Pene 19
Te Pure Tuutuu Ore, te Parau Ti‘a, e te Aau Tae
E roaa ia tatou te mau haamaitairaa e rave rahi mai te mea e, e pure tamau tatou i to tatou iho pure e te pure o te utuafare.
No Roto mai i te Oraraa o Heber J. Grant
I to’na tamariiriiraa, e mea pinepine o Heber J. Grant i te haere i te fare o te Peresideni Brigham Young. Mai te mea e, tei reira o Heber i te taime no te pureraa, e titauhia mai oia ia tuturi amui e te utuafare i roto i te pureraa utuafare. Ua vai noa taua mea ra i roto ia Heber. I muri a‘e te parau ra oia e, “Na roto i te faaururaa a te Fatu i roto ia Brigham Young ia ani oia i te Atua i te arata‘iraa, e rave rahi taime to‘u afa‘iraa i te upoo i ni‘a, te huriraa e te hi‘oraa i te vahi tei reira o Brigham Young i te pureraa, no te hi‘o e, aita râ anei te Fatu i reira. Mai te mea ra ia‘u e, te paraparau ra oia i te Fatu mai te hoê taata e paraparau i te tahi atu taata.”1
E rave rahi mau mea tei tupu i roto i te oraraa o te Peresideni Heber J. Grant tei faaite mai i to’na ti‘aturi i to’na Metua i te Ao ra e to’na ti‘aturi i te mana o te pure. Teie te hoê hi‘oraa, i te taime ua fatata roa ta’na vahine matamua i te pohe, ua peapea roa ta’na tamahine matahiapo. Ua pure oia ma te tuutuu ore ia ti‘a i ta’na tamahine ia farii i te pohe o to’na metua vahine (a hi‘o api 52-53 i roto i teie buka). I te tahi atu mau taime, ua pure te Peresideni Grant ia tauturuhia to’na tuane tei faaatea ê i te Ekalesia (hi‘o i te api 11 e 13 e ua tiaoro oia i te Fatu ia faaora i te hoê tamahine tei roohia i te ma‘i “Diphterie” (a hi‘o i te 111.
I roto i ta’na mau a‘oraa i to te Feia Mo‘a, e mea pinepine te Peresideni Grant i te faaite i te pure o to’na aau. Ua paraparau oia no ni‘a i to’na ti‘aturiraa e, e arata‘i te Fatu i te mau ti‘a faatere o te hau i roto i ta ratou mau hopoi‘a.2 Ua faaite oia i ta’na “pure hohonu e te aau tae mau” ia haamaitai te Fatu i te mau faehau e i to ratou mau utuafare i roto i te mau tau tama‘i.3 Te parau ra oia e, e mea tamau oia i te pure “no te feia faatere taatoa o teie Ekalesia, i roto anei i te Autahu‘araa e aore râ, i te mau pŭpŭ tauturu.”4 Ua tiaoro oia i te Atua ia tauturu i te Feia Mo‘a ia ora i te Evanelia e ia arata‘i mai ia vetahi ê ia ite i te parau mau.5 E ua faaite atoa oia i ta’na mau tiaororaa no te ani i te maitai no’na iho: “Te pure tamau nei au ma te tuutuu ore …ia ore to‘u feruriraa ia haapoirihia, eiaha vau ia faaatea ê i te e‘a parau ti‘a e te maitai, ia tupu râ to‘u haroaroaraa i te rahi a tupu atoa ai au i te paariraa, e ia ama ho‘i te maramarama e te faaururaa a te Varua o te Atua i roto i to‘u aau e ia haamaramarama i to‘u haroaroaraa e ia tapea papu ia‘u ma te faaro i te taviniraa i to‘u Metua i te Ao ra.”6
Te mau haapiiraa a Heber J. Grant
E pure tatou i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave.
