Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Te himene o te aau


Pene 18

Te himene o te aau

Ia himene ana‘e tatou i te mau himene no Ziona na roto i te varua ti‘a, te pûpû ra ïa tatou i te pure i te Fatu e te titau ra ho‘i tatou i te faaururaa a te Varua Maitai ia tae mai i roto i to tatou oraraa e i roto i te oraraa o vetahi ê.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

Emea au na te Peresideni Heber J. Grant ia himene i te mau himene no Ziona, noa’tu e, aita oia i ite maitai i te himene. I te ava‘e Eperera 1900, tei roto oia i te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra, ua horo‘a oia i te hoê a‘oraa taatoa no ni‘a i te faufaa ia himene i te mau himene. I roto i taua a‘oraa ra, ta’na i horo‘a’tu i roto i te amuiraa rahi no te Haapiiraa Sabati a te mau Tamarii Haapii no Desereta, ua faati‘a oia i te tahi mau aamu no ni‘a i te mau tautooraa ta’na i rave no te haapii i te himene:

“I roto i to‘u oraraa taatoa ua au roa vau i te ohipa himene. I to‘u tamariiriiraa, e ono to‘u matahiti, ua faaô vau ia‘u i roto i te hoê piha haapiiraa himene, e ua parau mai te orometua ia‘u e, eita roa’tu vau e ite i te himene. Tau matahiti i mairi a‘e nei, ua parau mai te [hoê taata] ia‘u e, e nehenehe ta‘u e himene, tera râ, te parau atoa ra oia e, e haere oia e ono ahuru e tiahapa kilometera i te atea i te taime e himene ai au…

“A vai tamariirii ai au, taa‘e noa’tu to‘u mama, aita e vahine i roto i te oraraa nei, tei haapa‘o ia‘u, tei horo‘a mai i te a‘oraa mai te hoê metua vahine te huru, e aore râ, tei here ia‘u, mai te Tuahine [Eliza R.] Snow te huru. Ua here roa vau ia’na ma to‘u aau atoa, e ua au roa‘toa vau i ta’na himene, ‘Ta‘u Metua.’ A maha ava‘e i mairi a‘e nei, ua parau atu vau i te Taeae Horace S. Ensign e, e nehenehe ta‘u e haamau‘a i to‘u mau taime ohipa ore, e maha e aore râ e pae ava‘e te maoro, no te haapii noa i taua himene ana‘e ra. Ua parau mai oia ia‘u e, e nehenehe te mau huru taata atoa e haapii i te himene mai te mea e, tei roto ia’na te rohi tamau maite. Ua parau atu vau ia’na e, te mea mau e vai nei i roto ia‘u, o te rohi tamau maite ïa. No reira ua ani atu vau ia’na ia parahi maua i raro, te hinaaro nei au e haamata i ta‘u haapiiraa matamua, e piti hora te maoro, no ni‘a i taua himene ra. Te tamau noa nei â vau i te haapii i taua himene ra e tae roa mai i teie nei…

“Te parau atu nei au i teie mau parau no te mea, te feruri nei au e, e mea ti‘a ia tatou ia faaitoito i to tatou feia apî ia haapii i te himene. I te hi‘oraa a te hoê taata himene, ua mau‘a e toru ahuru e matoru matahiti o to‘u oraraa. I te ahururaa o to‘u matahiti, ua parauhia mai au e, eita roa’tu vau e ite i te himene. E aita vau i haapii i te himene e tae roa’tu i te maha ahuru e matoru to‘u matahiti, e ua pau ia‘u e maha e aore râ e pae ava‘e no te tamata i te haapii i na himene ra, ‘God moves in a mysterious way, ’ [Mea taa‘e te haerea o te Atua] e ‘Ta‘u Metua.’ Ua haapii au i te himene matamua no to‘u here i te taata tei papa‘i i te reira himene, e te piti o te himene ra, no te mea ïa e, e mea au na te Peresideni Wilford Woodruff te reira himene, hau atu i te mau huru himene atoa i roto i te buka himene.”

