Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6: Amuitahi i te mau utuafare na roto i te ohipa no te hiero e no te aamu utuafare.


Pene 6

Amuitahi i te mau utuafare na roto i te ohipa no te hiero e no te aamu utuafare.

Te horo‘a nei te mau oro‘a hiero i te rave‘a no te faateiteiraa i te mau tamarii a te Atua i na pae e piti o te paruru.

No roto mai i te oraraa o Heber J. Grant

Erave rahi taime i roto i to’na oraraa, ua faatusia Heber J. Grant i te mau mea o te ao nei, no te rave i te ohipa hiero e te aamu utuafare.Ua haamata te reira i to’na tau apîraa, i te taime a horo‘a ai te mau melo o te Ekalesia i te moni no te tauturu i te paturaa i te Hiero no Roto Miti. Te faati‘a ra oia e, “ I to‘u tamariiriiraa, ua aufau noa vau hoê dollar pauroa te ava‘e. E ia maraa rii ta‘u moni ohipa, ua horo‘a vau e piti dollars i te ava‘e, e i muri a‘e e toru dollars, e maha dollars, e pae dollars, e i te pae hopea ua horo‘a vau e rave rahi tauatini dollars no te faaotiraa i te hiero. No te aha? No te mea ua horo‘a mai te Fatu te Atua Manahope i te hoê iteraa e, ua faafariuhia te aau o te mau tamarii i to ratou ra mau metua; e te mau taviri tei mauhia na e te peropheta Elia, ua faaho‘ihia mai ïa ia Iosepha Semita ra raua o Oliver Cowdery.”1

Na roto i te mau taviri o te autahu‘araa tei faaho‘ihia mai e Elia, ua nehenehe i te mau utuafare ia amuitahihia no teie tau e no te tau a muri noa’tu na roto i te mau oro‘a mo‘a o te hiero. Mai tei haamaramaramahia e te Peresideni Grant, e ohipa teie no te feia e ora nei e tei pohe: “Ua faaho‘ihia mai ia tatou nei te Evanelia a Iesu Mesia; tei ia tatou nei te faanahonahoraa no te ora e te faaoraraa; tei ia tatou nei te mau oro‘a o te Evanelia eiaha no te feia ana‘e e ora nei, no te feia atoa râ tei pohe. Tei ia tatou nei te mau mea atoa i titauhia, eiaha no to tatou ana‘e faaoraraa, ia riro atoa râ tatou ei ‘Feia faaora i ni‘a i te Mou‘a ra no Ziona, ’ [a hi‘o Obadia 1:21] e ia tomo i roto i te hiero o to tatou Atua e ia faaora i to tatou mau tupuna tei pohe ma te ite ore i te Evanelia.”2

Ua faaite te Peresideni Grant i to’na here i te ohipa hiero e te aamu utuafare, inaha te na o ra oia e: “E mea au roa na‘u teie ohipa.Te hinaaro nei au e faaitoito maitai i te taata ia tamau noa i te imi i to ratou tuatapaparaa tupuna, e ia oti ana‘e te reira, ia haere e rave i te ohipa i roto i to tatou mau hiero.”3 Na roto i to’na hi‘oraa e ta’na mau haapiiraa, ua here te mau melo o to’na utuafare i te ohipa hiero. I te ava‘e Tenuare 1928 ua faataa oia i te pô Mahana Maha ei pô hiero na te fetii Grant. E amui mai te mau melo atoa o te utuafare tei haere i te hiero no te tamaa i te ahiahi e i muri iho haere atu ai i te Hiero no Roto Miti no te farii i te mau oro‘a mo‘a ei maitai no to ratou mau tupuna i pohe ra. I te mahana no to’na oro‘a fanauraa i te matahiti 1934, ua amui mai e 50 melo no te fetii i roto i te hiero e ua taati ratou 1, 516 tamarii i to ratou ra mau metua.4

Te mau haapiiraa a Heber J. Grant

Aita e tusia rahi ia rohi tatou no te amuitahi i te mau utuafare na roto i te ohipa hiero.

