Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 23: Te haereraa i mua e te hopearaa o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei


Pene 23

Te haereraa i mua e te hopearaa o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei

E faatupu te Ekalesia i to’na hopearaa hanahana, e e hamaitairaa ho‘i no tatou te riroraa ei tuhaa no teie ohipa rahi.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

Ua fanauhia o Heber J. Grant i te matahiti 1856, i te tau o te mau tautooraa a te Feia Mo‘a no te faati‘a i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, i Salt Lake Valley (Roto Miti). I taua tau ra, e 7 ana‘e tĭtĭ i roto i te Ekalesia nei, e e 64, 000 melo. Aita hoê hiero e tere ra i te reira taime.

I te matahiti 1882, i te faatoro‘a-raa-hia o Heber J. Grant ei Aposetolo, e mauraa papu to te Ekalesia i Salt Lake Valley. E rave rahi mau taata i te ao nei i taua taime ra, tei feruri i te mau mana‘o hape e te ti‘a ore no ni‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, ua tamau noa râ te Ekalesia i te tupu i te rahi. Ua fatata atu te rahiraa melo i te 146, 000, e ua ta‘ehia te rahiraa tĭtĭ i te 24. E pae matahiti na mua a‘e i te reira, ua haamaitaihia te hiero no St. George i Utaha—te reira ana‘e ïa te hiero e tere ra i taua taime ra.

Ua riro o Elder Grant, te hoê Aposetolo, ei ite papu no te tupuraa o te Ekalesia i te rahi. I te matahiti 1902—e maha hiero ta te Ekalesia e tere ra, e 50 tĭtĭ, e fatata roa e 300, 000 melo—ua parau oia i teie parau: “Aita te hoê mea e vai nei. Aita te Ekalesia e vai noa; te ite nei tatou i teie mahana i to’na tupuraa i te rahi noa, te maraaraa ta’na mau tuhaa ahuru, te maraaraa te hotu o te ohipa misionare ati a‘e te ao nei, e te maraaraa te maitai o te ohipa i roto i te mau pŭpŭ autahu‘araa, e i roto i te mau fare haapiiraa teitei a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei. Ua ite-atoa-hia te hoê tupuraa faahiahia i roto i te mau haapiiraa Sabati. Te haere nei te ohipa a te Atua i mua, area te mana e te raveraa a te enemi e te feia e aro mai nei ia tatou, te morohi atura ïa.1

I to Heber J. Grant tiaraa ei Peresideni no te Ekalesia, mai te ava‘e Novema 1918 e tae atu i te ava‘e Me 1945, ua vai tamau noa te tupuraa rahi faahiahia o te Ekalesia. Ua maraa te rahiraa melo o te Ekalesia mai te 496, 000 e hau atu i te 954, 000. Ua maraa te rahiraa o te tĭtĭ mai te 75 tae atu i te 149, e ua maraa atoa te rahiraa hiero e tere ra mai te 4 e tae atu i te 7.

E mea pinepine te Peresideni Grant i te faahiti e, te haamata nei te taata i te faatupu i te mana‘o maitai no ni‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei. Te na ô ra oia e, “Te ti‘aturi nei au e, te itehia nei tatou i teie nei, na te mau taata atoa tei matau ia tatou, mai te hoê nunaa taata tei mata‘u i te Atua, mai te hoê pŭpŭ taata afaro e te parau ti‘a.”2 I roto i te amuiraa rahi no te ava‘e Atopa 1937, i muri noa a‘e i to’na ho‘iraa mai na te hoê tere farerei to’na i te mau misioni no Europa, ua faaite mai oia i teie nei hi‘oraa:

“Tei Europa vau [ei peresideni misioni, ] hau atu i te 30 matahiti i mairi a‘e nei…i roto i na matahiti e toru to‘u nohoraa i roto i te mau fenua Peretane, aita roa’tu vau i manuia i te tuu i te hoê parau pia i roto i te mau ve‘a. Ua nene‘ihia te tahi mau mea hairiiri roa e te ino, te faufau, te fifi ho‘i no ni‘a ia matou, area te feia faatere o te ve‘a, ua pato‘i etaeta roa ïa ratou ia faaroo mai i te hoê noa a‘e parau ta matou.