I muri noa a‘e i to’na faahitiraa i taua mau parau ra, ua himene a‘era o Elder Grant i te himene ra “Ta‘u Metua.” I muri iho na ô maira oia: “Hoê noa ta‘u opuaraa i teie pô i roto i ta‘u paraparauraa e te himeneraa, maori râ, ia faaitoito i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine eiaha ratou e haamau‘a e toru ahuru e aore râ, e maha ahuru matahiti o to ratou oraraa hou a tamata ai i te himene…Na roto i te rave-tamau-raa, e nehenehe ta te hoê taata aita to’na e ite no te nota, e haapii i te himene mai ia‘u nei.”1

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

Ua riro te himene o te aau ei pure i te Fatu.

Ua riro mau te ohipa himene ei tuhaa faahiahia no te haamoriraa a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei 2

Ua riro te himeneraa i ta tatou mau himene mo‘a, tei papa‘ihia e te mau tavini o te Atua, ei rave‘a puai no te faafariu i te taata i ni‘a i te mau parau tumu o te Evanelia, e no te horo‘a i te hau e te tupuraa pae varua. Ua riro te himeneraa ei pure i te Fatu, mai ta’na i parau ra e: “No te mea e e oaoa to to‘u nei varua i te himene o te aau; oia ïa, ua riro te himene o te feia parau ti‘a ra ei pure ia‘u nei, e e pahonohia te reira na roto i te haamaitairaa i ni‘a iho i to ratou ra mau upoo.” [PH&PF 25:12.]3

Ua oaoa tamau to‘u varua i te faarooraa i te himene, i te mea e, e ohipa au mau na‘u te reira i to‘u oraraa taatoa, e te oaoa nei au i teie mahana, i te mea e, ua ti‘a ia‘u ia pure i te Fatu “i te himene o te aau.” Te feruri nei au e, mai te mea e, e haamana‘o tatou paatoa i te mau parau a te Fatu, oia ho‘i, ua riro te himene o te feia parau ti‘a ra ei pure ia’na ra, e e pahonohia mai ho‘i te reira na roto i te haamaitairaa i ni‘a iho i to tatou nei upoo, e mai te mea e, e pure pinepine tatou i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te mau himene màrû o Ziona, ma te faahiti papu e ma te ti‘a, i roto i to tatou aau, i te mau parau o ta tatou mau himene nehenehe, ua ruuruuhia ïa tatou no te farii i te mau haamaitairaa tei faataahia, o ta‘u e faaitoito nei i te Feia Mo‘a ia tamata e ia farii i te reira.4

E haapae tatou i te mau himene tei haapii i te haapiiraa hape.

E haamana‘o tatou i te mau himene tei auhia e te Fatu, te mau himene e Evanelia to roto i te reira. Ua haere a‘e nei au i te amuiraa e ua faaroo vau i reira e toru e aore râ, e pae himene aita vau i afaro roa i te mau paraparau. E mea au te ta‘iraa nota o te reira mau himene, eiaha râ te mau haapiiraa.5

Rahi noa’tu te nehenehe o te ta‘iraa nota no te himene i te haapiiraa hape, rahi noa‘toa’tu te fifi o te reira himene. Te tiaoro nei au i te Feia Mo‘a paatoa i te mau Mahana Hope‘a nei, i ta tatou hoa râ mau pŭpŭ himene, eiaha roa’tu outou e himene i te mau parau o te hoê himene aita te mau haapiiraa i au i te mau parau mau o te Evanelia, noa’tu te nehenehe o te himene e te faaururaa ta’na e faatupu mai…

…Eiaha roa te hoê taata himene, e aore râ, te hoê pŭpŭ taata himene, i roto i te Ekalesia nei, e horo‘a i te hoê himene maori râ, ia tano maitai te mau paraparauraa i ni‘a i te mau parau mau o te Evanelia, e ia nehenehe ho‘i ia horo‘ahia mai roto mai i te aau o te taata himene. Oia ho‘i, ia riro mau ta tatou mau himene ei “pure i te Fatu ra.” [Hi‘o PH&PF 25:12.] Mai te mea e, e haapa‘o maitai tatou i te himene i taua mau huru himene ana‘e ra, e mea papu roa ïa e, e roaa ia tatou te mau haamaitairaa tei fafauhia mai e te Fatu, no te mea, “e parau mau te reira o te ti‘a ia ti‘aturi, e e faatupu-mau-hia te reira.” [Hi‘o PH&PF 1:37.]6

Na roto i te himeneraa i te mau himene, e nehenehe te reira e faatupu i te hau e te faaururaa i roto i to tatou oraraa.