E vai noa tera mauruuru to‘u e tae noa’tu i to‘u poheraa, i te mea e, aita vau i faaroo i te tahi mau hoa to‘u, inaha, i to‘u apîraa, aitâ to‘u matahiti i tae roa i te piti ahuru ma hoê, ua opua vau e ratere mai Utaha e tae roa’tu i St. George no te faaipoipo ia‘u i roto i te Hiero no St. George. Ua tupu te reira na mua a‘e a hamanihia ai te purumu pereoo auahi no te haere i te pae tooa o te râ no Utaha, e i muri iho, na ni‘a atu ai i te pereoo puaahorofenua no te toea o te tere. I taua tau ra, e mea roa e te fifi ho‘i te tereraa, na ni‘a i te mau purumu iino e te papu ore, e e rave rahi mahana e hope ai te tere.

E rave rahi tei parau mai ia‘u e, eiaha e haere—eiaha e haere i tera atearaa e tae roa’tu i St. George no te faaipoipo ia‘u. Ua parau ratou e, e nehenehe ta te peresideni tĭtĭ e aore râ, ta to‘u episekopo e faaipoipo ia‘u, e ia oti te Hiero no Roto Miti, i reira vau e haere atu ai i reira e ta‘u vahine e te mau tamarii ia taatihia i ni‘a ia’na e ia taati i ta maua mau tamarii i ni‘a ia maua no te tau a muri atu.

No te aha aita vau i faaroo ia ratou? No te mea ua hinaaro vau i taua taime ra ia faaipoipohia vau no teie tau e no te tau a muri atu—no te mea ua hinaaro vau ia haamata i to‘u oraraa ma te ti-‘a. I muri a‘e, ua tupu te oaoa rahi i roto ia‘u no to‘u faaotiraa e faaipoipo ia‘u i roto i te hiero i taua taime, aita râ i tiai i te tahi atu taime tano…

Te ti‘aturi nei au e, e mea ti‘a i te hoê tane e aore râ, te hoê vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia imi i te mau rave‘a atoa no te haere i te hoê fare o te Fatu no te haamata amui i te oraraa. Ua riro te mau parau tapu e ravehia i roto i taua vahi mo-‘a ra, e te mau fafauraa mo‘a i fafauhia no teie tau e no te tau a muri atu, ei [paruru ] i mua i te mau faahemaraa e rave rahi o te oraraa, o te nehenehe e haaparari i te mau utuafare e e haamou roa ho‘i i te oaoa…

Te mau haamaitairaa e te mau fafauraa e roaa mai na roto i te haamata-amui-raa i te oraraa, no teie tau e no te tau a muri atu, i roto i te hiero o te Fatu, eita ïa te reira e roaa na roto i te tahi atu huru rave‘a, e te mau tane e aore râ, te mau vahine atoa e haamata i te oraraa mai te reira te huru, e ite ratou e, ua riro to raua apitiraa mure ore na roto i te fafauraa mure ore ei niu i reira i haamauhia ai te hau, te oaoa, te maitai, te here, e te taatoaraa o te mau parau mau mure ore o te oraraa, i o nei e a muri a‘e.5

Aita e taa ia‘u e nahea ia faaite papu…i te faufaa ia haere mai te feia apî o te Ekalesia i roto i teie Fare, e ia faaipoipohia ratou ma te ti‘a e ia haamata i te aroraa o te oraraa nei i raro a‘e i te faaururaa a te Atua ora e na roto i te mau haamaitairaa o te mana o te Autahu‘araa o te Atua tei mauhia e To’na mau tavini e haa nei i roto i te Hiero. Te hinaaro nei au e faaite papu ia outou e, mai te mea e, aita outou e rave i te hoê noa a‘e ohipa, ia ore outou e rave i te hoê noa a‘e tusia, e tae mai ihoa te faautuaraa, i teie anei tau e aore râ, i te tau a muri a‘e; e mai te mea e, e rave tatou i te tusia i roto i ta tatou hopoia na roto i te raveraa i te mau mea maitai i mua i te aro o te Atua, e mea papu roa e, e haamaitaihia tatou i roto i to tatou oraraa.6

