Aproape de sfârşitul vieţii sale, Joseph Smith a conferit cheile preoţiei acestei dispensaţii membrilor Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. După martiriul profetului, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la data de 8 august 1844, mulţi sfinţi au primit o manifestare spirituală care le-a confirmat faptul că Brigham Young, care era preşedintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, urma să conducă Biserica. Pe măsură ce cursanţii ajung să înţeleagă principiile care au legătură cu succesiunea la preşedinţia Bisericii, vor avea încredere în faptul că Domnul i-a ales şi pregătit pe fiecare dintre cei care devin preşedinţi ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă.
Lecturi suplimentare
„Succession in the Presidency”, capitolul 3 din Teachings of the Living Prophets Student Manual (manual al Sistemului Educaţional al Bisericii, 2010), p. 28-41.
„The Twelve to Bear Off the Kingdom”, capitolul 23 din Church History in the Fulness of Times Student Manual, ediţia a 2-a (manual al Sistemul Educaţional al Bisericii, 2003), p. 286-296.
Brent L. Top şi Lawrence R. Flake, „«The Kingdom of God Will Roll On»: Succession in the Presidency”, Ensign, aug. 1996, p. 22-35.
Care este diferenţa dintre modul în care este ales un nou preşedinte al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă şi modul în care sunt aleşi conducătorii altor organizaţii?
Spuneţi cursanţilor că această lecţia va cerceta modul în care s-a schimbat conducerea Bisericii după moartea profetului Joseph Smith. Explicaţi faptul că profetul a primit revelaţii cu privire la Prima Preşedinţie şi Cvorumul celor Doisprezece Apostoli cu câţiva ani înainte de moartea sa. Rugaţi cursanţii să studieze Doctrină şi legăminte 107:33 şi 112:30-32 şi să caute descrierea pe care Domnul a oferit-o despre autoritatea preoţiei deţinute de membrii Primei Preşedinţii şi Cvorumului celor Doisprezece.
Cum a descris Domnul autoritatea Primei Preşedinţii şi a Cvorumului celor Doisprezece Apostoli? (Asiguraţi-vă că următorul principiu este înţeles de cursanţi: Membrii Primei Preşedinţii şi Cvorumului celor Doisprezece Apostoli deţin cheile preoţiei acestei dispensaţii şi Cei Doisprezece acţionează sub îndrumarea Primei Preşedinţii.)
Oferiţi fiecărui cursant un exemplar al foii de prezentare care se găseşte la sfârşitul acestei lecţii. Explicaţi faptul că Joseph Smith şi-a petrecut ultimele luni din viaţă întâlnindu-se des cu membrii Cvorumului celor Doisprezece Apostoli pentru a-i pregăti să conducă Biserica. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, de pe foaia de prezentare, secţiunea intitulată „Întâlnirea cu Cei Doisprezece Apostoli, martie 1844”. Spuneţi cursanţilor că aceasta reprezintă o scurtă relatare a unei adunări pe care profetul Joseph Smith a avut-o cu apostolii şi alţi conducători ai Bisericii, aşa cum a fost relatată de preşedintele Wilford Woodruff, care, în acea perioadă, era apostol. După ce a fost citită, adresaţi întrebarările:
În ce mod această conferire a cheilor membrilor Cvorumului celor Doisprezece Apostoli i-a ajutat pe aceştia să fie pregătiţi pentru momentul în care Joseph Smith nu va mai fi cu ei? (Au primit aceleaşi chei ale preoţiei care erau deţinute de profetul Joseph.)
De ce a fost important ca Joseph Smith să confere aceste chei ale preoţiei apostolilor înainte de moartea sa? (În acea perioadă, Joseph Smith era singurul care deţinea toate cheile preoţiei acestei dispensaţii. Dacă nu ar fi conferit aceste chei altora, atunci îngeri ar fi trebuit să vină din nou pe pământ pentru a le restaura.)
Brigham Young l-a urmat pe Joseph Smith ca preşedinte al Bisericii
Explicaţi faptul că, atunci când Cvorumul celor Doisprezece Apostoli a fost organizat pentru prima dată, în anul 1835, ordinea de care se ţinea cont atunci când trebuia desemnat un nou profet din rândul apostolilor era determinată de vârsta lor. Thomas B. Marsh, care la vremea respectivă se credea a fi cel mai în vârstă apostol, a fost considerat apostolul senior (de fapt, s-a descoperit între timp că David W. Patten era cel mai în vârstă apostol).
Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină şi legăminte 124:127-128. Explicaţi faptul că, în luna octombrie a anului 1838, preşedintele Marsh a devenit apostat şi a părăsit Biserica iar David W. Patten a murit. Brigham Young a devenit atunci apostolul senior, aşa cum se explică în aceste versete. După modul iniţial de alegere a apostolilor şi până în prezent, calitatea de apostol senior în Cvorumul celor Doisprezece Apostoli a fost hotărâtă în funcţie de data rânduiri.
Explicaţi că, atunci când Joseph şi Hyrum Smith au fost martirizaţi, la data de 27 iunie 1844, cei Doisprezece, cu excepţia lui John Taylor şi Willard Richards, se aflau în partea de est a Statelor Unite, slujind în misiuni. Dar, în decursul a trei săptămâni, toţi apostolii au aflat ştirea tragică şi s-au întors în grabă în Nauvoo. Atunci când apostolii au ajuns, au constatat că printre membrii Bisericii domnea confuzia în ceea ce priveşte cine avea să conducă Biserica. Unii membri ai Bisericii credeau că dreptul de a conduce revenea Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Pe parcusul următoarelor luni, câţiva oameni au afirmat că aveau dreptul de a conduce Biserica. Rugaţi doi cursanţi să citească, cu glas tare, de pe foaia de prezentare, secţiunile intitulate „Revendicarea lui Sidney Rigdon” şi „Revendicarea lui James Strang”. În timp ce membrii clasei ascultă, rugaţi-i să se gândească la îngrijorările pe care le-ar fi putut avea în legătură cu aceste cereri dacă ar fi fost în Nauvoo în acea perioadă.
Continuaţi întrebându-i pe cursanţi:
De ce nu erau legitime cererile acestor bărbaţi? (Subliniaţi faptul că, deşi Sidney Rigdon era membru al Primei Preşedinţii, Joseph nu-i conferise chei ale preoţiei.)
Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, de pe foaia de prezentare, secţiunea intitulată „7 august 1844”. Discutaţi următoarea întrebare cu membrii clasei:
De ce era importantă mărturia lui Brigham Young despre cheile apostolatului? (După ce cursanţii răspund, scrieţi următoarea doctrină pe tablă: Apostolii deţineau toate cheile preoţiei necesare pentru a prezida asupra Bisericii.)
Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, de pe foaia de prezentare, secţiunea intitulată „8 august 1844, 10:00 A.M”.
În ce mod i-a binecuvântat Domnul pe sfinţi pentru a şti pe cine a desemnat El să conducă Biserica?
Cum putem să ştim că sunt chemaţi de Dumnezeu conducătorii Bisericii de azi? (După ce cursanţii răspund, scrieţi, pe tablă, următorul principiu: Prin intermediul Duhului Sfânt, putem să primim o mărturie despre faptul că cei care conduc Biserica au fost chemaţi de Dumnezeu.)
Când aţi simţit că Spiritul v-a depus mărturie că preşedintele actual al Bisericii este chemat de Dumnezeu?
Explicaţi că, în cadrul adunării care a avut loc în data de 8 august, la ora 2:00 p.m., au vorbit Brigham Young şi alţi apostoli. Rugaţi un cursant să citească, de pe foaia de prezentare, secţiunea intitulată „8 august 1844, 2:00 P.M.”.
Explicaţi că, atunci când Joseph Smith a murit, Brigham Young, în calitate de apostol senior, a putut să exercite toate cheile preoţiei. Timp de mai bine de trei ani după martiriul profetului, Cvorumul celor Doisprezece Apostoli a prezidat asupra Bisericii sub îndrumarea lui Brigham Young. Apoi, la data de 5 decembrie 1847, Brigham Young a fost susţinut ca preşedinte al Bisericii şi Prima Preşedinţie a fost reorganizată.
