2010
O Le Moni o le Toetu
Aperila 2010


Tala Faamamai o le Talalelei

O Le Moni o le Toetu

Ata
President Spencer W. Kimball

I se tasi vaitau o le Kerisimasi i ni nai tausaga ua mavae, na matou savavali ai i ala sa femaliuai ai Iesu. Sa matou faaaluina ni itula taua i le nofoaga lea sa taua o le Faatoaga o Ketesemane, ma matou taumafai e manatunatu i tiga sa oo i le Faaola a o lei oo i Lona Faasatauroga ma Lona Toetu Mai. Sa matou latalata lava i nofoaga sa tatalo ai o Ia, i le mea na ave faapagotaina ai o Ia, i le nofoaga na faamasinoina ma tausalaina ai o Ia.

I tuapa o le aai, na matou aea ai se tamai mauga gaoa ma ua omoomo solo i tamai ana laiti, ma ua foliga mai ai lona tulimanu lapotopoto o se ulupoo, ma sa faamatala mai ia i matou o Kolokota lea, o le mea sa faasatauroina ai o Ia. Sa matou savavali ifo i lalo i le itu tifato ma matou ulu atu ai i se avanoa e faapei o se tamai faamalama lona tele e tau atu ai i se ana na foa i le papa lea sa ta’ua mai sa tuu ai Lona tino maliu.

Na matou faaaluina ni nai itula i se togalaau laitiiti i fafo atu o lenei tuugamau ma mafaufau ai i le tala a evagelia e uiga i Lona tanuga ma Lona Toetu Mai, lea na tupu i lenei nofoaga. Sa matou faitau ma mafaufau loloto ma le agaga tatalo, e uiga i faamatalaga i le fafine na alu atu i le tuugamau, ma le agelu a le Alii na fulieseina le maa, faapea ai ma le atuatuvale ma le fefe na oo ia i latou na leoleoina le tuugamau.

“Ua … Toetu o Ia”

Sa toetoe lava a matou manatu sa matou vaai i agelu e toalua i ofu sinasina, na faapea atu ia Maria, “Se a le mea tou te saili ai le ua soifua i e ua oti?

“E le o iinei o ia, a ua tu.”

Na valoia e le Alii: “E tatau ona tuuina atu o le Atalii o le Tagata i lima o tagata agasala, ma ia faasatauroina, ma toetu mai i le aso tolu” (Luka 24:5–7).

Na matou manatuaina le talanoaga i le va o Maria ma agelu, ma le Alii:

“Funa e, se a le mea e te tagi ai? Ua faapea atu ia ia te i laua, Auā ua latou ave ese lo’u Alii, ou te lei iloa foi le mea ua latou tuuina ai o ia.”

Sa faliu o ia i tua “ona iloa atu lea e ia o Iesu ua tu mai, ae lei iloa e ia o Iesu lava lea.

“Ua fetalai atu Iesu ia te ia, Funa e, se a le mea e te tagi ai? O ai ea e te sailia? A o le fafine, fa te ia o le leoleo ia o le fanua, ua fai mai ia te ia, Le Alii e, afai ua e ave ese ia te ia, ta’u mai ia ia te au po o fea le mea ua e tuuina ai o ia, ona ou aveeseina lea o ia.

“Ua fetalai atu Iesu ia te ia, Maria e. Ona faliu lea o ia, ua fai atu ia te ia, Raponi e; o lona uiga, Le A’oa’o e.

“Ua fetalai atu Iesu ia te ia, Aua e te tago mai ia te au; aua ou te lei alu ae lava i lo’u Tamā: a ia e alu i o’u uso, ma fai atu ia i latou, Ou te alu ae i lo’u Tamā ma lo outou Tamā; o lo’u Atua ma lo outou Atua” (Ioane 20:13–17). …

O Le Taua o le Eseta

I nisi taimi, e foliga mai ua faalelalolagi ai ona tatou faamanatuina nisi o mea taua ma ua le mafai ai ona tatou iloa le taua o le mafuaaga o lona faamanatuina. Ua moni lava lenei manatu e uiga i le Eseta, aua o le tele o taimi ua faamanatuina ai e i tatou o se aso malolo, ae le o le taua loloto o le Toetu o le Alii. Ua tatau ona faanoanoa moni i latou o e ua latou le amanaia le itu faaleatua o Keriso, o le avea o le Matai ma atalii [o le Atua]. Matou te faanoanoa lava ia i latou o e ua latou taua le vavega sili o le Toetu “ua na o se mea na tupu i mafaufauga o le au soo ae e le o se mea moni na tupu i le talafaasolopito.”

Tatou te mautinoa e moni nei mea uma. Na fetalai Keriso ia Nikotemo e uiga ia te Ia lava:

“Matou te tautala i mea matou te iloa, matou te molimau foi i mea ua matou vaavaai i ai; a e le tali mai e outou la matou mau” (Ioane 3:11).

