei, te faaau nei, e te faaineine nei ia tatou iho, ia fana‘o tatou e ia ti‘a ia tatou ia ho‘i faahou e parahi i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, e te taata te parau e, ua ite oia e, e parau mau te Evanelia e aita e haapa‘o i te reira, eita ïa oia e haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Eita ïa e roaa ia’na taua puai ra, taua mana ra, taua hanahana ra, e taua maitai ra i roto i te Ekalesia e te Basileia o te Atua te ti‘a ia roaa ia’na ahiri oia i haapa‘o i te mau ture a te Atua.15

Te haerea maitai a‘e e ti‘a ia haere, o te raveraa ïa i te mau mahana atoa, i te mau ohipa i titauhia, mai te au i to ratou tupuraa mai. E na reira ho‘i te taata i te haamauruuruhia a haere ai oia na ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te faaoraraa ra.16

Te manuia, i roto i te hi‘oraa a tei Hamani ia tatou, e mea atea roa ïa, e nehenehe atoa ho‘i ia parau e, e mea taaê roa ïa i ta te taata hi‘oraa. Mea pinepine te parauhia e, te hoê taata manuia, o te hoê ïa taata tei monihia, tera râ aita i hi‘o-maitai-hia e mea nahea to’na moni-raa-hia, e aore râ, e mea nahea ta’na faaohiparaa i ta’na faufaa. Ua haamou roa paha oia i te mau mana‘o maitai i roto ia’na e ua faaere ia’na iho i te haamaitairaa ia parahi i pihaiiho i tei Hamani ia’na i roto i te oraraa a muri a‘e, na roto i ta’na mau tautooraa tuutuu ore ia roaa ia’na te mau mea no teie nei ao, oia te mau mea aore e faufaa to roto…

E mata na tatou i te haapa‘o i te hinaaro o to tatou Metua i te ao ra i teie mahana, i reira ho‘i tatou e ineine ai no te ohipa e rave ananahi, e no te mau mea mure ore atoa i muri nei. Eiaha roa-’tu ia mo‘ehia e, te rave nei tatou i te ohipa no te poe tao‘a rahi—te ora mure. O te taata ana‘e e rave i te ohipa no te titau i te ora mure, o te riro ei taata manuia.17

Mai te mea e, e hi‘opo‘a maite tatou i te faanahonahoraa no te ora e no te faaoraraa, mai te mea e, e hi‘opo‘a maite tatou i te mau faaueraa tei horo‘ahia mai ia tatou nei, te mau melo o te Ekalesia a te Atua, e ite tatou e, ua horo‘ahia mai taua mau faaueraa tataitahi ra no te hoê tumu papu maitai, oia ho‘i, ei maitai no tatou, ei haapiiraa ia tatou, ei faaauraa e ei faaineineraa ia tatou ia ho‘i e parahi i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra. Ua faataahia teie mau hopoia e teie mau titauraa no te faariro ia tatou mai te Atua ra te huru. Ua faataahia te reira no te faariro ia tatou ei mau Atua, e, mai tei fafauhia ra, no te faaineine ia tatou, ia riro ei feia tuhaa e to tatou Fatu e te Faaora o Iesu Mesia, e ia parahi i pihaiiho Ia’na i mua i te aro o te Atua te Metua Mure Ore e a muri noatu.

Te tumu tatou i tuuhia mai ai i ni‘a i te fenua nei, maori râ, ia rave faaoti hua tatou i to tatou ora, ia faaineine ia tatou iho no te ho‘i e parahi i pihaiiho i to tatou Metua i te Ao ra; e no te ite o to tatou Metua i te mau hape e te mau paruparu o te taata nei, ua horo‘a mai oia i te tahi mau faaueraa ia haapa‘o tatou i te reira, e mai te mea e, e hi‘opo‘a tatou i taua mau titauraa ra e tae noa’tu i te mau hopoia ta te Fatu i tuu mai i ni‘a ia tatou, e ite tatou e, no to tatou iho maitai e to tatou haereraa i mua taua mau mea atoa ra. E riro te haapiiraa o teie oraraa, e te mau haapiiraa tei horo‘ahia mai e to tatou Metua, ei faariroraa ia tatou mai te huru mau Ta’na e hinaaro nei, ia ineine ho‘i tatou no te parahi i pihaiiho Ia’na.18