Sidney Rigdon s-a mutat în Pittsburgh, Pennsylvania şi a organizat o Biserică a lui Hristos cu apostoli, profeţi, preoţi şi regi. Această biserică s-a desfiinţat în anul 1847. Chiar dacă revendicările lui James Strang la preşedinţie erau nefondate, trei dintre foştii membrii ai Celor Doisprezece – William E. McLellin, John E. Page şi William Smith – l-au susţinut. Strang a fost omorât în anul 1856 de adepţi nemulţumiţi.
Pentru a ajuta cursanţii să înţeleagă procesul prin care se realizează succesiunea la preşedinţia Bisericii în zilele noastre, expuneţi următoarea declaraţie a preşedintelui Boyd K. Packer, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, despre ceea ce s-a întâmplat după moartea preşedintelui Gordon B. Hinckley. Rugaţi un cursant să citească declaraţia cu glas tare:
Imagine
Preşedintele Boyd K. Packer
„Nu a existat nicio întrebare în legătură cu ce era de făcut, nicio ezitare. Am ştiut că apostolul senior era preşedintele Bisericii. Şi în acea întâlnire sacră, Thomas Spencer Monson a fost susţinut de Cvorumul celor Doisprezece Apostoli ca preşedinte al Bisericii… Acum, aşa cum spun scripturile, el este singurul om de pe pământ care are dreptul să exercite toate cheile. Dar noi toţi le deţinem în calitate de apostoli. Există un singur om printre noi, chemat şi rânduit, şi el devine preşedintele Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă” („Cei Doisprezece”, Ensign sau Liahona, mai 2008, p. 83).
După moartea actualului preşedinte al Bisericii, cine va deveni întotdeauna următorul preşedinte? (Apostolul senior, care este preşedintele Cvorumului celor Doisprezece Apostoli.)
Unii cursanţi se pot întreba când primeşte preşedintele Bisericii cheile necesare pentru a prezida asupra Bisericii. Explicaţi că fiecărui apostol îi sunt conferite toate cheile atunci când este rânduit prima dată ca apostol. Rugaţi un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declaraţie a preşedintelui Gordon B. Hinckley (1910-2008):
Imagine
Preşedintele Gordon B. Hinckley
„Însă autoritatea de a exercita aceste chei este limitată la preşedintele Bisericii. Atunci când moare, acea autoritate devine disponibilă apostolului senior, care atunci este numit, pus deoparte şi rânduit ca profet şi preşedinte de către membrii Consiliului celor Doisprezece” („Come and Partake”, Ensign, mai 1986, p. 47).
Ce sentimente aveţi atunci când înţelegeţi faptul că împărăţia Domnului pe pământ va înainta fără mari probleme după moartea unui preşedinte al Bisericii?
Puteţi încheia această lecţie depunându-vă mărturie despre faptul că aceleaşi chei ale preoţiei şi puteri pe care Joseph Smith le-a conferit lui Brigham Young şi membrilor Cvorumului celor Doisprezece Apostoli sunt deţinute în prezent de preşedintele Bisericii, de consilierii săi din Prima Preşedinţie şi de membrii Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Puteţi să împărtăşiţi, de asemenea, modul în care aţi obţinut mărturia despre faptul că cei care conduc Biserica sunt chemaţi de Dumnezeu. Rugaţi cursanţii să caute să obţină o mărturie sau să o întărească, prin rugăciune, despre lucrurile discutate astăzi.
„Îmi amintesc ultima cuvântare pe care [Joseph Smith] ne-a ţinut-o înaintea de moartea sa… El a stat în picioare în jur de trei ore. Camera era plină ca de un foc mistuitor, faţa lui era clară ca chihlimbarul şi era îmbrăcat cu puterea lui Dumnezeu. El ne-a explicat îndatoririle noastre. El ne-a explicat plenitudinea acestei măreţe lucrări a lui Dumnezeu; în cuvintele adresate nouă, el a spus: «Îmi fuseseră pecetluite asupra capului meu fiecare cheie, fiecare putere, fiecare principiu al vieţii şi al salvării pe care Dumnezeu le-a dat vreodată vreunui bărbat care a trăit vreodată pe faţa pământului. Şi aceste principii şi această preoţie şi putere aparţin acestei măreţe şi ultime dispensaţii pe care Dumnezeu din ceruri a început să o stabilească pe pământ. Acum», a spus el, adresându-se Celor Doisprezece, «am pecetluit asupra capetelor voastre fiecare cheie, fiecare putere, fiecare principiu pe care Domnul le-a pecetluit pe capul meu …
După ce ni s-a adresat în acest mod, el a spus: «Eu vă spun că greutăţile acestei împărăţii sunt acum pe umerii voştri; trebuie să duceţi această responsabilitate în toată lumea şi, dacă nu o faceţi, veţi fi condamnaţi»” (citat din Învăţături ale preşedinţilor Bisericii: Joseph Smith [2007], p. 561).