Ona tatou manatua lea na molimau mai Peteru:

“O lenei foi, ia matuā iloa e le aiga uma o Isaraelu, o Iesu lava lena ua faasatauroina e outou, ua faia lea e le Atua ma Alii ma Keriso” (Galuega 2:36).

“A ua outou faafiti atu Lē Paia ma Lē Amiotonu … ;

“Ua fasioti foi e outou le Alii o le ola, o Ia ua toe faatuina e le Atua nai e ua oti; o molimau i matou nei i lena mea” (Galuega 3:14–15).

Sa tulai atu ma le loto tetele Peteru ma Ioane i luma o le au fono ma toe faapea atu:

“Ia iloa e outou uma, atoa ma le nuu uma o Isaraelu, o le suafa o Iesu Keriso o le Nasareta, o lē na faasatauroina e outou, o lē ua toe faatuina e le Atua nai e ua oti, o Ia lava ua tu mai ai lenei tagata ua malolo i o outou luma. …

“E leai foi se tasi ua i ai le ola: e leai lava se isi igoa i lalo o le lagi ua foaiina mai i tagata e mafaia ona faaolaina ai o i tatou” (Galuega 4:10, 12).

Ina ua aoaiina ma vavao atu e le au fono nei Aposetolo e toalua e aua le toe tautala pe aoao atu ia ituaiga mea i le suafa o Iesu, sa tali atu i laua e faapea: “Pe tonu i luma o le Atua, ona ma faalogo ia te outou, a e ma te le faalogo i le Atua, ina filifili ia outou.

“Aua ma te le mafaia ona tautala i mea ua ma vaai i ai ma faalogo i ai” (Galuega 4:19–20).

“Ua molitino atu e le au aposetolo ma le mana tele i le toetu mai o le Alii o Iesu: ua alofateleina foi i latou uma” (Galuega 4:33).

O le Molimau a Peteru

Tatou te iloa foi ua moni le Toetu. Sa faapea atu Peteru soifua i le au fono a le au faaoosala:

“O le Atua o tatou tamā ua na toe faatu mai ia Iesu, le na fasiotia e outou i lo outou faatautau i le laau. …

“O ana molimau foi i ia mea o i matou; atoa foi ma le Agaga Paia, le ua foaiina atu e le Atua i e anaana ia te ia” (Galuega 5:30, 32).

E matou te tutulai ma le maofa i luma o Peteru le sili, o lē na mauaina se faamaoniga atoa mai le Atua ma o lē sa ia taliaina ma tauaveina tiutetauave ma aia faaletaitai na tuuina atu ia te ia, faapea lona loto tele na tupu mai i musumusuga ma uunaiga. Faauta i le loto tele ma le malosi sa ia te ia sa faaalia i lana taitaiga o le Au Paia ma lona faafeagai ai ma sauaga a le lalolagi, ma i latou o e e le talitonu, ma mea faigata. Ma a o molimau pea lava pea o ia e tusa ai ma lona malamalama moni, tatou te olioli i lona onosai a o faafeagai o ia ma le au fouvale, taitai o lotu, alii taitai o e sa mafai ona latou fasioti ia te ia ao ia folafola atu ma le loto tele le Alii toetu, le Alii o le Filemu, o lē Paia e Toatasi ma Amiotonu, le Alii o le Ola, le Aloalii ma le Faaola. Sa maumaututu ma lē mafai ona lepetia le mautinoa sa ia Peteru i lea taimi. E tatau ona tatou maua le mautinoa tele mai lona moni. …

O le Molimau a Paulo

E aliali mai e aupito sili atu le maumaututu o le molimau a Paulo. Sa faalogo o ia i le siufofoga o le Keriso toetu na fetalai mai:

“Saulo, Saulo e, se a le mea ua e saua mai ai ia te au? I lona fia iloa po o ai lea, sa faapea atu ai Saulo, “Le Alii e, o ai ea oe?” ma sa faapea ona maua ai le faamaoniga, “O a’u o Iesu ua e saua mai i ai: o le mea faigata ia te oe ona aa i tui” (Galuega 9:4–5).

Ma o Paulo lava lenei e tasi, o lē ua toe maua mai lona malosi, o lē sa tuuina atu ia te ia se faamanuiaga faaleperisitua, o lē na toe pupula ona mata, sa alu atu o ia i sunako ma faafememeai ai tagata Iutaia sa i Tamaseko, “ina ua faaalitino atu e ia, o le Keriso lava lenei” (Galuega 9:22).

Mulimuli ane, ona alu ai lea o Paulo i le Au Aposetolo i Ierusalema, ma o Panapa foi o lē sa tautala mo Paulo, “ua na tala atu foi ia te i latou i lona iloa o le Alii i le ala, ma lona fetalai mai ia te ia, ma lana tautala faamalosi i le suafa o Iesu i Tamaseko” (Galuega 9:27).