Hau atu i te hoê matahiti i mairi a‘e nei, ua faaoti au e, mai te mea e, e faanahonaho maitai au i ta‘u mau ohipa, mai te mea e, e vaiiho vau i te ohipa tai‘oraa buka, e aore râ, te haereraa i te mau arui himeneraa, e aore râ, arui hautiraa teata taata ora, e aore râ, te mau opera, e nehenehe ïa ta‘u e haere i te hiero hoê a‘e taime i te hepetoma e ia rave i te mau oro‘a no te tahi mau fetii tei faaru-‘e mai. Na roto i te faaotiraa e, e nehenehe ta‘u e rave i teie mau mea, aita roa’tu vau i fifi no te haere i te hiero hoê a‘e taime i te hepetoma i roto i te matahiti taatoa…Oia mau, ua mairi paha vau hoê opera e aore râ, hoê teataraa taata ora e aore râ, te tahi atu mau mea o ta‘u i hinaaro e haere e hi‘o, aita râ vau i fifi no te reira…

E nehenehe ta tatou e rave i te mea ta tatou e hinaaro e rave. E itehia i te hoê taurearea te taime no te parahi i pihaiiho i to’na hoa here. E nehenehe ta’na e faanahonaho i to’na oraraa no te rave i te reira. E nehenehe ta tatou e faanahonaho i to tatou oraraa ia ti‘a ia tatou ia haere e hauti i te hui popo, e i te tahi atu mau hauti. E nehenehe ta tatou e faanahonaho i to tatou oraraa ia ti-‘a ia tatou ia arearea. E mai te mea e, e nehenehe ta tatou ia na reira, e nehenehe atoa ïa ta tatou e faanahonaho i to tatou oraraa ia ti‘a ia tatou ia rave i te ohipa hiero, te hi‘o nei au i ni‘a ia‘u iho.7

Mai te mea e, e taime to‘u no te haere i te hiero no te rave i te ohipa hiero hoê a‘e taime i te hepetoma, aita vau e ti‘aturi nei e, hoê ana‘e taata i roto i Te Ekalesia taatoa a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te nehenehe, mai te mea e, e hinaaro o’na, e faanahonaho i ta’na ohipa. Te parau nei au no te mau taata e ora nei i te vahi e hiero to reira, eiaha râ no te feia e tere atea no te haere i reira…Aita vau i ite e, te vai ra anei hoê taata mea rahi atu ta’na ohipa i ta‘u, e mai te mea e, e nehenehe ta‘u, e nehenehe atoa ïa ta ratou, hoê noa mea e titauhia maori râ, ia vai te varua i roto i to ratou aau e to ratou feruriraa ia hinaaro e rave. Te fifi o te mau taata e rave rahi maori râ, aita e hinaaro to roto ia ratou.8

I to‘u feruriraa, hoê haamaitairaa rahi roa ta tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e fana‘o nei maori râ, te raveraa tatou i te ohipa hiero no to tatou mau tupuna tei pohe ma te ite ore i te Evanelia…

…Mai te mea e, e tuu outou i roto i to outou aau e to outou feruriraa e, teie te hoê o te mau ohipa faufaa roa te ti‘a ia tatou ia rave, tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e itehia ïa ia outou te hoê rave‘a no te raveraa i te reira.9

Mai te tau a faaho‘ihia mai ai te mau taviri no te taatiraa, e rave rahi mau taata tei faatupu i te hinaaro ia imi i to ratou mau tupuna.