“Ua faaitehia mai ia‘u i roto i teie nei tere to‘u e, e mea maitai roa te mau parau i roto i te mau ve‘a no ni‘a ia tatou, i Helemani, i Herevetia, i Tchecoslovaquie, i Horane e i Beletita. Aita roa’tu hoê a‘e mau parau faaino, te tahi noa râ mau parau faaite no ni‘a i ta tatou mau pureraa, e i te tahi taime, te mau parau tei papa‘ihia i roto i te mau ve‘a i te mau fenua Peretane, eita ïa e roaa ia tatou ia papa‘i mai te reira te nehenehe. Te haamana‘o nei au e, aita roa hoê noa a‘e parau pia tei papa‘ihia ma te ore e faaite i te parau maitai, te faatura e te nehenehe no ni‘a i to tatou mau taata. Te oaoa nei au no taua mau mea nei. E tauiraa faahiahia mau to te varua feii e te faaino ta‘u i ite i roto i te feia papa‘i ve‘a ta‘u i farerei na, hau atu i te 30 matahiti i mairi a‘e nei.”3

E mea pinepine te Peresideni Grant i te faaite i to’na mau mana‘o mauruuru no ni‘a i te haereraa i mua o te Ekalesia i te pae tino e i te pae varua. I roto i taua mau faaiteraa no te mauruuru ra, ua faaite oia i te mau haamaitairaa a te Fatu e te haapa‘o o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, noa’tu te ati tei farereihia e ratou. I roto i te mau taime ahoaho no taua Tau Ati ra, ua parau oia e: “Aita e ti‘a ia tatou ia rave i te mau ohipa ta tatou e rave nei ahani e, aita teie iteraa hohonu e te paari to tatou. A feruri na tatou, i roto i teie mau mahana ati e te peapea, ua ti‘a ia tatou ia haamau‘a ehia rahiraa milioni moni no te hamani i te mau fare pureraa! Fatata pauroa te Sabati, e rave rahi hepetoma, te tahi i muri iho i te tahi, ua titauhia ia‘u ia haamaitai i te mau fare pureraa, e pauroa te taime, ua î roa taua mau fare ra i te feia tei tae mai i taua mau pureraa ra…Te tupu nei tatou i te rahi ma te nehenehe. Te vai nei te mana‘o ti‘aturi papu. Te vai nei te ti‘aturiraa papu e, e upootia te ohipa a te Atua ia tae i te hopea ra.4

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

E hopearaa hanahana to Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.

Te faaite atu nei au ia outou i teie mahana i to‘u iteraa papu e, e Peropheta Iotepha Semita na te Atua ora mau, e ua riro oia ei mauhaa i roto i te rima o te Atua no te faati‘a faahou i te faanahoraa no te ora e no te faaoraraa i ni‘a i te fenua nei, eiaha no te feia ora ana‘e, no te feia pohe atoa râ, e teie Evanelia, ta to te ao nei e parau nei e, “Te Momoni”, o te faanahoraa mau ïa no te ora e te faaoraraa, te Evanelia na te Fatu ra o Iesu Mesia, e ua ootihia mai te ofa‘i na‘ina‘i mai roto mai i te mou‘a ra, e e ohu ho‘i te reira e î roa’tu te fenua nei [a hi‘o Daniela 2:31–45; PH&PF 65:2].5

Ua faati‘a te Fatu i Ta’na Ekalesia i teie anotau hopea nei ia ti‘a i te taata ia faauehia ia tatarahapa, ia faaorahia e ia faateiteihia ho‘i to ratou ra varua. E rave rahi taime To’na parauraa i te Peropheta Iotepha e i te mau taata i piha‘i iho ia’na e “inaha, ua teatea roa te aua e ua ineine ho‘i no te auhune.”(PH&PF 4:4; 6:3; 11:3; 12:3; 14:3; 33:3, 7.) E ua tamau noa Oia i te faaue ia ratou ia poro i te tatarahaparaa ana‘e i teie nei u‘i (PH&PF 6:9; 11:9; 14:8) e na ô maira:

“E e faaite haere i te mau parau oaoa, oia ïa, a haaparare i te reira i ni‘a i te mau tupuai mou‘a, e i ni‘a i te mau vahi teitei atoa, e i rotopu i te mau nunaa taata atoa o ta oe e faati‘ahia ia ite ra.