Revendicarea lui Sidney Rigdon
La data de 3 august 1844, Sidney Rigdon, primul consilier în Prima Preşedinţie, a sosit în Nauvoo din Pittsburgh, Pennsylvania. El a solicitat ca o adunare specială să aibă loc în ziua de marţi, 6 august, pentru ca membrii Bisericii să aleagă un protector al Bisericii. Se pare că Sidney Rigdon a încercat să organizeze această adunare pentru ca membrii Bisericii să ratifice poziţia sa ca protector al Bisericii înainte ca toţi Cei Doisprezece Apostoli să se întoarcă din misiunile lor din partea de est a Statelor Unite. Din fericire, datorită eforturilor vârstnicilor Willard Richards şi Parley P. Pratt, adunarea a fost mutată pentru ziua de joi, 8 august 1844, dată până la care majoritatea apostolilor s-au întors în Nauvoo.
Sidney Rigdon pretindea că, deoarece fusese chemat şi rânduit ca purtător de cuvânt al lui Joseph Smith (vezi D&L 100:9), era responsabilitatea lui de a «avea grijă ca Biserica să fie guvernată într-o manieră adecvată» (din History of the Church, 7:229).
Revendicarea lui James Strang
După moartea lui Joseph Smith, James Strang, care fusese botezat în luna februarie a anului 1844, a pretins că a primit o scrisoare de la Joseph Smith în care acesta îl desemna pe Strang ca succesor al său. Scrisoarea era un fals, însă se pare că avea semnătura lui Joseph Smith şi unii membrii ai Bisericii au fost păcăliţi atunci când Strang le-a arătat-o. Strang a spus, de asemnea, că a fost vizitat de un înger, care i-a conferit chei.
7 august 1844
Vârstnicii John Taylor, Willard Richards, Parley P. Pratt şi George A. Smith erau deja în Nauvoo atunci când Sidney Rigdon a sosit. Cei mai mulţi dintre apostolii care nu erau acolo, inclusiv Brigham Young, s-au întors în Nauvoo în seara zilei de 6 august 1844. Ziua următoare, 7 august, apostolii s-au adunat în cadrul unui consiliu care a avut loc la casa lui John Taylor. Mai târziu în acea după-amiază, Cei Doisprezece Apostoli, înaltul consiliu şi înalţii preoţi s-au întâlnit. Preşedintele Young l-a rugat pe Sidney Rigdon să-şi transmită mesajul sfinţilor. Sidney Rigdon a afirmat cu tărie faptul că a avut o viziune şi că niciun om nu-l poate urma pe Joseph Smith ca preşedinte al Bisericii. Apoi, a propus să fie desemnat ca protector al sfinţilor.
După ce Sidney Rigdon a încheiat discursul său, Brigham Young (1801-1877) a spus:
Imagine
Preşedintele Brigham Young
„Nu este important pentru mine cine conduce Biserica… însă un lucru trebuie să ştiu, şi anume ce spune Dumnezeu despre acest lucru. Deţin cheile şi cunosc modul în care se poate afla voia lui Dumnezeu în privinţa acestui subiect …
Joseph ne-a conferit toate cheile şi puterile aparţinând apostolatului, pe care el însuşi le-a deţinut înainte de a muri şi niciun om sau grup de oameni nu se poate interpune între Joseph şi Cei Doisprezece în această lume sau în lumea care va veni.
Cât de des a spus Joseph Celor Doisprezece: «Eu am pus temelia şi voi trebuie să clădiţi pe ea, pentru că pe umerii voştri se sprijină împărăţia»” (din History of the Church, 7:230).