Mai te tau a tae mai o Elia, no te faaho‘i mai i te mau taviri tei mauhia e a’na, oia te faafariuraa i te aau o te mau tamarii i to ratou ra mau metua [a hi‘o PH&PF 110:13–15], ua tupu i roto i te aau o te mau taata atoa i te ao nei, te hoê hiaai ia ite i te parau no to ratou mau tupuna.10

Ua haamata te mau tane e te mau vahine o te ao atoa nei i te faatupu i te mau taiete, e ia maimi i to ratou mau tupuna, e ia haaputu i te mau parau tuatapaparaa o to ratou mau utuafare. Ua faaohipahia e rave rahi Milioni dollars no teie mau ohipa. Ua paraparau vau e ua faaroo vau e rave rahi taime i te tahi mau taata tei haamau‘a te tahi mau tino moni rahi no te haaputu i te mau parau no to ratou mau metua, e ia oti te reira i te haaputuhia, ia uihia’tu ratou e, no te aha ratou i rave ai i te reira, ua parau mai ratou e: “Aita vau i ite; ua tupu te hoê hiaai rahi i roto ia‘u ia haaputu i taua mau parau ra e ia haamau‘a i te moni no te rave i te reira ma te faahepo ore. E i teie nei ua oti i te haaputuhia, aita ta‘u e faaohiparaa taaê no te reira.” Te haafaufaa nei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau buka mai te reira te huru, aita e faaauraa to ratou faufaa e te moni.11

No te hoê Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, hoê buka mai teie te rahi [ma te faaite i te Buka a Moromona], tei roto te mau i‘oa o to’na mau tupuna, e mea faufaa rahi ïa, e rave rahi hanere taime te faufaaraa, hau atu i to’na teiaha i te faito auro.12

Ia farii ana‘e tatou i te mau oro‘a hiero no to tatou mau fetii i pohe, te riro ra ïa tatou “ei feia faaora i ni‘a i te Mou‘a ra i Ziona.”

E oaoa rahi to‘u no te ohipa faahiahia e ravehia nei i roto i to tatou mau hiero, no te faaho‘i-raa- hia mai te haamaitairaa no te bapetizoraa i ni‘a i te fenua nei, na roto i te mana o te Atua ora, no te feia tei pohe, e te raveraa i te mau oro‘a, mai te mea e e faariihia, o te arata‘i i te feia pohe i te ora mure ore e i te faaoraraa, noa’tu e, ua pohe ratou ma te ite ore i te Evanelia.13

Te ui nei to te ao nei e, nahea e ti‘a ai ia rave i te reira, oia ho-‘i, ia bapetizohia te hoê taata no te tahi atu taata? Tera râ, mai te mea e, te ti‘aturi nei tatou i te ohipa monoraa a te Mesia, e ti‘aturi ïa tatou e, e nehenehe ta te hoê taata e rave i te ohipa no te tahi atu, e e riro mai ho‘i tatou “ei feia faaora i ni‘a i te mou‘a ra i Ziona.” [A hi‘o Obadia 1:21.]14

E hopoia… na tatou ia haamana‘o i te mau tamarii a to tatou Metua tei faaru‘e mai ia tatou ma te ite ore i te Evanelia, e ia iriti i te uputa faaoraraa no ratou i roto i to tatou mau hiero, i reira ho‘i tatou i faauehia ai ia rave i te reira.15

Mai te mea e, e haapa‘o maitai tatou, e faaineine te Fatu i te rave‘a no tatou no te rave i te ohipa hiero e te aamu utuafare no to tatou fetii i pohe.

Te pure nei au ia faauru mai te Fatu ia tatou tataitahi e ia tatou paatoa ia rave itoito ma to tatou puai atoa, i te mau hopoia e te mau ohipa tei faataahia na tatou no te raveraa i te ohipa faaoraraa i to tatou feia pohe…Mai te mea e, e imi tamau maite tatou, i tera matahiti e tera matahiti, ia ite i to tatou mau fetii tei pohe ma te ite ore i te Evanelia, ua papu ia‘u e, e roaa te reira iteraa ia tatou.16

