Unde sunt cheile şi autoritatea preoţiei?
Vârstnicul Gary E. Stevenson
din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli
Autoritatea şi cheile preoţiei pornesc motorul, deschid porţile cerului, oferă acces la puterea cerească şi netezesc calea plină de legăminte care duce înapoi către Tatăl nostru Ceresc iubitor.
Într-o după-amiază de iarnă, pe când soarele apunea în spatele unei pârtii de schi acoperite de zăpadă, aerul geros de munte ne înţepa obrajii şi nasurile şi părea că ne împinge către maşinile şi camionetele din parcarea staţiunii montane. Acolo, în maşinile noastre confortabile, radiatoarele aveau să ne încălzească degetele reci. Cu fiecare pas, zăpada care scârţâia sub picioarele noastre confirma faptul că era un ger cumplit.
Familia noastră se bucurase de o zi plină de distracţii pe pârtiile de schi, zi care acum se încheia cu un frig năprasnic. Ajungând la maşină, am căutat într-un buzunar al hainei mele cheile – şi, apoi, în altul şi în altul. Unde sunt cheile? Toată lumea aştepta cu nerăbdare cheile! Bateria era încărcată şi toate sistemele – inclusiv radiatorul – erau gata pentru a fi pornite, dar, fără chei, nu puteam intra în maşină; fără chei, motorul nu avea să pornească vehiculul.
Atunci, principala noastră grijă a fost cum să intrăm în maşină şi să ne încălzim, dar nu m-am putut abţine să nu mă gândesc – chiar şi atunci – că de aici puteam desprinde o lecţie. Fără chei, acest minunat miracol al ingineriei nu era decât ceva decorativ. Deşi maşina avea mult potenţial, fără chei nu-şi putea îndeplini funcţiile pentru care fusese concepută.
Cu cât am reflectat mai mult asupra acestei experienţe, cu atât a dobândit o semnificaţie mai profundă pentru mine. Mă minunez de dragostea Tatălui Ceresc pentru copiii Săi. Sunt profund impresionat de vizitele pe care personajele cereşti i le-au făcut lui Joseph Smith şi viziunile divine despre lucrurile eterne pe care i le-a oferit Dumnezeu. Şi, mai ales, inima mea este plină de recunoştinţă copleşitoare pentru restaurarea autorităţii preoţiei şi a cheilor preoţiei. Fără această restaurare, noi nu am putea intra în vehiculul care să ne poarte în călătoria noastră spre casă, către părinţi cereşti iubitori. Înfăptuirea fiecărei rânduieli necesare salvării, care cuprinde legămintele necesare să ne întoarcem în prezenţa Tatălui nostru din Cer, necesită administrarea corespunzătoare prin cheile preoţiei.
În luna mai a anului 1829, Ioan Botezătorul li s-a arătat lui Joseph Smith şi Oliver Cowdery, le-a conferit Preoţia aaronică şi le-a acordat cheile care aparţin acestei preoţii. La scurt timp după aceea, Petru, Iacov şi Ioan le-au conferit cheile Preoţiei lui Melhisedec.1
După aproape şapte ani, într-o duminică, în Templul Kirtland, la doar o săptămână după dedicarea sa, „Domnul Iehova apare în slavă” lui Joseph şi Oliver, eveniment după care apar, pe rând, Moise, Elias şi Ilie, care conferă „cheile şi dispensaţiile lor”2. Autoritatea restaurată a preoţiei şi aceste chei fuseseră pierdute timp de multe secole. Aşa cum familia mea nu putea intra în maşină din cauză că pierdusem cheile maşinii, tot aşa toţi copiii Tatălui Ceresc nu au putut avea acces la rânduielile salvatoare ale Evangheliei lui Isus Hristos – până când o restaurare divină nu a fost înfăptuită de aceşti mesageri cereşti. Niciodată nu va mai trebui să ne întrebăm: „Unde sunt cheile?”