“E e rave oe i te reira ma te haehaa‘toa, ma te ti‘aturiraa mai ia‘u, e mai te faaino ore ia ratou o tei faaino mai ra.

“E e ore roa oe e parau i te parau haapiiraa noa, e parau râ oe i te parau tatarahapa e te faaroo i te Faaora, e te haamatararaa i te hara na roto i te bapetizoraa, e na roto i te auahi, oia ïa, te Varua Maitai.

“Inaha, o teie te hoê faaueraa rahi e te mea hopea ta‘u e horo‘a’tu ia oe no ni‘a i teie nei mea; no te mea e navai te reira no ta oe hahaereraa i roto i te mahana ra, e tae noa’tu i te hopea o to oe oraraa ra.

“E e mamae rahi ta oe e farii mai te mea e haapa‘o ore oe i teie nei mau a‘oraa, oia ïa, e tae noa’tu te reira i te haamouraa ia oe iho e ta oe mau faufaa ho.” (PH&PF 19:29–33.)

E haapa‘o tatou i teie mau faaueraa e ti‘a ai, ia ite ho‘i te taata i te Atua e ia Iesu Mesia i Ta’na i tono mai, inaha, “teie ho‘i te ora mure ore.” (Ioane 17:3.)

O teie ho‘i te tumu i faati‘ahia ai te Ekalesia, i heheu-faahou-hia mai ai te Evanelia i roto i to’na ra îraa, i faaho‘i-faahou-hia mai ai te Autahu‘araa o te Atua, e to’na mau ti‘araa atoa, to’na mau mana atoa, to’na mau taviri atoa e ta’na mau ohipa atoa. Teie te ohipa a te Ekalesia. Te faaueraa hanahana tei horo‘ahia’tu i te mau aposetolo i tahito ra (Mataio 28:19; Mareko 16:15) ua horo‘a- faahouatoa-hia mai ïa i teie nei anotau, oia ho‘i, e hopoihia’tu te Evanelia i to te mau nunaa atoa ra (PH&PF 38:33), i te Atiuda e te Etene ho‘i (PH&PF 18:26); e faaitehia’tu te reira ma te oaoa (PH&PF 28:16); e tere atu te reira e tae noa’tu i te mau hopea o te fenua nei (PH&PF 84:76.) Aita hoê ohipa ta tatou e aore râ, ta te Ekalesia e rave no te haapeapea i teie faaueraa ta te Atua i horo‘a mai.6

Te misioni a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e misioni ïa no te hau. Ua faataahia te reira no te faaineine i to te ao nei no te ho‘i-piti-raa mai o te Mesia, e no te omuaraa o taua mahana rahi ra ia tae mai te mileniuma, e ia faatere te Mesia ei Arii no te mau arii, ma te ti‘a i te upoo o te hui taea‘e o te taata nei.7

Ua riro te tupuraa e te haereraa i mua o te Ekalesia i tahito ra ei tapa‘o no te tupuraa o te parau tohu.

Te mau ohipa tei ravehia e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, ua tupu mau ïa te reira mai te au i te parau tohu tei vavauhia e te Peropheta Iotepha Semita i te hiti anavai no Mississippi, mai tei papa‘ihia i roto i te buka aamu o te peropheta i te 6 no Atete 1842:

“Ua tohu vau e, e tamau â te Feia Mo‘a i te farii i te mau ati e rave rahi e e arata‘ihia’tu ratou i te mau Mou‘a Ofa‘i ra. E rave rahi te taiva, e taparahi-pohe-hia te tahi pae e to ratou mau taata hamani ino e aore râ, e pohe ratou i te to‘eto‘e e aore râ i te ma‘i, area te tahi pae o outou ra, e ora ïa no te haere e tauturu i te haamauraa i te mau mataeinaa e te paturaa i te mau oire, e ia ite i te Feia Mo‘a ia riro mai ei nunaa puai i roto i te mau Mou‘a Ofa‘i ra.” [History of the Church, 5:85.]