No‘u nei, e mea fahiahia mau teie ohipa tuatapaparaa. E mea faahiahia ia hi‘o i te e‘a i faaineinehia no tatou e anaanatae nei i te rave i te reira ohipa. Mai te hoê ra temeio te rave‘a i roaa i ta-‘u vahine i to’na imiraa i te mau parau tuatapaparaa no to’na mau metua. E mea faahiahia mau te huru no te roaaraa mai ia maua te mau buka e te tahi atu mau haamaramaramaraa. Ia tito ana‘e maua i ni‘a i te hoê papa‘i ofa‘i, e auraa parau teie, mai te huru ra e, te vai ra hoê apoo i ni‘a i taua papa‘i ra e na reira maua i te tomo e tae atu ai i te tahi pae mai, e i reira e itehia mai ai ia maua te tahi ohipa faufaa rahi.17

E rave rahi matahiti to ta‘u vahine imi-noa-raa i te tupuna o te papa ruau o to’na papa, Gideon Burdick te i‘oa. E hitu ui o to’na fetii tei itehia i roto i te Ekalesia, i mua’tu râ ia’na, aita ïa e haamaramaramaraa e vai ra. Ua imi oia na te mau vahi atoa, e aita te i‘oa o to’na papa i itehia.

E faehau teie taata i roto i te tama‘i i te fenua Marite, no reira, ua mana‘ohia e, e nehenehe paha e itehia te tahi haamaramaramaraa i roto i te mau parau mana no Washington, D.C. Tera râ, te faaite ra te mau parau e, e piti Gideon Burdicks tei rave i te tau faehau i roto i te nuu tama‘i Marite i taua tau ra, e ua riro te reira ei haafifi roa’tu â i te ohipa maimiraa.

Tau matahiti i mairi a‘e nei, ua haere atu te tuahine Grant e o vau nei i Washington e ua haere maua e hi‘o i te mau parau haaputu no te piha toro‘a no te faatuhaaraa. Ua itehia ia’na i reira te parau aniraa a Gideon Burdick no te faatuhaaraa. I to’na hi‘opo-‘araa i te reira parau, ua ite a‘era oia e, ua tuea noa te matahiti e faaitehia ra i reira i te matahiti o to’na tupuna…Te hoê no te mau ite tei tarima i taua parau ra, o Hyrum Winters ïa, oia te huno‘a a Gideon, e to’na atoa ïa papa ruau.

…Ua itehia to’na vahi fanauraa i teie nei, oia ho‘i, i Rhode Island, [no reira], te ohipa e toe ra, o te faatuatiraa ïa ia’na i to-’na fetii i roto i taua tuhaa fenua ra.

I muri a‘e i te tahi atu â mau tuatapaparaa ua ite a‘era te tuahine Grant na roto i te hoê rata e, te vai ra te hoê taata o Harcourt tane, te haaputu ra oia i te parau tuatapaparaa no te fetii Burdick. Ua papa‘i oioi atura oia i te hoê rata ia’na, e ua tae mai te rata pahonoraa a ta’na tamahine ma te faaite mai e, ua pohe oia ahuru matahiti i mairi a‘e nei, e aita taua buka ra i roto faahou i te rima o to’na fetii i teie nei, e aita to’na hoê noa a‘e iteraa no ni‘a i te reira.

Ua riro teie mai te tahi faahou papa‘i no te tapea ia maua, te hoê papa‘i eita e roaa ia maua ia ta‘uma. Tera râ, na o maira ta‘u vahine e, “Eita vau e faaea i o.” Ua papa‘i oia i te hoê rata i te taata haapa‘o i te fare rata no te vahi i reira to Harcourt tane oraraa, e ua ani ia’na ia horo‘a i ta’na rata i te hoê taata no te fetii Burdick.