Anul trecut, într-o frumoasă zi de toamnă, am vizitat o pădure liniştită aflată în nord-estul statului Pennsylvania, cunoscută în scripturi sub numele de Harmony, locul în care Ioan Botezătorul li s-a arătat lui Joseph Smith şi Oliver Cowdery şi a restaurat Preoţia aaronică. De asemenea, am stat pe malurile râului Susquehanna, locul în care Joseph şi Oliver, înzestraţi cu autoritate şi chei, s-au botezat unul pe celălalt. Lângă acelaşi râu, Petru, Iacov şi Ioan au apărut şi au restaurat Preoţia lui Melhisedec şi cheile care-i aparţin.3
Aceste locuri, precum şi prima locuinţă a lui Joseph şi a Emmei, reconstruită, loc în care a fost tradusă o mare parte a Cărţii lui Mormon, casa părinţilor Emmei, aflată în apropiere, şi un centru pentru vizitatori, construit ca parte a unei noi case de întruniri, alcătuiesc Locul Restaurării Preoţiei, dedicat de preşedintele Russel M. Nelson în septembrie, anul trecut. Acolo am simţit puterea şi realitatea evenimentelor cereşti care au avut loc pe acel pământ sacru. Acea experienţă m-a făcut să cuget, să studiez şi să mă rog cu privire la autoritatea preoţiei şi cheile preoţiei, fapt care a dat naştere la o dorinţă de a le împărtăşi tinerilor şi tinerelor din Biserică felul în care autoritatea preoţiei şi cheile restaurate îi pot binecuvânta.
În primul rând, ar fi utilă o înţelegere a acestor termeni. Preoţia – sau autoritatea preoţiei – a fost definită ca fiind „puterea şi autoritatea lui Dumnezeu”4 şi „puterea supremă de pe acest pământ”5. Tot pentru înţelegerea noastră sunt definite şi cheile preoţiei: „Cheile preoţiei reprezintă autoritatea pe care Dumnezeu a dat-o conducătorilor preoţiei pentru a conduce, controla şi guverna folosirea preoţiei Sale pe pământ”6. Cheile preoţiei controlează exercitarea autorităţii preoţiei. Rânduielile care sunt consemnate în înregistrările Bisericii au nevoie de chei şi nu pot fi înfăptuite fără autorizare. Vârstnicul Dallin H. Oaks ne-a învăţat că, „în cele din urmă, toate cheile preoţiei sunt deţinute de Domnul Isus Hristos, a Cărui preoţie este. El este Cel care hotărăşte ce chei sunt delegate muritorilor şi cum sunt folosite acele chei”7.
Pentru voi, tineri băieţi şi tinere fete, m-am gândit la trei moduri prin care puteţi să „găsiţi cheile” sau să folosiţi cheile şi autoritatea preoţiei pentru a binecuvânta viaţa voastră şi vieţile altora.
Primul este să vă pregătiţi pentru slujirea misionară.
Tinerii mei fraţi şi surori, poate că nu vă daţi seama, dar cheile adunării Israelului, restaurate de Moise, fac posibilă munca misionară în dispensaţia noastră. Gândiţi-vă la forţa de aproximativ 75.000 de misionari cu timp deplin care slujesc sub îndrumarea acestor chei. Cu acest gând în minte, amintiţi-vă că nu este niciodată prea devreme să vă pregătiţi pentru slujirea misionară. În Pentru întărirea tineretului, citim: „Tineri băieţi din Preoţia aaronică… munciţi cu sârguinţă pentru a vă pregăti să-L reprezentaţi pe Domnul ca [misionari]”8. De asemenea, tinerele fete se pot pregăti, dar ele „nu au aceeaşi responsabilitate cu privire la slujire”9. Totuşi, indiferent dacă veţi sluji ca misionari cu timp deplin sau nu, pregătirea voastră vă va binecuvânta întreaga viaţă în calitate de membri misionari.
Al doilea mod prin care puteţi să „găsiţi cheile” este să participaţi la rânduielile din templu.
Cheile de pecetluire restaurate de profetul Ilie din Vechiul Testament fac posibil ca, în sfintele temple, să se înfăptuiască rânduieli. Rânduielile înfăptuite în aceste temple fac posibil ca oamenii, individual şi cu familiile lor, să se întoarcă în prezenţa părinţilor noştri cereşti.
Vă încurajăm, tineri băieţi şi tinere fete, să căutaţi şi să găsiţi numele strămoşilor voştri şi să faceţi botezuri pentru ei în templu. Observăm că, deja, în întreaga lume, acest lucru se întâmplă mai mult ca niciodată! În multe temple din lume, camerele de botez sunt pline cu tineri băieţi şi tinere fete de dimineaţa devreme până seara. Atunci când sunt înfăptuite rânduieli sacre în aceste temple, sunt folosite chei pentru a permite familiilor să fie legate împreună.