Te mauruuru nei au i te Fatu no te faaururaa to’na Varua i to tatou mau taata e rave rahi no te papa‘iraa i te pehe nehenehe o ta tatou mau himene…Ia haamaitai mai te Atua i to tatou mau taata papa‘i himene e i to tatou mau rohipehe tei horo‘a mai na tatou te mau parau faauruhia e te mau pehe faauruhia e te au maitai ho‘i.7

Te ti‘aturi nei au e, ia himene-ana‘e-hia te mau himene o Ziona na roto i te varua ti‘a, e faatupu te reira i te hau e te faaururaa no te ra‘i mai i roto i to tatou mau fare, e e tauturu atoa ho‘i i te pororaa i te Evanelia a Iesu Mesia.8

Aita e mea hau atu i te au e te faauru ho‘i maori râ, te pehe i roto i te fare, e mai te taime a haamata ai au i te haapii i te himene, e himene matou i roto i to matou fare i te mau poipoi atoa hou a faaoti ai i to matou pure utuafare. E tupu mau te oaoa i roto i te himeneraa i te mau himene o Ziona, e te mana‘o nei au e, e mea ti‘a i te Feia Mo‘a ia faariro i te himene ei tuhaa no ta ratou haamoriraa.9

Eiaha tatou e haamo‘e i ta tatou mau buka himene ia haere ana‘e tatou i te fare pureraa. Ia himene te amuiraa e tia‘i; e mea ti‘a i te mau melo o te pŭpŭ himene ia ite maitai i te mau paraparau nehenehe e vaira i roto i ta tatou mau himene.10

Te haamana‘o nei au i te hoê ohipa tei tupu e tei faaite mai i te mana o te himene no te tamarû i te mana‘o riri e tei faatupu i te oaoa i roto i te aau o te feia tei î i te varua tahitohito. Ua tupu te reira e rave rahi matahiti i mairi a‘e nei, na roto i te hoê peapea i rotopu e piti na taea‘e paari e te faaroo tei riro mai ei melo no te Ekalesia i te tau no Navu. E na taata parau ti‘a teie e te haapa‘o i te ohipa na te Fatu. Ua farerei raua i te mau ati rarahi tei tupu i Navu, e ua mauiui ho‘i i te tiavaru-raa-hia e te hamani-ino-raa-hia te Feia Mo‘a, e tei roto atoa raua i te mau ati tei farereihia e te mau taata matamua, i roto i to ratou tere i te pae tooa o te râ. Ua peapea teie na taata i roto i te tahi mau ohipa putu faufaa ta raua, e i te pae hopea, ua faaoti raua e, e titau i te Peresideni John Taylor ia tauturu mai ia raua ia faaafaro i to raua mau fifi.

E peresideni o John Taylor no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i taua taime ra. Ua fafau teie na taea‘e e, e farii raua i te faaotiraa ta te Taeae Taylor e rave…Aita raua i faaite oioi eaha to raua fifi, ua faaite râ raua e, e peapea rahi to raua e ua ani atu raua ia’na ia faaroo mai i ta raua aamu e ia rave i te hoê faaotiraa. Ua farii maitai te Peresideni Taylor i te reira aniraa. Tera râ, na o atura oia e: “E teie na taea‘e, hou a faaroo ai au ia orua, te hinaaro roa nei au e himene atu i te hoê o te mau himene no Ziona i mua ia orua.”

E taata himene aravihi te Peresideni Taylor, e ia himene oia i ta tatou mau himene mo‘a, e mea nehenehe ïa e te apeehia e te varua.

Ua himene atura oia i te hoê o ta tatou mau himene i mua i teie na taea‘e.