Ua horo‘ahia’tura taua rata ra i te Taote Alfred A. Burdick, e ere to’na faaearaa i te mea atea roa i te Fare Rata. Ua pahono oioi mai teie taata, ma te parau e, tei ia’na ra te buka a Harcourt, e te tamau noa ra â oia i te rave i te tuatapaparaa o te fetii Burdick, ma te feruri e, e hamani oia i te hoê buka no ni‘a i te reira. Ua parau mai teie taata e, tei ia’na ra te parau no te fetii Burdick taatoa e tae roa’tu i ni‘a ia Gideon, aita râ ta’na e parau a‘e no ni‘a i to’na fetii, no te mea ua mo‘e te reira i te taime a faanuu atu ai oia i te pae tooa o te râ. Ua papa‘i oia e, “a hapono mai i te mau haamaramaramaraa atoa no ni‘a ia Gideon, e na‘u e faatae atu ia oe ra i te mau mea atoa ta oe e hinaaro no ni‘a i to’na mau tupuna.”

Ua na reirahia, e ua hapono mai oia i te hoê tuatapaparaa no ni‘a i te mau metua o Gideon Burdick, ma te faati‘a ia’na ia faaohipa i te reira mau parau mai ta’na e hinaaro. Mai tera ïa te huru no te roaaraa mai ia’na te haamaramaramaraa ta’na i imi maoro noa na, e i teie nei, ua ti‘a ia’na ia tuati i to’na fetii i ni‘a i te fetii i Rhode Island…

I muri a‘e, ua tai‘o vau … i teie aamu i muri nei no ni‘a i te parau no Burdick.

Tau matahiti i mairi a‘e nei ua haamata o M. B. Harcourt e te Taote Alfred A. Burdick i te hamani i te tuatapaparaa o te fetii Burdick. E rave rahi mau haamaramaramaraa tei haaputuhia mai e ua apapa-maitai-hia te reira, ma te mana‘o e, e nene‘i i te reira.

I taua taime ra, ua pohe o Harcourt tane, e ua ravehia te buka na te hoê cousin to te Taote Burdick e ua afa‘i i te reira na muri iho ia’na i New York. I te haamataraa ua feruri oia e nene‘i i taua buka ra, tera râ, e rave rahi matahiti i muri mai, ua papa‘i atu oia i te rata i te Taote Burdick ma te parau atu e, mai te mea e, e aufau oia i te haamauaraa no te haponoraa, e horo‘a oia i taua buka ra na’na. Tera râ, no te inoino o te Taote Burdick i te ohipa ta te tahi i rave na roto i te afa‘i-ê-raa i te buka, aita oia i pahono, noa’tu te faariariaraa a te tahi ia tutu‘i i te reira buka.

No reira ua faaue te cousin i te taata tamâ aua ia afa‘i i taua mau parau tao‘a rahi ra i te tahua fare i raro i te repo e ia tutu‘i i te auahi. Aita i taahia e eaha râ te tumu, tera râ, aita te taata tamâ aua i rave i te reira ohipa, e i te iteraa te cousin i te reira i muri a‘e, ua puohu oia i taua mau parau atoa ra e ua hapono atu i to’na taea‘e ra. Tera râ, aita ta to’na taea‘e e vahi vairaa i roto i to-’na fare, e ua afa‘i i te reira i rapae i te fare. Ua vai noa te reira e rave rahi ava‘e te maoro i raro a‘e i te ua e te mahana, e aita hoê taata i ite e, eaha te ohipa e rave no te reira.

Pohe atura te vahine a te taea‘e, e ua tae atu te Taote Burdick i te oro‘a hunaraa. E i reira to’na iteraa e, teihea taua mau parau ra, e ua parauhia mai ia’na e, e nehenehe ta’na e rave i te reira, mai te mea e, e mea faufaa te reira no’na. Ua faaho‘i mai oia i te reira mau parau i te fare, e, no to’na mata‘u a‘unei e mo‘e faahou ai, ua hamani oia i te hoê hoho‘a na’na, tera buka e tera buka. E rave rahi tuhaa o te mau parau tei ino na roto i te vai-noa-raa i rapae, tera râ, i to’na hi‘opo‘a-maite-raa i te taatoaraa o te mau parau, ua oaoa oia i te mea e, te mau mea faufaa taatoa te maitai noa ra.