Teie te tumu parau rahi, e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E mata na tatou i te ite e, e mea rahi a‘e te Atua i te fenua taatoa. E mata na tatou i te ite e, mai te mea e, e haapa‘o itoito tatou i te mau faaueraa a te Atua, e tupu mau ïa Ta’na mau fafauraa mai tei parauhia ra. Inaha, ua parau Oia e, e ore roa te hoê iota e aore râ, te hoê vahi iti e mairi i raro i te repo eita e tupu [a hi‘o Mataio 5:18]. Te fifi maori râ, te haapoiri nei te enemi o te taata nei i to ratou feruriraa. Te hue nei oia i te repo puehu i roto i to ratou mata, e auraa parau noa teie, e ua haamatapo te mau mea o te ao nei ia ratou. Aita te taata e haapu‘e nei i te tao‘a i ni‘a i te ra‘i, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore ho‘i te eiâ e tomo i reira e eiâ ai [a hi‘o Mataio 6:19–20], ua faatumu râ ratou i to ratou aau i ni‘a i te mau mea no teie nei ao, e ua roaa te mana o te enemi i ni‘a ia ratou.

Te parau atu nei au ia outou e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e, te poe tao‘a rahi, o te ora mure ore ïa. Ua parau mai te Atua ia tatou e, te horo‘a tei hau i te rahi i te mau horo‘a atoa ta’na e nehenehe e horo‘a mai i te taata nei, o te ora mure ore ïa [a hi‘o PH&PF 14:7]. Te rohi nei tatou no taua horo‘a rahi ra, e e roaa te reira ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Atua. Eita râ te reira e faufaahia ia tatou na roto i te faariro-noa-raa i te reira ei ohipa e te pororaa i to te ao atoa nei e, teie te Evanelia, e faufaahia râ te reira ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i te hinaaro o te Atua.19

Te ohipa faufaa roa a‘e no outou e no‘u nei maori râ, te iteraa ïa e, tei ni‘a anei tatou i te e‘a titiaifaro e te pirihao e tae atu ai i te ora mure ore ra, e mai te mea e, aita, eaha te aanoraa to tatou vaihoraa i te enemi ia haapouri i to tatou mana‘o no te ruri ê ia tatou i rapae i taua e‘a ra e ti‘a ai ia tatou ia ho‘i atu i mua i te aro o te Atua? E mea ti‘a i te taata hoê ia imi i roto i to’na iho aau i te vahi oia i a‘e ai, e i reira oia e imi oioi ai i te Metua i te Ao ra no te tauturu a te Varua Maitai, ia nehenehe oia ia ho‘i mai i ni‘a i te e‘a afaro.20

Te parauhia ra e…aita tatou e rave nei i te mau mea atoa e ti-‘a ia tatou ia rave. Aita vau e ti‘aturi nei e, te tae‘ahia nei i te taata te faito i titauhia ia’na, tera râ, mai te mea e, e rohi tatou e e faaitoito, mai te mea e, e tamata tatou, ia au i to tatou aravihi hopea, no te haamaitai i tera mahana e tera mahana, te rave mau ra ïa tatou i te mea i titauhia ia tatou ia rave. Mai te mea e, te imi nei tatou ia faatitiaifaro i to tatou mau hape, mai te mea e, te ora nei tatou i te hoê oraraa e nehenehe ai ia tatou ia ani i te Atua ia horo‘a mai i te ite, te maramarama, e te mea faufaa roa a‘e, ia horo‘a mai i To’na Varua, ia ti‘a ia tatou ia upootia i ni‘a i to tatou mau paruparu, i reira râ, e nehenehe ta‘u e parau atu ia outou e, tei ni‘a ïa tatou i taua e‘a titiaifaro ra e te pirihao e tae roa’tu ai i te ora mure ore ra; aita ïa tatou e mata‘u i reira.21