A tuturi i raro e a pure i te Atua ia arata‘i mai ia outou i roto i te mau mea atoa ta outou e rave.7
I te taime faaea ai te hoê taata i te tiaoro i te Atua no te ani i to’na varua e ta’na mau arata‘iraa, te taime atoa ïa oia e haamata ai i te riro mai ei taata ê i mua ia’na e i ta’na ohipa. Ia faaea te taata i te pure i te Varua o te Atua, te tuu ra ïa ratou i to ratou ti‘aturiraa i roto ia ratou iho, i reira ïa ratou e haamata ai i te ere i te varua o te Atua, mai te huru i te mau hoa rahi e te fatata, o te riro atoa mai ei feia ê ê te tahi e te tahi na roto i te orera e papa‘i e aore râ, e haere e farerei te tahi e te tahi. E pure tatou paatoa eiaha te Atua ia faaru‘e mai ia tatou tatou ana‘e no te hoê taime, ma te ore to’na varua e tauturu mai ia tatou ia pato‘i i te hara e te faahemaraa.8
E mata na te feia apî i te pure i to ratou mau pure omo‘e e ia tiaoro atu i te Atua, i te pô e te poipoi, no te titau i te arata‘iraa a To’na Varua Mo‘a.9
I te mau hora peapea ore, i te mau hora peapea rahi, e i roto i te mau ati o te hoê mahana, i te mau taime faahemaraa, te taime otoraa, te taime hau e te haamaitairaa, e mata na tatou i te tamau noa i te pure, tatou ana‘e, e ma te amui atoa mai to tatou utuafare i piha‘i iho ia tatou, ma te mauruuru no te mau haamaitairaa o te oraraa, no te iteraa i to’na mau fifi, e no te puai no te rohi-tamau-raa e tae noa’tu i te hopea ra.
“A pure noa i te mau taime atoa, ia upootia oe; oia ïa, ia upootia oe na ni‘a a‘e ia Satani, e ia ora’tu oe i te rima o te mau tavini o Satani.” (Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 10:5.)
“A pure noa ma te tuutuu ore, ia ore outou ia rohirohi, e tae noa’tu i te taime au e haere mai ai.” (Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:126.)10
Te taparu faahou nei au i te taata ia tuu i to ratou turi i raro e ia ani i te Atua ia arata‘i mai ia ratou i roto i te mau ohipa atoa o te oraraa nei, e ia roaa ho‘i te Varua o te Atua ia ratou ra, e roaa ïa ia ratou te oaoa e te poupou i roto i te ohipa ta ratou e rave. Eiaha e rave i te hoê ohipa eita ta outou e nehenehe e ani i te Atua ia tauturu mai ia outou. Ia tupu outou i te paariraa i roto i te maramarama e te ite i te Evanelia, e i roto i to‘u ti‘araa tavini no te Atua, te fafau atu nei au ia outou e, e roaa ia outou te poupou e te oaoa, na roto i te i‘oa o to tatou Faaora.11
E mea titauhia te pure no te tupuraa pae varua.
Te faaite nei tatou e, e Atua ora te Atua, …e te ora nei e te here nei Oia i Ta’na mau tamarii; te faaroo nei e te pahono nei ho‘i Oia i te mau pure; Eita Oia e vaiiho noa i Ta’na mau tamarii ia overe noa i roto i te pouri e te hara ma te maramarama ore; e ti‘a i te mau taata atoa ia farii i taua maramarama ra no te arata‘i i to ratou haerea i roto i te oraraa nei; e i roto i teie ao hurihuri noa, e nehenehe i Ta’na mau tamarii ia haere mai Ia’na ra, e e paraparau mai Oia ia ratou i te ao e aore râ i te mau hora hau o te pô, na roto i te hoê reo ta ratou e maramarama, mai te mea e, e ora ratou mai te au i To’na ra varua.12
I te mau vahi atoa ua tae te Evanelia, e rave rahi hanere tauatini taata, tane e te vahine, tei farii i te reira, e ua faaite i te iteraa papu e, ua roaa ia ratou te faaiteraa no te hanahana o te ohipa ta tatou, te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, e rave nei, i muri a‘e i to ratou titauraa i te Atua ia horo‘a mai i te hoê iteraa papu. Aita teie iteraa papu i roaa mai na roto i ta ratou iho tuatapaparaa, e aore râ, na roto i te maramarama ta te Atua i horo‘a ia ratou, e pahonoraa râ te reira i te pure tuutuu ore e te aau tae, tei tiaorohia na roto i te i‘oa o Iesu Mesia to tatou Faaora, no te ani i te maramarama e te ite no ni‘a i te hanahana o ta’na ra ohipa.13