Mai taua taime ra e tae roa mai i teie nei, ua rave tamau noa oia i ta’na mau maimiraa,

I te ava‘e Ditema i mairi a‘e nei, i Washington, ua tere atu te tuahine Grant e o vau nei i te hoê tere taaê i Baltimore no te farerei i teie taata tei tauturu maitai ia maua…Ua ite mai oia ia maua na roto i te hoê hoho‘a ta maua i hapono atu ia’na, e ua toro mai to’na na rima no te aroha mai ia maua. Ua arata‘i oia ia maua i roto i to’na piha toro‘a, e ua faaite mai ia maua i te mau buka e rave rahi no te mau parau tuatapaparaa ta’na i haaputuputu, no ni‘a i te aamu o te fetii Burdick e te tahi atu. Ua parau maira oia e, “No ni‘a i teie tumu parau, e nehenehe ta‘u e parahi i raro e ia paraparau ia orua i teie pô taatoa.”

Te vaira ta’na e piti ahuru buka no ni‘a i te Burdick ua oti i te apapa-maitai-hia. E maha o te reira mau buka, e mau buka ïa no ni‘a i te reni afaro ti‘a o Gideon. I roto i to’na maitai rahi, ua pŭpŭ maira oia i te reira ia maua, no te papa‘i i ta maua hoho‘a e no te faaohipa mai te au i to maua hinaaro. Ua parau atu vau ia’na e, e tono mai au i te hoê taata papa‘i steno i roto i to’na piha toro‘a, no te papa‘i, e aore râ, no te hamani i te…hoê hoho-‘a na maua. Tera râ, tuu maira oia i te buka i roto i to‘u na rima ma te parau mai e, “Peresideni Grant, e nehenehe ta‘u e ti‘aturi ia oe no teie mau buka, no te mea ua ite au e, eita ratou e fifi i roto i to oe rima.”

Te vaira i teie nei te mau hoho‘a patapatahia no te taatoaraa o te mau buka, e ua faaho‘ihia hoê hoho‘a na te Taote Burdick. Ua amui-atoa-hia’tu i reira te tahi atu mau haamaramaramaraa no roto mai i ta maua iho tuatapaparaa, e no roto atoa mai i te aamu utuafare, no te faati‘a roa i ta’na tuatapaparaa…

Mea maitai e, e riro teie ei faufaa eiaha no te tuahine Grant ana‘e e no‘u nei, no te feia atoa râ e imi nei i to ratou tuatapaparaa, ei faaiteraa i te huru no te raveraa a te Fatu i rotopu i ta’na mau tamarii i rapae i te Ekalesia, e ei faaururaa atoa i te feia faatere o te Ekalesia e i te feia faatere i roto i te mau tĭtĭ e te mau paroita o te Ekalesia ia rave tamau noa ma te tuutuu ore i ta ratou maimiraa. “E imi, e itea ïa ia outou.” [Mataio 7:7.]18

Ua riro te faaoraraa o te feia pohe ei hoê o te mau tumu faufaa rahi i faaho‘ihia mai ai te Evanelia Mure Ore, e i faati‘a-faahouhia ai te Ekalesia a Iesu Mesia i teie anotau. Ua riro te anaanatae rahi o te Feia Mo‘a i roto i teie tuhaa faufaa roa o te misioni faaora a te Faaora, ei tapa‘o faaite mau no te reira. Poipoi roa e tae roa’tu i te pô, te î nei to tatou mau hiero i te feia tei hinaaro i te faaora i to ratou mau tupuna tei faaru‘e mai, e ia tauturu i te faatuatiraa i te mau tau tuuraa Evanelia, e ia arata‘i mai i te mau mea atoa i te Mesia ra, i ni‘a i te ra‘i e i ni‘a i te fenua nei—e ohipa tei faataahia no te Tau Tuuraa no te Îraa o te mau Tau. Aue te oaoa e tiai maira i te feia tei rave itoito i te ohipa i roto i te Fare o te Fatu, ia tomo atu ratou i roto i te Ao Varua e ia farii-poupou-hia mai ratou na te feia ta ratou i pŭpŭ i teie tauturu faito ore!19

Te mau mana‘o tauturu no te haapiiraa e te aparauraa

  • E mea nahea to outou oraraa i te haamaitai-raa-hia no to outou raveraa i te mau oro‘a no te hiero? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave ia rahi atu â to tatou fana‘oraa i te mau haamaitairaa no te hiero?

