Te voi întări; te voi ajuta
Cel mai mare ajutor pe care îl vom avea în întărirea familiilor este acela de a cunoaşte şi de a urma doctrinele lui Hristos.
Cu câteva luni în urmă, sora Beck m-a întrebat dacă aş putea să vorbesc despre familii şi să povestesc puţin din experienţa mea cu familiile. Sunt o femeie necăsătorită şi nu am nici un copil născut de mine. Cred că sora Beck s-a gândit că sunt potrivită să vorbesc despre familii, deoarece nu am făcut niciodată o greşeală cu niciunul dintre proprii mei copii. Nu sunt multe femei care să poată afirma acest lucru.
Prin profesia mea, muncesc într-un domeniu social şi am lucrat cu multe familii de-a lungul anilor – în cea mai mare parte cu familii care trec prin greutăţi sau probleme mari. Am văzut unele situaţii dureroase în care copiii au fost rău loviţi – atât fizic, cât şi emoţional. Am văzut copii abandonaţi şi uitaţi din cauza abuzurilor sau viciilor părinţilor lor. Am văzut tineri de 18 ani care au fost luaţi în îngrijire temporară şi care acum trăiesc pe cont propriu şi se descurcă singuri fără nici un sprijin sau ajutor din partea unei familii iubitoare.
Din fericire, cei mai mulţi dintre noi nu am abuzat de familie şi nu am neglijat-o, dar fiecare familie trece printr-un anumit fel de problemă – boală, deces, nesupunere, probleme financiare şi aşa mai departe.
Aceste probleme ridică unele întrebări serioase. Ce li se întâmplă familiilor? Care este diferenţa dintre o familie stabilă şi una care nu funcţionează bine? Care sunt unele lucruri simple care ar putea ajuta familiile? Şi, cine poate asigura alinare familiilor?
Astăzi, doresc să răspund pe scurt la aceste întrebări şi să vă prezint câteva observaţii pe care le-am făcut de-a lungul anilor în speranţa că poate ele vor ajuta.
Ce li se întâmplă familiilor?
Satana depune mult efort pentru a ataca familia. El ne spune că nu este importantă căsătoria, că nu este necesar pentru copii să aibă un tată şi o mamă şi că familiile puternice nu sunt importante. El ne spune că valorile morale sunt de modă veche şi stupide. Când încercările vin, Satana ne spune să abandonăm crezurile noastre şi să mergem pe căile lumii. El ne ademeneşte cu faimă şi bogăţie şi ne spune unde să găsim viaţa uşoară. El încearcă să atace credinţa noastră în Dumnezeu şi să descurajeze chiar şi cele mai puternice şi iubitoare familii. Satana este încântat când cedăm – chiar şi numai puţin.
Care este diferenţa dintre o familie stabilă şi una care nu funcţionează bine?
Membrii unei familii stabile ştiu cine sunt, încotro merg şi ce anume vor să realizeze. Într-o familie care nu funcţionează bine, membrii ei nu ştiu cine sunt, nu au un plan, nu au o bază şi nici valori şi standarde stabilite pentru drumul lor.
Unii dintre părinţii familiilor care nu funcţionează bine cunoşteau valorile bune, dar au luat-o pe drumul greşit din cauza alcoolului, drogurilor sau altor vicii care le-au răpit judecata bună şi posibilitatea lor de a lua decizii corecte. Într-o familie stabilă, părinţii iubitori îşi învaţă copiii prin exemplu şi nu le spun doar să facă un lucru – ei fac acel lucru împreună cu ei şi le arată cum se fac lucrurile.
Care sunt unele lucruri simple care ar putea ajuta familiile?
Amintiţi-vă, copiii sunt preţioşi. Ei sunt copiii de spirit ai lui Dumnezeu. Am văzut energia sufletului uman strălucind mai departe, uneori, când nu-mi puteam imagina cum poate supravieţui un copil.
Dragi surori, iubiţi-i şi îngrijiţi-i pe copiii dumneavoastră. Spuneţi-le că îi iubiţi. Îmbrăţişaţi-i. Afecţiunea fizică potrivită va realiza miracole. Adresaţi cuvinte calde. Arătaţi-le prin exemplu cum să muncească. Învăţaţi-i să se roage. Preşedintele James E. Faust a spus: „Rugăciunea rostită împreună, ca familie, este un liant puternic. Copiii mici pot învăţa cum să se roage când ascultă rugăciunile părinţilor lor şi a fraţilor mai mari…Rugăciunile personale şi în familie sunt indispensabile fericirii personale şi fericirii în familie“.1
Citiţi-le copiilor dumneavoastră. Citiţi-le din scripturi. Ajutaţi-i să înţeleagă faptul că scripturile îi vor îndruma de-a lungul întregii lor vieţi. Ţineţi seri în familie cu ei. Arătaţi-le că timpul petrecut împreună în familie este foarte important pentru dumneavoastră.
Copiii, în general, îşi acceptă părinţii şi greşelile făcute de ei. Ei iartă, uită, deseori, şi merg mai departe mult mai repede decât o fac adulţii. Să nu vă simţiţi vinovaţi. Cereţi scuze când aţi făcut o greşeală. Căutaţi iertarea copilului. Schimbaţi-vă şi mergeţi înainte.