…Ua faatupu mau tatou i taua parau tohu ra noa’tu te parau e, e mea faufaa ore te pae tooa o te râ. Ia feruri ana‘e outou i tera fenua màrô, ia feruri ana‘e outou e, ua faarirohia ei fenua faufaa ore, e a ite ai i te ohipa i ravehia, e mea papu maitai e, ua faatupu mau tatou i taua parau tohu ra.8

Te oaoa nei au i te tupuraa i te rahi e te haereraa i mua te ohipa a te Atua i ni‘a i te fenua nei…Te haamana‘o nei au i te hoê taime i Idaho, tei reira te Peresideni Wilford Woodruff, te ti‘a noa ra oia i roto i te hoê pereoo puaahorofenua, …e te paraparau ra i te tahi mau taurearea e ono e aore râ hoê ahuru e ma piti ratou i reira, e te haamana‘o papu nei au i te mau parau a taua peropheta no te Atua ra…Te haamana‘o nei au e, ua huru paruparu rii te mana‘o o te mau taurearea i Sand Creek, i to ratou hi‘oraa i te fenua, aita hoê a‘e raau i ni‘a iho, aita atoa e uru raau rii, te tahi noa râ mau aihere rii faano‘ano‘a, aita atoa e hoê a‘e fare raau. Ua parau atura te Taeae Woodruff i te mau taurearea na ô atura: “Eiaha e haaparuparu te mana‘o; eiaha e faatopa te morare, no te mea, ua haamaitai te Atua i teie fenua. Eita e maoro roa e ti‘a mai i teie vahi e rave rahi oire rii no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei. Te feruri nei outou e, ua faaru‘e outou i to outou mau hoa, e mai te mea ra e, tei rapae roa outou i te ao nei i teie nei, eita râ e maoro e ti‘a mai te hoê fare pure na outou, e te hoê fare haapiiraa, e te mau mea atoa tei itehia e outou hou a tere mai ai outou i ô nei. E haamaitai mai te Atua i teie fenua e e faariro ei fenua auhune.” Eaha te itehia nei i teie mahana? Te ti‘a nei te oire no Iona i tera vahi, e te mau pû faatereraa no te hoê o te mau tĭtĭ no Ziona, e te rahiraa taata fatata e pae tauatini, e ere atura ho‘i e ono e aore râ e hitu ana‘e taurearea; Ua tupu te mau parau a te Peropheta Wilford Woodruff e hope roa a‘e.9

Ia feruri ana‘e au i te mau mea atoa tei tupu i roto i te ohipa a te Atua, mea fifi roa na‘u ia imi i te parau no te arue i te mau mea atoa i ravehia.10

Te feruri nei au e, ua riro te mau hamani-ino-raa e te mau ati atoa tei farereihia e tatou, ei faaineineraa e ei haapaariraa ia tatou no te mau mea teitei a‘e.11

Ua riro mau te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei mai ta te Peropheta Iotepha i parau ra, ei nunaa puai i roto i te mau Mou‘a Ofa‘i ra, e tei te omuaraa noa â tatou. Te haamata nei tatou i te tupu i te rahi e ia riro mai ei nunaa puai, aita iti nei teie, ia faaauhia i to tatou huru araua‘e iho.12

Aore e mea e tapea i te Ekalesia ia faatupu i to’na ra haerea.