Ia ite a‘era oia i te huru o na taea‘e ra, ua parau atura oia e, aitâ oia i faaroo a‘e nei i te hoê o te mau himene a Ziona ma te ore e titau ia faaroo i te tahi atu himene, e ua ani atura oia ia raua ia faaroo mai â ia’na ia himene i te tahi atu himene. Ua farii raua. Mai te mea ra e, ua au atoa raua; e ia oti a‘era te piti o te himene, e ua parau a‘era oia e, ua faaroo oia e, e maitai to roto i te tahi atu mau numera, e mai te mea e, e farii raua, e himene faahou oia i te tahi atu himene, e ua na reira oia. E ma te arearea na o maira oia e: “I teie nei, e na taea‘e, aita vau e hinaaro ia rohirohi orua, tera râ, mai te mea e, e faaore mai orua i ta‘u hapa, e ia faaroo faahou mai hoê himene, te fafau atu nei au e, e faaea vau i te himene no te faaroo i to orua mana‘o.”

Te faaite ra te aamu e, ia hope na himene e maha i te himenehia e te Peresideni Taylor, te ta‘i atoa ra na taea‘e, e ua ti‘a a‘era raua i ni‘a, aroha ihora ia raua, e parau atura i te Peresideni Taylor eiaha e inoino mai ia raua no te haereraa mai e farerei ia’na e no te raveraa i to’na taime. Hoho‘i atura ma te ite ore oia eaha mau to raua mau fifi.

Na te himene a te Peresideni Taylor i tamarû i to raua mana‘o no ni‘a i te tahi e te tahi. Ua tomo te varua o te Fatu i roto i to raua aau, e tera mou‘a o te taa‘eraa tei ti‘a na i ropu ia raua, ua haamaninahia ïa e ua ore. Ua hotu mai te here e te autaea‘eraa i roto i to raua varua. Tera mau mea rii haapa‘o ore tei riro ei tama‘iraa na raua, ua faufaa ore ïa i teie nei. Na te mau himene o te aau i faaî ia raua i te varua o te faahauraa.11

Ua ineine o Elders J. Golden Kimball e o Charles A. Welch i te bapetizo i te tahi mau taata faafariuhia mai, i roto i ta raua misioni i te pae Tooa o te râ; e ere raua na taata ite maitai i te himene; e naho‘a taata tei putuputu mai e tei parau mai i na taea‘e e, mai te mea e, e onoono raua i te faatupu i te bapetizoraa, e tura‘i te naho‘a taata ia raua i roto i te anavai. Ua faaoti na taea‘e ia rave mai tei opuahia e raua noa’tu te ohipa e tupu mai. Na mua a‘e râ raua a rave ai i te bapetizoraa, ua himene a‘era raua i te hoê himene. E mai te mea ra e, ua faatupu te himene i te hoê mea i ni‘a i te naho‘a taata, inaha, ua faaea noa a‘era ratou fatata ma te hauti ore. Ua rave na taea‘e i ta raua bapetizoraa, e haere ana‘e atura i te atea rii no te haamau i te reira. Ua ani maira te naho‘a taata ia raua ia haere mai e himene faahou i taua himene ra, e ua farii na taea‘e i te reira aniraa. I muri mai, ua tomo mai te ti‘a faatere o taua naho‘a taata ra i roto i te Ekalesia, e ua faaite oia ia Elder Kimball e, na te mau paraparau o te himene e te varua tei tupu mai na roto i te reira, mai tei faaitehia’tu i ni‘a nei, i faafariu ia’na i ni‘a i te Evanelia. Ua haamana‘o mai o elder Kimball e, taua himene ra o “E itehia te parau mau” ïa. [A hi‘o Te mau Himene, no. 167].12

E tao‘a rahi te erehia nei e te mau utuafare o te ore e himene i te mau himene no Ziona i roto i to ratou mau fare. E rave rahi mau misionare o te faa‘ere nei ia ratou i te puai e te mana e te aravihi no te rave i te ohipa maitai, e no te faahoa i te taata, na roto i te oreraa e ite i te himene…Te faatupu nei te mau himene o Ziona i te varua maitai i roto i to tatou fare.