Te vai ra hoê e‘a papu no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, o te e‘a ïa o te ohipa. E ere na te iteraa papu ana‘e; e ere na te mau orama nehenehe; e ere na te iteraa e, e parau mau te Evanelia a Iesu Mesia, e o te faanahonahoraa ïa no te faaoraraa—e ere ho‘i na te iteraa e, te Faaora o te Taraehara ïa, e e peropheta o Iosepha Semita na’na, e ere na te reira e faaora ia outou e ia‘u atoa nei; na te haapaoraa râ i te mau faaueraa a te Atua, ma te ora i te oraraa o te hoê Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.22

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • No te aha e ere te haapa‘o i “te tusia, e haamaitairaa râ”? Ia îto tatou aau i te here i te Atua, no te aha te haapaoraa i Ta’namau faaueraa i riro ai ei oaoaraa?

  • Eaha te mau mea i tupu i ni‘a ia outou tei haapapu i te parau mau e, ua ruuruuhia te Atua ia haapa‘o i Ta’na mau fafauraa ia rave ana‘e tatou mai Ta’na i faaue mai ra? (A hi‘o PH&PF 82:10.)

  • Mai te mea e, e hape ta tatou hi‘oraa i te parau no te manuia, nahea ïa te reira i te arata‘i ê ia tatou i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ra?

  • Eaha te mau mea i roto i to tatou oraraa e nehenehe e tapea ia tatou ia faatumu ia tatou i ni‘a i te mau mea na te Atua? Nahea tatou i te paruru i te reira mau mea eiaha ia riro mai ei haapeapearaa ia tatou?

  • No te aha te haapa‘o ore i te ohipa e tae marû noa mai ai i ni‘a ia tatou? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu ia tatou ia haapa‘o tamau noa e ia itoito noa i te raveraa i ta tatou mau ohipa?

  • Eaha te mau ohipa no te mau mahana atoa e vai nei i ni‘a i te mau melo atoa o te Ekalesia? Eaha te tahi atu mau ohipa taaê tei tano i to outou iho huru?

  • No te aha te ohipa i riro ai “ei e‘a papu no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei”?

Te mau Nota

  1. I roto Brian H. Stuy, haaputuhia, collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, e 5 buka (1987–92), 5:60.

  2. I roto i te Conference Report, Atopa 1911, 24–25.

  3. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 24.

  4. I roto i te Conference Report, Eperera 1945, 10.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1911, 20–21.

  6. I roto i te Conference Report, Eperera 1900, 21–22; tauihia te paratarafa.

  7. I roto i te Collected Discourses, 4:33.

  8. Gospel Standards, 38–39.

  9. I roto i te Conference Report, Atopa 1899, 18.

  10. I roto i te Conference Report, Eperera 1944, 10.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1900, 22; tauihia te paratarafa.

  12. I roto i te Collected Discourses, 5:59–60.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 131.

  14. I roto i te Conference Report, Atopa 1935, 5.

  15. Gospel Standards, 40.

  16. I roto i te Collected Discourses, 2:137.

  17. “Letter from President Heber J. Grant”, Millennial Star, 26 Fepuare 1903, 130–31.

  18. I roto i te Collected Discourses, 4:355–56; tauihia te paratarafa

  19. Gospel Standards, 44–45.

  20. Gospel Standards, 47.

  21. I roto i te Conference Report, Eperera 1909, 111.

  22. I roto i te Conference Report, Eperera 1945, 9.

Hōho’a
Savior

Ua parau te Faaora e, “Tei ia’na ta‘u ra parau e ua haapa‘o oia i taua parau ra, oia tei hinaaro mai ia‘u; e tei hinaaro mai ia‘u ra, e herehia mai oia e tau Metua ra; e e here ho‘i au ia’na, e e faaite atu ho‘i au ia’na ia‘u iho” (Ioane 14:21).

Nene’i