I te mau matahiti atoa, e puai rahi a‘e to te Ekalesia i to te matahiti na mua’tu. Te haere nei te Ekalesia i mua, aita e haere nei i muri. E hape â te taata, area te Ekalesia ra, e vai papu noa ïa.13

Ua feruri te enemi o te taata nei, te haamou, oia te haamou roa i te ohipa a te Atua, o’na e to’na ho‘i mau teuteu e, na roto i te taparahi-pohe-raa i te Peropheta [Iotepha Semita] e te Patereareha [Hyrum Smith] e nehenehe ïa ta ratou e faataupupu i te ohipa a te Atua ora tei faati‘a-faahou-hia i ni‘a i te fenua nei; tera râ…te tupuraa nehenehe o te Ekalesia, te hiero nehenehe o te Atua i [Salt Lake City], to tatou fare menemene nehenehe, te pû faatereraa o te Ekalesia…, te mau patu haamana‘oraa e te mau hiero, mai Canada e tae atu i Vaihi, e i Saint George, e te haere-raa-rahi i mua o te ohipa a te Atua, —ua riro teie mau mea atoa ei faahaparaa etaeta i te feia tei feruri e, e nehenehe ta ratou e tapea i te ohipa a te Fatu. Te iteraa papu no ni‘a ia Iesu Mesia tei ama i roto i te aau o te Peropheta e o te Patereareha, te tumu ho‘i i horo‘a ai raua i to raua ora, te ama atoa nei ïa i roto i to tatou aau paatoa, tatou tei farii i te haamaitairaa no te maramarama, no te ite e no te iteraa papu no ni‘a i te hanahana o te ohipa ta tatou e rave nei.14

Te feruri nei te tahi mau taata e…mai te mea e, e rave teie Ekalesia mai te raveraa o teie tau, oia ho‘i, mai ta te tahi mau ekalesia e na reira nei, eita ïa oia e upootia. Te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hope‘a nei o te feruri nei hoê noa a‘e minuti e, eita teie Ekalesia e manuia, e ere ïa ratou i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei faafariu-mau-hia. Aita e ohipa aita e upootia i roto i teie Ekalesia. Teie ho‘i to’na faati‘araa hopea, e ore roa oia e riro faahou i roto i te rima o te tahi atu nunaa, e e ore roa ho‘i e haamou-faahou-hia.15

Aitâ te mau enemi i rave a‘e nei i te hoê mea tei haapepe i teie ohipa ta te Atua, e eita roa’tu ratou e manuia. Te hi‘o nei au i te mau vahi atoa, te tai‘o nei, te feruri nei e te uiui nei. Tei hea a‘e nei te mau taata mana e te ti‘araa teitei, tei aro a‘e nei i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei?…Tei hea a‘e nei te nunaa no te faahanahana ia ratou? Aita ratou e itehia…Tei hea a‘e nei te mau taata tei aro mai i teie ohipa? Tei hea to ratou mana? Ua mo‘e ê ïa mai te hupe e tahe i ni‘a i te mahana ra. Eiaha tatou e mata‘u, tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei. E turu tamau noa te Atua i teie ohipa; e paturu ho‘i Oia i te parau ti‘a.16

Te ora nei te Atua, o Iesu te Mesia, e peropheta o Iotepha Semita na te Atua ora mau; e teie ohipa tei parauhia “Te Momoni” o te Evanelia ïa a Iesu Mesia to tatou Faaora, e o te faanahonahoraa ïa no te ora e te faaoraraa; e eita ho‘i te ti‘aturi ore o to te ao nei, e te mau pato‘iraa atoa a to te ao nei, e nehenehe e tapea i te reira, inaha, na te Atua i faati‘a i te reira, e haere ho‘i te reira e tae roa’tu i te taime e tupu hope roa ai to’na ra haerea!17

E faati‘amâ tatou ia tatou no te rave i te ohipa i roto i te tereraa o te Ekalesia.

E rave rahi te mau mea faahiahia ta te Atua i fafau mai no teie nunaa. Tei mua ia tatou te hoê haerea nehenehe, e te faaineine tamau maite nei tatou ia tatou ia ô tatou i roto i taua haerea ra.18

Mai te mea e te vai nei te hoê mea tei hau atu i te tahi o ta‘u e hinaaro nei e haapapû maitai i roto i te aau o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, o te aniraa ïa ia tatou ia tavini maite i te Atua ma to tatou puai atoa, to tatou aau atoa, ia tuati noa ho‘i to tatou haereraa i mua i te haereraa i mua o ta’na ohipa i ni‘a i te fenua nei.19