E natura ïa no te taata ia teoteo te aau, ia faariro ia’na ei pito no te mau mea atoa, ia haamo‘e i te Atua; te titau nei râ te Evanelia ia tatou ia pure i te mau mahana atoa o to tatou oraraa, eiaha i piha‘i iho noa i to tatou utuafare, i te vahi omo‘e atoa râ. Na te reira e tapea ia tatou eiaha ia faariro ia tatou ei pito no te mau mea atoa; na te reira ho‘i e faariro ia tatou mai te tamariirii te huru, ma te tipapa i raro e ia pure i te Atua ia horo‘a mai i te maramarama e te faaururaa o To’na ra Varua Mo‘a.14
Te ti‘aturi papu nei au e, te taata e tipapa i raro ma te parau ti‘a i te mau mahana atoa o to’na oraraa e ia tiaoro i te Atua ma te aau tae mau, ia horo‘a mai i te maramarama o To’na Varua Mo‘a, no te arata‘i ia’na, eita ïa oia e riro mai ei taata teoteo e te aau teitei. E faaîhia râ to’na aau i te màrû, te haehaa, e te maitai mai to te tamarii ra te huru.15
E mea iti e aore râ, aita roa’tu vau e haapeapea no te tamaiti e aore râ no te tamahine, no te taurearea tamaroa e aore râ no te taurearea tamahine, o te tiaoro ma te parau ti‘a e ma te aau tae mau, i te Atua e piti a‘e taime i te mahana, no te ani i te arata‘iraa o To’na ra Varua. Ua papu roa ia‘u e, ia tae mai te faahemaraa, te vaira te puai i roto ia ratou no te pato‘i i te reira, na roto i te faaururaa o te horo‘ahia mai ia ratou ra. Ia tiaoro tatou i te Fatu no te horo‘a mai i te arata‘iraa o To’na Varua, na te reira e tuu i te hoê paruru haati ia tatou, e mai te mea e, e titau papu tatou ma te parau ti‘a i te arata‘iraa a te Varua o te Fatu, te parau papu atu nei au ia outou e, e roaa mau te reira ia tatou.16
I teie nei, te vai nei hoê mea tei hau atu i te tahi atu mau mea, e o ta‘u e hinaaro nei e tuu papu i roto i te aau e te varua o te feia apî, oia ho‘i, ia pure i te Fatu. A titau i te faaroo. Mai te mea e, aita te ite i roto ia outou, a titau ia roaa te faaroo. A aupuru i te reira faaroo, ei reira ho‘i te ite e roaa ai ia outou.17
Te hoê o te mau titauraa tei titauhia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, maori râ, ia pure tamau noa ratou i to ratou mau pure, to ratou iho pure e te pure utuafare. Te tumu i titau mai ai to tatou Metua i te Ao ra i te reira, maori râ, ia paraparau tatou Ia’na, e ia vai ho‘i te hoê reni i rotopu ia tatou e te ra‘i, na reira ho‘i tatou i te faatae mai i ni‘a ia tatou nei, i te mau haamaitairaa no ni‘a mai ra. Te taata tei faahaehaa ia’na e tei pure tamau noa i te Atua, ma te tiaoro Ia’na i te mau mahana atoa, ia horo‘a mai i te maramarama e te faaururaa o To’na Varua Mo‘a, eita ïa to’na aau e teoteo, eita atoa ho‘i oia e feruri e, ua rava‘i oia i te maramarama e te paari. Te taata tei pure tamau noa e tei haehaa te aau, e ite oia e, o te Atua te tumu no te mau haamaitairaa atoa ta’na e fana‘o nei, e ia pure ho‘i oia i te Atua, eita oia e pure noa no te titau i te maramarama e te faaururaa o To’na Varua Mo‘a no te arata‘i ia’na, e haamauruuru atoa râ oia i te Atua no te mau haamaitairaa tei roaa ia’na, ma te ite e, te ora, te tino maitai, te puai, e te maramarama tei roaa ia’na, no ô mai ïa i te Atua ra, te tumu no to’na ora.