  • No te aha e mea faufaa ia faaipoipohia tatou i roto i te hiero? Nahea te faaipoiporaa hiero i te haapuai i te mau auraa i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo?

  • Eaha te auraa no te parau ra “feia faaora i ni‘a i te Mou‘a ra no Ziona”? (A hi‘o atoa PH&PF 128; 138:47–48, 53–54, 57–58.) E mea nahea to te mau oro‘a hiero e te aamu utuafare tautururaa ia outou ia faafariu i to outou aau i te mau melo o to outou utuafare, te ora nei e tei pohe?

  • Eaha te mau rave‘a ta te Ekalesia e horo‘a nei no te tauturu ia tatou ia rave i te ohipa aamu utuafare?

  • E mea nahea to te Fatu tautururaa no te faaineine i te rave‘a ia ti‘a ia roaa ia outou te mau haamaramaramaraa no te aamu utuafare? Eaha te mau tapa‘o ta outou i ite no te faaiteraa e, ua tupu te hinaaro i roto i te mau taata atoa o te ao nei ia ite o vai to ratou mau tupuna?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faataa i te taime no te haere tamau i te hiero? No te rave i te ohipa aamu utuafare?

  • Nahea te mau utuafare e ora nei i te atea ê i te hiero e nehenehe ai e haamau i te hoê peu faatura e te auraro i te ohipa hiero?

Te mau nota

  1. Gospel Standards, haaputuhia G. Homer Durham (1941), 34.

  2. Gospel Standards, 94–95.

  3. “An Inspired Mission”, Utah Genealogical and Historical Magazine, Tiurai 1931, 106.

  4. Hi‘o Heber J. Grant, “A Family Temple Night”, Improvement Era, Tiurai 1944, 425, 471.

  5. “Beginning Life Together”, Improvement Era, Eperera 1936, 198–99.

  6. No roto mai i te hoê a‘oraa tei horo-‘ahia i roto i te haamaitairaa o te Hiero no Cardston Alberta Atete 1923, Family and Church History Department Archives, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei

  7. Gospel Standards, 33–34.

  8. I roto i te Power from On High: A Lesson Book for Fourth Year Junior Genealogical Classes (1937), 26.

  9. “On Going to the Temple”, Improvement Era, Atete 1941, 459.

  10. I roto i te Conference Report, Atopa 1919, 23.

  11. I roto i te Conference Report, Eperera 1928, 9.

  12. I roto i te Conference Report, Atopa 1919, 23.

  13. I roto i te Conference Report, Eperera 1934, 11.

  14. I roto i te Brian H. Stuy, haaputuhia, Collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, 5 buka (1987–92), 1:170.

  15. I roto i te Conference Report, Eperera 1945, 10.

  16. I roto i te Conference Report, Eperera 1928, 9; tauihia te paratarafa.

  17. Improvement Era, Atete 1941, 459.

  18. “Seek, and Ye Shall Find”, Utah Genealogical and Historical Magazine, Eperera 1928, 59–61.

  19. I roto i te James R. Clark, comp., Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latterday Saints, 6 vols. (1965–75), 5:241.

Hōho’a
Laie Hawaii Temple

Na te Peresideni Heber J. Grant i haamo‘a i te Hiero no Laie Hawaii i te 27 no Novema 1919.

Hōho’a
couple doing genealogy

Ua parau te Peresideni Heber J. Grant e, “Te hinaaro nei au e faaitoito maitai i te taata ia tamau noa i te imi i to ratou tuatapaparaa tupuna, e ia oti ana‘e te reira, ia haere e rave i te ohipa i roto i to tatou mau hiero.”

Nene’i