E haerea faahiahia te haerea o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei. Ua ite au e, te mau parau tohu atoa tei tohuhia no ni‘a i teie nunaa taata, e hope paatoa te reira i te tupu. Te ofa‘i iti tei ootihia mai roto mai i te mou‘a ma te rima ore, e ohu ïa e î roa’tu te fenua nei. Te ite nei au e, e mea ti‘a i ta tatou mau tamarii ia ineine, ia ti‘amâ, e ia faaineinehia na roto i te haapiiraa, e na roto atoa i te faaroo i te Atua, to tatou Metua i te Ao ra, e i Ta’na ra Tamaiti o Iesu Mesia ra, ia upootia ho‘i ratou i roto i to ratou haerea. Ua papu roa ia‘u e, e faatupu mau te Feia Mo‘a i to ratou haerea, e rave atoa ratou i te mau mea atoa ta te Atua i titau mai ia ratou ia rave. No tatou râ te taata hoê nei, tei ia tatou iho ïa te raveraa i te mau mea atoa te ti‘a ia tatou ia rave. Ua parau pinepine au i roto i ta‘u mau parau i ni‘a i te Feia Mo‘a e, o tatou iho te taata patu i to tatou oraraa; e haamaitai mai te Atua ia tatou ia au i to tatou haapa‘o e to tatou itoito.20

Ua papu roa ia‘u e, e faarahi te Fatu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hope‘a nei, e e rahi atu â Ta’na haamaitairaa ia ratou i te mau tau a muri a‘e, aitâ Oia i na reira a‘e nei i mua a‘e nei, mai te mea e, e vai haehaa tatou e te itoito; mai te mea e, e imi tatou i te rave‘a no te faahaere i te basileia o te Atua i mua, eiaha râ e haapa‘o i to tatou feruriraa e to tatou hinaaro. Ua faaho‘i- faahou-hia mai ia tatou nei te Evanelia a Iesu Mesia; tei ia tatou nei te faanahonahoraa no te ora e te faaoraraa; tei ia tatou nei te mau oro‘a no te Evanelia eiaha no te feia ora ana‘e no te feia pohe atoa râ. Tei ia tatou nei te mau mea atoa e titauhia, eiaha no to tatou ana‘e faaoraraa, ia riro mau râ tatou ei mau “Faaora i te Mou‘a no Ziona”, [hi‘o Obadia 1:21] e ia tomo i roto i te mau hiero o to tatou Atua e ia faaora i to tatou mau tupuna tei pohe ma te ite ore i te Evanelia.21

Mai te mea e, e haapa‘o maitai tatou, mai te mea e, e mea ti‘amâ tatou i roto i te Evanelia, ta te Atua ho‘i i horo‘a mai i te iteraa papu no te reira, aita roa’tu e peapea ia haapepe mai to te ao nei ia tatou. Eita roa’tu to te tahuti nei e nehenehe e haapepe mai ia tatou, e au mau taea‘e e au mau tuahine e, maori râ, na tatou iho e haapepe ia tatou. Ia ore tatou e tavini i te Atua, ia ore tatou e rave i te ohipa ti‘a, te faaere ra ïa tatou ia tatou iho i te ti‘araa e te mana no te tupu i te rahi, no te faarahi i to tatou faaroo e to tatou ite, no te farii atoa i te mana i piha‘i iho i te Atua e i piha‘i iho i te feia parau ti‘a ra.22