Amintiţi-vă că este necesară multă răbdare pentru a creşte un copil. Oricât de preţioşi ar fi ei, copiii pot fi exasperanţi, ne pot face să ne simţim frustraţi şi uneori pot fi chiar răutăcioşi. Aceasta impune foarte multă răbdare şi stăpânire pentru a evita să facem sau să spunem lucruri pe care le vom regreta mai târziu. Uneori părinţii au nevoie să-şi acorde singuri o pauză pentru evitarea unor greşeli serioase. Plecarea din cameră pentru un minut în vederea redobândirii autocontrolului ajută deseori foarte mult.
Nu se poate găsi un sfat mai bun decât cel care se găseşte în „Familia, o declaraţie oficială către lume“.2 Citiţi-o. Studiaţi-o. Consideraţi-o ca pe standardul familiei dumneavoastră. Stabiliţi ca ea să fie tema câtorva lecţii la serile în familie, astfel încât nimeni în familie să nu aibă vreo neînţelegere cu privire la modul în care funcţionează familia dumneavoastră.
Cine poate asigura alinare familiilor?
Desigur, prima responsabilitate de a-i învăţa pe copii şi de a întări familia revine părinţilor. Totuşi, mai sunt mulţi alţii care pot ajuta. Am părinţi minunaţi, dar ei nu au făcut totul singuri.
Eram în Tabernacol când preşedintele Gordon B. Hinckley a prezentat prima oară declaraţia despre familie la Adunarea Generală a Societăţii de Alinare din septembrie 1995. Aceasta a fost o ocazie deosebită. Am simţit semnificaţia mesajului. Şi m-am gândit în sinea mea: „Acesta este un ghid însemnat pentru părinţi. Este, de asemenea, o mare responsabilitate pentru părinţi“. M-am gândit un moment că, de fapt, acest mesaj nu se referea prea mult la mine deoarece eu nu eram căsătorită şi nu aveam copii. Dar aproape imediat mi-am dat seama: „dar se referă la mine“. M-am gândit: „Sunt membra unei familii. Sunt o fiică, o soră, o mătuşă, o verişoară şi o nepoată. Am responsabilităţi – şi binecuvântări – deoarece sunt o membră a familiei. Chiar dacă aş fi fost singura membră în viaţă a familiei mele, sunt totuşi o membră a familiei lui Dumnezeu şi am responsabilitatea de a ajuta la întărirea altor familii“.
Vârstnicul Robert D. Hales a spus: „Întărirea familiei este responsabilitatea noastră sacră în calitate de părinţi, copii, membri ai unei familiei lărgite, conducători, învăţători şi membri individuali ai Bisericii“.3
Ca surori în Societatea de Alinare putem să ne ajutăm una pe alta pentru a întări familiile. Ne sunt date ocazii de a sluji în multe domenii. Noi venim permanent în contact cu copii şi tineri care pot avea nevoie chiar de ceea ce le putem oferi noi. Dumneavoastră, surori mai în vârstă, aveţi multă experienţă şi sfaturi bune pe care le puteţi împărtăşi cu tinerele mame. Uneori, o conducătoare de la Tinerele Fete sau o învăţătoare de la Societatea Primară spune sau face exact lucrul care este necesar pentru a consolida ceea ce încearcă părintele să-l înveţe pe copil. Şi este clar că nu avem nevoie de o chemare specială pentru a întinde mâna unui prieten sau unui vecin.
Cel mai mare ajutor pe care îl vom avea în întărirea familiilor este acela de a cunoaşte şi de a urma doctrinele lui Hristos şi de a ne baza pe El pentru a ne ajuta. Când lucram cu familiile care aveau probleme, foarte des, mi-am dorit ca aceste familii să-L fi cunoscut pe Salvator şi să le fi predat copiilor lor doctrinele lui Isus Hristos.
„Şi iată, El va suferi ispite şi dureri trupeşti, foame, sete şi oboseală, chiar mai mult decât poate să sufere un om, în afară de moarte.“4
Hristos a suferit tot ceea ce este posibil să ne imaginăm. El ştie cum ne simţim. El înţelege. El ne va ajuta.
Scripturile sunt pline de exemple despre felul în care Hristos a ajutat şi va ajuta. Unele dintre scripturile mele favorite sunt:
„Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă.“5
„Oricine îşi va pune nădejdea în Dumnezeu va fi sprijinit în încercările şi în necazurile sale şi în suferinţele sale; şi va fi înălţat în ziua din urmă.“6
„Fii umil; şi Domnul, Dumnezeul tău te va duce de mână şi îţi va răspunde la rugăciunile tale.“7
„De fiecare dată când M-ai întrebat, ai primit răspuns de la Spiritul Meu.“8
„Fii credincios şi sârguincios în păzirea poruncilor lui Dumnezeu şi te voi înconjura cu braţele dragostei Mele.“9
Preşedintele Gordon B. Hinckley a spus: „Este absolut necesar să nu vă neglijaţi familiile dumneavoastră. Nimic din ce aveţi nu este mai preţios… Când totul este îndeplinit, relaţia de familie este ceea ce vom lua cu noi în viaţa care va veni“.10
Amintiţi-vă de marea dragoste a Salvatorului. El a spus în Isaia 41:10: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, şi tot Eu îţi vin în ajutor“. După aceea, în versetul 13, El spune din nou: „Eu îţi vin în ajutor“. Şi încă o dată, în versetul 14, El spune: „Eu îţi vin în ajutor“.
Credeţi-L pe Salvator. El ne va ajuta. El ne iubeşte. El vrea ca noi să fim fericiţi.
Mărturisesc că Domnul şi Salvatorul nostru trăieşte! Mărturisesc că El ne va ajuta! El m-a ajutat de multe ori şi El vă va ajuta pe dumneavoastră! Ştiu acest lucru. În numele lui Isus Hristos, amin.