8 august 1844, 10:00 A.M.
În data de 8 august 1844, la ora 10:00 a.m, sfinţii din Nauvoo s-au adunat pentru a-l asculta pe Sidney Rigdon în timp ce acesta revendica poziţia de protector al Bisericii. Timp de o oră şi jumătate, el s-a adresat miilor de sfinţi adunaţi, explicând motivele pentru care el trebuia să fie protectorul Bisericii. Câţiva oameni au descris cuvântarea sa ca fiind neinspirată.
Preşedintele Brigham Young s-a adresat într-un mod concis şi a spus că ar fi preferat să vină în Nauvoo pentru a-şi exprima regretul faţă de moartea profetului şi nu pentru a desemna un nou conducător. A anunţat că o adunare a conducătorilor şi membrilor va avea loc mai târziu, în acea zi, la ora 2:00 p.m. Câţiva membri ai Bisericii au depus mărturie ulterior că, în timp ce Brigham Young vorbea, au văzut înfăţişarea sa schimbându-se şi au auzit glasul său schimbându-se în înfăţişarea şi glasul profetului Joseph Smith.
Emily Smith Hoyt şi-a amintit: „Felul în care argumenta, expresia feţei şi sunetul glasului mi-au cutremurat întregul suflet… Ştiam că Joseph era mort. Şi, totuşi, am tresărit adesea şi m-am uitat involuntar să văd dacă nu cumva era Joseph. Nu era el, era Brigham Young” (citat din Lynne Watkins Jorgensen, „The Mantle of the Prophet Joseph Passes to Brother Brigham: A Collective Spiritual Witness”, BYU Studies, vol. 36, nr. 4 [1996-1997], p. 142).
Wilford Woodruff a scris: „Dacă nu l-aş fi văzut cu proprii ochi, nu ar fi putut nimeni să mă convingă că nu era Joseph Smith şi oricine care i-a cunoscut pe aceşti doi oameni poate să depună mărturie despre acest lucru” (din History of the Church, 7:236).
8 august 1844, 2:00 P.M.
La ora 2:00 p.m., mii de sfinţi s-au adunat pentru a participa la o adunarea despre care ştiau că avea să fie importantă. Brigham Young a vorbit în mod deschis despre propunerea lui Sidney Rigdon de a fi protector şi despre îndepărtarea acestuia de Joseph Smith, care avusese loc în ultimii doi ani şi, apoi, a spus:
„Dacă oamenii doresc ca preşedintele Rigdon să îi conducă pot să aibă parte de acest lucru, însă Cvorumul celor Doisprezece deţine cheile împărăţiei lui Dumnezeu din întreaga lume.
Cei Doisprezece sunt desemnaţi de degetul lui Dumnezeu. Aici este Brigham, s-au clătinat vreodată genunchii săi? Au tremurat vreodată buzele lui? Aici este Heber [C. Kimball] şi restul membrilor Celor Doisprezece, o organizaţie independentă care deţine cheile preoţiei – cheile împărăţiei lui Dumnezeu pentru a transmite întregii lumi: acest lucru este adevărat, aşa să-mi ajute Dumnezeu. Ei stau alături de Joseph şi sunt precum Prima Preşedinţie a Bisericii” (din History of the Church, 7:233).
Mulţi sfinţi au vorbit despre faptul că Brigham Young a arătat şi a vorbit ca Joseph Smith în timp ce s-a adresat în acea după-amiază. În plus faţă de acest miracol, mulţi dintre sfinţi au simţit Duhul Sfânt cum le-a depus mărturie despre faptul că Brigham Young şi Cvorumul celor Doisprezece erau chemaţi de Dumnezeu să conducă Biserica. În încheierea acestei adunări, sfinţii din Nauvoo au votat în unanimitate pentru a susţine Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, avându-l pe Brigham Young în calitate de preşedinte, la conducerea Bisericii. Totuşi, în cele din urmă, nu toţi membrii Bisericii au ales să îi urmeze pe apostoli. Unii dintre ei au ales să urmeze persoane precum Sidney Rigdon şi James Strang, care şi-au înfiinţat propriile biserici.