E ere i te parau hape ia tohu e, e tamau noa te mau taata o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te tupu i te rahi e i te haere i mua i te pae varua e i te pae tino nei, mai te mea e, e tamau noa ratou (1) i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e (2) i te haapa‘o tamau noa i te haerea o Ta’na e faaite mai na roto i To’na mau tavini faauruhia tei mau i te Autahu‘araa Mo‘a. E mau taata ïa o te riro ei haamaitairaa e ei maitai no te nunaa taatoa, na roto i to ratou faaroo, ta ratou mau haapiiraa, to ratou tarani, e to ratou haereraa i mua i te pae tino e i te pae varua. E mau taata aita e mata‘u to roto ia ratou, e haamaitai râ e e farii maitai ratou, no te mea, o te hinaaro o te Fatu ta ratou e titau ia rave, e no te mea atoa, e peu ti‘a e te paieti ta ratou e rave i ni‘a i te mau taata atoa, inaha, e feia haapa‘o ho‘i ratou iho i te mau ture, ma te haapa‘o i te mau ture e te mau arata‘iraa o te mau faatereraa hau ti‘a o te fenua nei, e te Evanelia ora a Iesu Mesia, tei faati‘ahia e tei faaho‘i-faahou-hia mai na roto i te mauhaa ra o Iotepha Semita, na roto i te fâraa mai te Atua e Ta’na ra Tamaiti, o Iesu Mesia, o te ti‘a nei i te upoo o te ohipa rahi e te umerehia o ta tatou e rave nei. “Te Parau Mau e te Ti‘amâraa”, ta ratou ïa parau poro, e e faatae ratou i te reira i te mau taata atoa, ma te titau i te mau taata atoa ia farii i te faaururaa o te hau e te parau ti‘a e vai ra i roto i te Evanelia a Iesu Mesia—te rave‘a hoê roa e ti‘a ai i te hau e te autaea‘eraa o te taata nei ia tupu i te ao atoa nei.23

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • Eaha te haerea o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei?

  • Eaha te mea e faaite papu mai nei i teie mahana e, ua riro te mau melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ei “nunaa taata puai”? No te aha te Ekalesia i tupu ai i te rahi mai teie te huru?

  • Eaha te haapiiraa e roaa mai ia tatou mai roto mai i te mau tautooraa a te Feia Mo‘a i tahito ra no te upootiaraa i ni‘a i te mau ati, e no te paturaa i te basileia o te Atua?

  • Eaha te faaauraa i rotopu i te haereraa o te Ekalesia i mua i te tau o te Peresideni Grant e i to teie tau?

  • Nahea te iteraa e, “teie [te faati‘araa hopea o te Ekalesia], e ore roa oia e riro faahou i roto i te rima o te tahi atu nunaa, e e ore roa ho‘i e haamou-faahou-hia”, i te tauturu ia outou?

  • Nahea tatou i te tauturu i te faatupuraa i te haerea o te Ekalesia? Nahea te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii “ia ineine, ia ti‘amâ, e ia faaineinehia” no te tauturu i taua haerea ra?

Te mau nota

  1. I roto i te Conference Report, Eperera 1902, 80.

  2. Deseret News, 6 Tiunu 1931, Tuhaa a te Ekalesia, 8.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1937, 8.

  4. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 87; tauihia te paratarafa.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1919, 15.

  6. Parau Poro‘i na te Peresideniraa Matamua, i roto i te Conference Report, Eperera 1942, 91; tai‘ohia e te Peresideni J. Reuben Clark Jr.

  7. Gospel Standards, 18.

  8. Gospel Standards, 240.

  9. Gospel Standards, 84–85.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1924, 7.

  11. I roto i te Conference Report, Atopa 1924, 8.

  12. Gospel Standards, 94.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 7.

  14. “Hyrum Smith and His Distinguished Posterity”, Improvement Era, Atete 1918, 855.

  15. Gospel Standards, 87.

  16. Gospel Standards, 85–86.

  17. In Conference Report, Oct. 1923, 161.

  18. I roto i te Conference Report, Eperera 1909, 113.

  19. I roto i te Conference Report, Atopa 1924, 3.

  20. Gospel Standards, 74–75.

  21. Gospel Standards, 94–95.

  22. Gospel Standards, 86.

  23. Gospel Standards, 101–2.

Hōho’a
President Grant in 1945

Te Peresideni Heber J. Grant i te matahiti 1945, i te 88raa o to’na matahiti. Ua ite oia i te tupuraa rahi i roto i te Ekalesia i to’na ra anotau, e ua faaite papu oia e, e haere [te Ekalesia ] e tae roa’tu i te taime e tupu hope roa ai to’na ra haerea.

Nene’i