Mai te mea e, aita tatou e iriti tamau noa i taua reni ra i rotopu ia tatou e to tatou Metua i te Ao ra, te faaere ra ïa tatou ia tatou i te maramarama e te faaururaa o To’na Varua, e i te mana‘o mehara e te mauruuru te tae mai i roto i to tatou aau, e i te hinaaro ia haapoupou i te Atua no To’na maitai e to’na aroha ia tatou.
Aita e mana‘o tei hau atu i te faito i to te Atua ra, maori râ, te mana‘o mehara e te mauruuru rahi i te Atua, o te tupu mai i roto ia tatou, ia ite ana‘e tatou e, ua haamaitai mai te Atua ia tatou. Te feia atoa tei reva i te ara no te poro i te Evanelia, e tei tuu i te iteraa i roto i te aau o te feia ta ratou i haapii e, na te Atua teie ohipa ta ratou e rave nei, ua roaa ïa ia ratou te iteraa papu e, te oaoa e te mauruuru tei hotu mai i roto i to ratou aau no te riroraa ei mauhaa i roto i te rima o te Atua no te arata‘i mai i te taata ia ite i te faanahonahoraa no te ora e te faaoraraa, ua hau atu ïa te reira i te rahi i te mana no te faahitiraa i te reira. E mea ti‘a ia tatou ia aupuru tamau noa i taua varua ra, e i taua huru no tatou ra ia ti‘a ia tatou ia faatitiaifaro i to tatou oraraa, ia vai noa ho‘i i roto i to tatou aau te mana‘o mehara e te mauruuru, e te hinaaro ia haapoupou i te Atua no To’na maitai i ni‘a ia tatou. Eita teie feruriraa e roaa ia tatou mai te mea e, aita tatou e haapa‘o e aita atoa ho‘i e tau‘a i te pure i to tatou Metua i te ao ra.18
E ora ma te viivii ore, haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu, a pure tamau noa Ia’na ia tiai maite mai oia ia outou i roto i te parau mau e te parau ti‘a, a ora mai te au i ta outou e pure ra, e ia tupu mai ho‘i te hoê ohipa i ni‘a ia outou ra, tei piha‘i iho ïa te Fatu ia outou, e aore roa e ohipa e tupu mai i ni‘a ia outou e ere no te tura e te hanahana o te Atua e no to outou faaoraraa e te faateteiraa. E ia ora ho‘i outou i te oraraa mâ ta outou i ani na roto i te pure, ei reira e tupu mai ai i roto i to outou aau, te hoê oaoa o te ore e ti‘a ia outou ia parau e aore ia ite. E parahi tamau te Fatu i piha‘i iho ia outou; e tamahanahana oia ia outou; e ite outou i to’na varua i te mau hora ahoaho rahi; e tiai e e paruru Oia ia outou ia au i te paari rahi o Ta’na ra opuaraa.19
Te faaite nei au i to‘u iteraa papu e, ua ite au e, te ora nei te Atua, te faaroo mai nei e te pahono mai nei Oia i te pure.20
Te pure tuutuu ore e te paieti e ma te aau tae i te Atua ra, e mea faufaa te reira no outou, hau atu i te mau mea atoa ta‘u e nehenehe e parau e aore râ e papa‘i.21
Na te pureraa utuafare e tauturu i te mau metua e i te mau tamarii ia faaafaro ia ratou i ni‘a i te Varua o te Fatu.