Ona faaauau lea o le molimau a Paulo e faapea:

“Ua faaiu foi e i latou mea uma lava na tusia ia te ia, ona ave ifo lea e i latou ia te ia i le laau, ua tuu i le tuugamau.

“A ua toe faatu mai le Atua ia te ia i e ua oti:

“E tele aso na iloa ai o ia e tagata na o ae ma ia nai Kalilaia i Ierusalema, o ana molimau i latou i le nuu. …

“Ua faaoo lea e le Atua ia te i tatou o a latou fanau, i lona toe faatuina o Iesu. …

“Ona ua toe faatuina mai o ia ia te ia i e ua oti, ia le toe foi atu lava i le mea e pala ai” (Galuega 13:29–31, 33–34). …

O le Molimau a Iosefa Samita

Ua faagaeetia i tatou i le molimau a le perofeta o ona po nei, o Iosefa Samita, ina ua ia toe faamaonia i tagata le i ai o le Toetu. Na sii mai e Elder George A. Smith le lauga faalauaitele mulimuli a Iosefa Samita ia Iuni 1844, i le toe lea o ni nai aso oo i lona maliu fasia:

“Ua ou saunia e ofoina atu au o se taulaga mo tagata nei; aua o le a se mea e mafai ona fai e o tatou fili? Ua na o le fasioti o le tino ona gata ai lea o lo latou malosi. Ia outou tutumau au uo e. Aua le fo’i ai. Aua tou te saili e puipui o outou ola, aua o lē e fefe e oti mo le upumoni, o le a le maua e ia le ola e faavavau. Ia outou tutumau seia oo i le iuga; ma o le a faapea ai ona tatou toetutu mai ma avea faapei o ni Atua, ma tatou nofotupu ai i malo selesitila, nuu ma itumalo e faavavau.”1

O le Fesili ma le Tali a Iopu

O le fesili sa fesili ai Iopu, o le fesili foi lea ua fesili ai le faitau miliona o tagata o e na tutu ma vaai atu i le tulaga avanoa sa i ai se pusamaliu o se sa pele ia i latou: “Afai e oti le tagata, e toe ola mai ea o ia?” (Iopu 14:14).

E toatele i latou ua taliaina le tali o lenei fesili, o se toafilemu matagofie ua oo mai i o latou luga e faapei o le sau mai le lagi. Ma ua le mafaitaulia taimi ua faalogoina ai e le tele o loto faanoanoa ma mafatia le pai mai o lenei toafilemu, ua tatou le malamalama ai.

A oo ina tuuina mai e lenei toafilemu o le agaga se faamafanafanaga e faamaonia ai i mafaufau sa fesouaiina ma loto sa momomo, o le a mafai e nei tagata e toatele ona latou toe faia le tala a Iopu:

“Aua ua ou iloa, o loo soifua le na te togiolaina au, o aso amuli foi e tulai mai ai o ia i luga o le eleele:

“E ui lava foi ina faaumatia lenei tino pe a mavae atu lo’u pa’u, ae ou te iloa atu le Atua i lo’u tino:

“Ou te iloa atu ia te ia mo a’u lava, e vaai atu foi o’u mata ia te ia” (Iopu 19:25–27).

Sa faaalia le manao o Iopu ia tusia i tusi ma vaneina i papamaa lana molimau mo augatupulaga e mulimuli mai latou te faitau i ai. Sa faataunuuina lona manao e pei ona oo mai le filemu i le tele o agaga pe a faitau i lana molimau malosi.

O le Faaaliga Vaaia a Ioane

Ma o le faaiuga la, ou te tuuina atu ai le faaaliga vaaia na maua e Ioane le Tali Faaaliga:

“Na a’u iloa foi o e na oti, o tagatanuu atoa ma alii, o tutu i luma o le Atua; ona fofola lea o tusi: ua fofola foi ma le tasi tusi, o le tusi lea o le ola: ona faamasinoina ai lea o e ua oti i mea ua tusia i tusi, e tusa ma a latou galuega.

“Ua avae foi e le sami e ua oti sa i ai; ua avae foi e le oti ma seoli e na oti sa i ai: o taitasi foi o i latou ma faamasinoina e tusa ma a latou amio” (Faaaliga 20:12–13).

Ma e faapei lava o le olaga, a mavae le tau malulu e mamate ma taofia ai le tutupu o laau, o le a faapea ona toe vaaia le totogo a’e o le lanu lauava, ma faapea ona ta’u mai e mea uma lava le paia o le Alii toetu, o Ia o le Foafoa, ma o Ia o le Faaola o le lalolagi, ma o Ia o le Alo moni o le Atua.

Faamatalaga

  1. Iosefa Samita, i le History of the Church, 6:500.

Ua Fetalai Atu Iesu Ia te Ia, “Maria e,” saunia e William Whittaker, © IRI; Vaai Ia i O’u Lima ma O’u Vae, saunia e Harry Anderson, © IRI

Fafaga i A’u Mamoe, saunia e Kamille Corry, © 1998 IRI

Lolomi