E ere na to outou aravihi i te paraparau e tuu i te iteraa i roto i te aau o te taata, na te Varua râ o te Atua Manahope e ama ra i roto i to outou aau, e na to outou hinaaro ia faaorahia te mau varua. Te parau ra o Brigham Young e, e hau atu ta te Varua o te Fatu e rave no te faafariu i te taata, i ta te aravihi paraparau o te taata nei [a hi‘o Deseret News 9 no Febuare 1854, 4]. E te parau nei au e, ia himene-ana‘e-hia te mau himene o Ziona, noa’tu e, e ere i te mea nehenehe roa te himeneraa, ia himenehia râ na roto i te faaururaa a te Atua, na te reira e haaputapû i te aau o te feia parau ti‘a, hau atu i ta te himene nehenehe, tei himenehia ma te varua ore o te Atua, e faatupu. A here i te mau parau ta outou e himene. Mea au roa na‘u te mau himene no Ziona.13

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • No te aha e mea faufaa ia himene tatou i te mau himene no te Ekalesia? No te aha i titauhia ai ia tatou ia himene noa’tu e, e ere tatou i te feia ite i te himene?

  • Nahea te himeneraa i te mau himene i te tauturu ia tatou ia haamori i te Fatu i te fare e i roto i te mau pureraa oro‘a e i te tahi atu mau pureraa ta te Ekalesia?

  • Nahea te “te himene a te feia parau ti‘a” i riro ai ei pure i te Fatu?

  • Eaha te “varua e au” no te himeneraa i te mau himene? No te aha “te mau himene o Ziona, ia himene-ana‘e-hia te reira na roto i te varua e au, e faatupu ai i te hau e te faaururaa no te ra‘i mai”?

  • Nahea te mau himene i te tautururaa ia outou? Eaha te himene tei faatupu i te hoê huru taa‘e i roto i to outou oraraa? No te aha teie mau himene i riro ai ei mau himene taa‘e roa no outou?

  • Eaha te tahi mau maitai e roaa na roto i te himeneraa i te mau himene o te Ekalesia e ere i te mea mataro-roa-hia e outou? No te aha e mea maitai ia tamau aau i te mau paraparau a himene ai outou?

  • No te aha te mau himene pureraa e te mau himene a te Paraimere i riro ai ei mau himene maitai roa a‘e no te pureraa oro‘a e no te tahi atu mau pureraa?

  • No te aha te mau haapiiraa hape i riro ai ei mea fifi mai te mea e, e himenehia te reira i ni‘a i te nota nehenehe roa? No te aha e mea faufaa ia haapae i te mau pehe “te vaira i roto te mau haapiiraa aita i au roa i te mau parau mau o te Evanelia”?

  • Nahea e ti‘a ai i te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia haapii e ia here i te mau himene no Ziona? Nahea te mau metua ia faaohipa i te mau himene pureraa e te mau himene Paraimere i roto i te haapiiraa i te Evanelia i ta ratou mau tamarii?

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1900, 61–62; tauihia te paratarafa.

  2. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 168.

  3. Gospel Standards, 168.

  4. “Learning to Sing”, Improvement Era, Atopa 1900, 892

  5. I roto i te Conference Report, Eperera 1931, 132.

  6. “Sing Only What We Believe”, Improvement Era, Tiurai 1912, 786–87.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1921, 8.

  8. Gospel Standards, 170.

  9. Improvement Era, Atopa 1900, 892.

  10. Gospel Standards, 169.

  11. Gospel Standards, 285–87; tauihia te paratarafa.

  12. Improvement Era, Atopa 1900, 890–91.

  13. Gospel Standards, 170.

Hōho’a
Tabernacle Choir in 1920

Te Pŭpŭ Himene no te Fare Menemene i te matahiti 1920. Ua a‘o te Peresideni Grant i te amuiraa e i te mau pŭpŭ himene ia himene i te mau himene no Ziona, tei roto ho‘i i te reira “te mana no te faafariu i te taata i ni‘a i te mau parau tumu o te Evanelia, e no te faatupu atoa ho‘i i te hau e te tupuraa pae varua.”

Nene’i