Ua papu roa ia‘u e, te hoê o te mau mea rahi roa a‘e, e te hoê o te mau mea maitai a‘e i te ao atoa nei no te tapea maite i te hoê taata ia haapa‘o tamau noa oia i te Evanelia a te Fatu ra o Iesu Mesia, o te tiaoro-omo‘e-raa ïa i te Atua, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, ia horo‘a mai i te arata‘iraa o To’na Varua Mo‘a ra. Ua papu roa ia‘u e, te hoê o te mau mea maitai roa a‘e te nehenehe e tupu i roto i te utuafare no te faatupu i roto i te mau tamaroa e te mau tamahine te here i te Atua, e te here i te Evanelia a Iesu Mesia, a tupu ai ratou i te paariraa, o te faatupuraa ïa i te pureraa utuafare. E na te metua tane ana‘e o te utuafare e pure, te metua vahine atoa râ, e tae noa’tu i te mau tamarii atoa, ia roaa atoa ho‘i ia ratou te varua pure, e ia afaro ratou, e ia faatanohia te ratio, e auraa parau noa teie, i ni‘a i te reni paraparau e te Varua o te Fatu. Te ti‘aturi nei au e, te feia tei ite i te Evanelia, e aita i haapa‘o ore noa a‘e i to ratou mau pure i roto i to ratou utuafare, e i roto i te tiaoro-omo‘e-raa i te Atua, e mea iti roa ïa te hahi ê te haerea, e mea iti roa ho‘i te mo‘e te faaroo.22
Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia pure i roto i to tatou utuafare e i te vahi omo‘e, ia ore te Atua ia mo‘ehia ia tatou. Mai te mea e, e haapa‘o ore tatou i te reira, e mo‘e ê te faaururaa ia tatou e tae noa’tu i te mana no te ra‘i mai; e riro mai tatou ei taata tau‘a ore, e mo‘e ê to tatou iteraa papu, e i reira tatou e haere atu ai i roto i te pouri ra.23
E hi‘o te mau tamarii i te hoho‘a o to ratou mau metua, to ratou mau hoa, e to ratou mau orometua. I te hoê taime, …ua tapea na [taea‘e hahaere] i te fare o te hoê taea‘e e ua faaoti ratou i te hoê pure, na ô ihora te hoê tamaiti iti: “Papa, aitâ tatou i pure a‘e nei, e ere anei, maori râ, ia tae ana‘e mai te taata?”24
Te rave‘a no te haapii i ta tatou mau tamarii ia pure, o te pureraa ïa tatou iho i te vahi omo‘e e i roto i to tatou utuafare. E mea rahi roa te haapa‘o ore i rotopu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei i roto i te parau no te aparauraa i te Atua. E oaoa rahi to‘u i te mau mahana atoa o to‘u oraraa ia aparau vau e tei Hamani ia‘u, na roto i te i‘oa o te Fatu ra o Iesu Mesia, to‘u Faaora. Te feia aita ta ratou e ratio, e auraa parau teie, no te aparau i to tatou Metua i te Ao ra e i to tatou Faaora ra, te ere nei ïa ratou i te faaururaa no ô mai i te Fatu ra.25
Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa
-
Nahea tatou ia faariro i to tatou mau pure ei mau pure faufaa a‘e? Nahea te aau mehara no te mau haamaitairaa a te Atua i te haafaufaa roa’tu i to tatou mau pure?
-
Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faariro i te pure utuafare ei iteraa varua no te mau melo paatoa o te utuafare?
-
Eaha te mau fifi tei farereihia e to outou utuafare no te faataaraa i te taime no te pureraa utuafare? E mea nahea to outou upootiaraa i roto i teie mau fifi?
-
Nahea te pure i te mau mahana atoa i te tauturu ia tatou “ia tapea maite ia tatou ia haapa‘o tamau noa i te Evanelia a te Fatu ra o Iesu Mesia.”? Nahea te pure i te tauturu ia tatou ia “î te aau i te màrû, te haehaa, e te maitai mai to te tamarii ra te huru.”?
-
Eaha te auraa no te parau ra “Tiaoro i te Atua”?
-
No te aha e mea faufaa ia tiaoro tatou i te Atua i te mau mahana atoa ia horo‘a mai Oia i te arata‘iraa o te Varua Mo‘a?
“A tuturi i raro e a pure i te Atua ia arata‘i mai ia outou i roto i te mau mea atoa ta outou e rave.”