2022
E taime mo’a i terā tau
Tetepa 2022


PARAU PORO’I A TE FEIĀ FA’ATERE O TE ĀREA

E taime mo’a i terā tau

E rave rahi matahiti i ma’iri, e ’episekōpo vau, ’ua ’ite au i te hō’ē pupu u’i ’āpī e mā’imi ra i tō rātou aura’a ’e tā rātou fā hanahana. ’Ua ha’api’i mai rātou ē, « ’o te paieti mau ’e te ’ino ’ore i mua i te aro o te Atua, ’o tō tātou Metua ra, ’o teie ïa, ’o te hāmani maita’i i te ’ōtare ’e te mau vahine ’ivi i tō rātou ra ’ati ».1

Maoti te mau fārereira’a o te aupurura’a, ’ua mātau mai teie mau u’i ’āpī i te tuahine Orpha Cutler. E tuahine pa’ari maita’i ’e te ea paruparu e ora ra i roto i te hō’ē pere’o’o uta iti. ’Ua hōro’a mai tōna mau hina’aro rau i te rāve’a fa’ahiahia i te feiā ’āpī ’ia fārerei te tahi ’e te tahi, ma te tāvirira’a iāna. E rave rahi ’ātivite, mai te tāmāra’a i tōna mau hi’o, te tāmāra’a i tōna fare tāvere na’ina’i, ’e te pārahi-noa-ra’a i roto i tōna piha i mua ’e te fārereira’a iāna. I te roara’a o te tau, ’ua nati teie mau u’i ’āpī tamāroa i te tā’amura’a ’e te tuahine Cutler. ’Ua ’ono’ono roa ’oia ia rātou.

I te hō’ē ra mahana, ’ua fāri’i ’oia i te hō’ē parau ’āpī fifi rahi. ’Ua fāri’i ’oia i te māhuira’a ma’i mariri ’aita’ata nō te fāito hope’a, ’e e taime ’iti roa tei hōro’ahia iāna ’ia ora. ’Ua riro teie tupura’a ’ei ha’amoura’a ! Tau hepetoma noa, ’ua fifi roa tōna ea ’e ’aita ’oia e nehenehe e haere pinepine mai i te purera’a ’ōro’a. ’Ua riro teie mau u’i ’āpī tamāroa ’ei ’ahu poito pae vārua nō Orpha, ’a haere ai rātou i tōna fare nō te aupurura’a ’e te ha’amaita’ira’a i te ’ōro’a mo’a. ’Ua au roa ’oia ’ia fārerei ia rātou ’e i te taime iho ā rā nō te fa’a’āpīra’a i tāna mau fafaura’a.

’A fifi noa ai tōna ea, ’ua fa’anu’u atu ’oia i te hō’ē ’oire tāpiri mai ’e i roto i te hō’ē pū tauturu i reira ’oia i te fāri’i ai i te mau rāpa’aura’a ’o tāna e hina’aro ’e i reira te hō’ē pupu na’ina’i e ’āmui ai i te hepetoma ato’a nō te ha’amaita’ira’a i te ’ōro’a mo’a. I te hō’ē mahana ’ua fāri’i au i te hō’ē niuniu a te pū. ’Ua ani mai te hō’ē rave ’ohipa e ’āfa’i ānei au i te mau tahu’a, ’aore rā mai te au i te parau a te tuahine Cutler « te mau tamāroa », nō te fārerei iāna ’e nō te ha’amaita’i i te ’ōro’a mo’a. ’Ua parau vau i te rave ’ohipa ē, tē fāri’i poupou nei mātou i teie anira’a.

I te sābati, ’ua fa’aara atu vau i te mau tahu’a nō te anira’a a te tuahine Cutler. ’Ua fāri’i rātou i te anira’a, ma te pāto’i ’ore.

I muri a’e i tā mātou purera’a i te sābati, ’ua tere atu mātou i te pū. I te roara’a o te tere, ’ua paraparau te mau tamāroa nō ni’a i te mau ’ohipa tū’aro i tupu iho nei, tā rātou hi’opo’ara’a i muri nei ’e nō te feiā ’āpī tamāhine iho ā rā ’o tā rātou e hina’aro e ’āfa’i atu i te pō ’orira’a a te fare ha’api’ira’a. E ’āparaura’a mau teie nā te u’i ’āpī.

I tō mātou taera’a i te pū, ’ua fāri’ihia mātou i te pae ’ūputa e te tuati ma’i mana’ona’o o te tuahine Cutler. Ma te roimata, ’ua parau mai ’oia ma te pāpū, « e te ’episekōpo Nattress, te paruparu noa atu ra Orpha. Tē topatopa roa ra ’oia, ’e tē pe’ape’a nei au i te fa’aru’e mai ’oia ia tātou ! » ’Ua nā ’ō fa’ahou mai ’oia, « tōna noa hina’aro ’o te ravera’a ïa i te ’ōro’a mo’a ».

Hi’o atu ra ’oia i te feiā ’āpī tamāroa e ti’a ra i muri iā’u. E ’ahu tāne ’uo’uo ’e te tā’amu ’arapo’a tō rātou – e feiā ’āpī tamāroa ti’a mā nā te Atua, e mau nei i tāna autahu’ara’a, e fa’atura nei i taua autahu’ara’a ra. Tei roto rātou i te misiōni a te Fatu. Nā roto i tōna pape mata, parau mai nei teie tuati ma’i, « e au ’outou i te mau melahi ! » I muri iho ’ua arata’i atu ’oia ia mātou i te piha o Orpha.

E mea fifi mau iho ā te huru o Orpha. Tē tārava ra ’oia ma te hauti ’ore mau i ni’a i tōna ro’i. ’Ua tūturi atu vau i pīha’i iho i tōna ro’i, ’ua rave mai i tōna rima i roto i tō’u ’e ’ua parau atu vau : « te tuahine Cutler, ’o te ’episekōpo Nattress teie ; tei i’ō nei au ’e te pupu o te mau tahu’a. ’Ua haere mai mātou e ha’amaita’i i te ’ōro’a mo’a ». ’Ua ata iti mai ’oia ’e ’ua ta’iri i te upo’o nō te parau ’ē.

’Ua tūruri ’afa ha’amenemene te mau tahu’a i tōna ro’i. ’Ua tu’uhia te hō’ē faraoa iti i ni’a i te hō’ē merēti na’ina’i. ’Ua ha’amaita’ihia te reira ’e ’ua tu’u-māite-hia te faraoa iti i te pae o tōna vaha. ’Ua tūturi fa’ahou mātou. ’Ua ha’amaita’i i te hō’ē hāpaina ’ōro’a mo’a tei ’ī i te pape, ’e ’ua hōro’a-māite-hia atu hō’ē topata iti pape.

E taime mo’a te reira i terā tau. ’A fa’aoti ai mātou i te ’ōro’a, ’ua ’ata mai te tuahine Cutler ’e ’ua muhumuhu marū mai, « Māuruuru ».

’Ua hi’o atu vau ati a’e te piha i teie mau u’i ’āpī tamāroa. ’Aita rātou i ta’a ’ē roa i te mau tamaiti a Helamana. Tē fa’ata’a maita’i nei te mau parau a Isaia ia rātou, nō te mea ho’i « tei ni’a [rātou] i te pererau o te ’āeto ra ».2 Tei roto mau rātou i te misiōni a te Fatu.

’Ua fa’aru’e atu mātou i teie pū utuutura’a ma te tauihia. ’Ua ’āmui atu mātou i roto i te hō’ē ’ōro’a mo’a. ’Ua rave te tuahine Cutler nō te taime hope’a roa o tōna orara’a i te fafaura’a ’e te Atua, ē e ha’amana’o noa ’oia iāna e a muri noa atu. Nā roto i te ravera’a i te reira, ’ua vetea te mau ra’i, ’e ’ua ha’amaita’i-fa’ahou-hia ’oia ’ia noa’a tāna fafaura’a ’ia vai noa tōna vārua i roto iāna – i roto i te ma’i ’e ’oia ato’a i roto i te pohe.

E mea muhu ’ore tō mātou ho’ira’a. I te pae hope’a, ’ua tāpū te hō’ē feiā ’āpī i te muhu ’ore ma te parau noa, « E mea maita’i mau ». ’Ua ho’i atu mātou i te fare ma te hō’ē hāro’aro’ara’a fa’a’āpīhia nō te aura’a mau ’ia rave i ni’a ia tātou i te i’oa o te Fa’aora.

’Ua pohe te tuahine Cutler tau mahana i muri mai – ma te ha’apa’o ’e te vai pāpū noa i tāna mau fafaura’a.

E ti’a ānei ’ia māerehia ē, ma te māitehia, ’ua fa’ahitihia e rave rahi taime nā pāpa’ira’a mo’a e piti i roto i te ’Ēkālesia, mai te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i te matahiti 1830, ’o nā pure nō te ’ōro’a mo’a ?

I roto i teie ao hepohepo, i reira te mau fa’anevanevara’a e tae ’oi’oi mai ai, ’eiaha roa ’ia mo’ehia ia tātou te mau ’ohipa ha’iha’i ’e te ’ōhie ’o tē ’āfa’i mai i te pūai, te mana ’e te ora mure ’ore. E mata nā tātou i te fa’a’āpī i tā tātou mau fafaura’a i te hepetoma ato’a, ma te ravera’a i tāna ’ōro’a mo’a. ’A nā reira ai tātou, e ’ite mai tātou i te hau ’e e ha’amaita’i ’oia ia tātou i teienei ’e a muri noa atu.

Fa’ata’ara’a

  1. Iakobo 1:27.

  2. Isaïa 40:31.

Nene’i