Puteţi vedea legătura dintre cheile preoţiei şi binecuvântări? Pe măsură ce vă angajaţi în această lucrare, cred că veţi descoperi că Domnul este implicat în detaliile ei. O experienţă pe care am avut-o demonstrează acest lucru. Am aflat recent despre o mamă care venea cu regularitate la templu împreună cu copiii ei pentru a face botezuri pentru cei morţi. Într-o anumită zi, în timp ce această familie terminase botezurile şi pleca din templu, un bărbat a intrat în camera de botez cu un set mare de cartonaşe cu nume ale strămoşilor săi. Văzând că nu mai rămăsese nimeni în camera de botez pentru a ajuta, un lucrător în templu a abordat familia care se pregătea să plece şi i-a întrebat pe copii dacă ar dori să reintre şi să se schimbe din nou pentru a ajuta cu acele botezuri. Au acceptat cu plăcere şi s-au întors. În timp ce copiii erau botezaţi pentru cei decedaţi, mama lor, care asculta, a început să recunoască numele şi, la scurt timp, spre surprinderea tuturor, şi-a dat seama că printre numele persoanelor decedate de pe cartonaşele acelui bărbat erau şi nume ale strămoşilor ei. O îndurare blândă pentru ei.
Acum două săptămâni, Templul din centrul oraşului Provo a fost dedicat şi a devenit al 150-lea templu în funcţiune din întreaga lume al Bisericii. Când preşedintele Thomas S. Monson a fost susţinut ca apostol în anul 1963, erau 12 temple în funcţiune în Biserică. Templele vă sunt din ce în ce mai accesibile. Totuşi, aceia dintre dumneavoastră care locuiesc în regiuni în care distanţa sau circumstanţele nu permit participarea la rânduielile din templu cu regularitate trebuie să se păstreze mereu demni să participe. Puteţi face o muncă importantă în afara templelor pe măsură ce faceţi cercetare genealogică şi trimiteţi la templu nume ale membrilor familiei voastre.
În cele din urmă, al treilea mod: mergeţi înainte cu credinţă.
Profetul Avraam din Vechiul Testament a primit de la Domnul o mare binecuvântare în dispensaţia sa, numită uneori legământul avraamic. Mii de ani mai târziu, binecuvântările Evangheliei oferite în dispensaţia lui Avraam au fost restaurate. Acest lucru a avut loc când profetul Elias le-a apărut lui Joseph Smith şi Oliver Cowdery în Templul Kirtland.
Prin această restaurare, fiecare dintre voi are acces la măreţele binecuvântări promise lui Avraam. Aceste binecuvântări pot fi ale voastre dacă rămâneţi credincioşi şi trăiţi în mod demn. În broşura Pentru întărirea tineretului, vi se oferă câteva îndrumări practice despre cum să „[mergeţi] înainte cu credinţă”. Rezum o parte din acel sfat: „Pentru a deveni tot ceea ce doreşte Domnul să deveniţi, îngenuncheaţi în fiecare dimineaţă şi seară rugându-vă Tatălui vostru din Cer… Studiaţi scripturile în fiecare zi şi puneţi în practică în viaţa voastră ceea ce citiţi… Străduiţi-vă în fiecare zi să fiţi supuşi… În toate împrejurările, urmaţi învăţăturile profeţilor… Fiţi umili şi dornici să ascultaţi şoaptele Duhului Sfânt”.
Acest sfat este urmat de o promisiune care duce la acele promisiuni care sunt posibile prin binecuvântările lui Avraam: „Pe măsură ce veţi face aceste lucruri, Domnul vă va da mult mai multe împliniri în viaţă decât aţi putea realiza prin puterile voastre. El vă va oferi mai multe prilejuri de progres, vă va mări înţelepciunea şi vă va întări. El vă va da ajutorul de care aveţi nevoie pentru a face faţă încercărilor şi provocărilor cu care vă confruntaţi. Veţi dobândi o mărturie mai puternică şi veţi găsi bucurie adevărată pe măsură ce veţi ajunge să-I cunoaşteţi pe Tatăl vostru din Cer şi pe Fiul Său, Isus Hristos, şi veţi simţi dragostea Lor faţă de voi”10.
Pentru a rezuma: participaţi la rânduielile din templu, pregătiţi-vă pentru slujirea misionară şi mergeţi înainte cu credinţă.
Concluzie
Haideţi să încheiem acum cu ceea ce am început, adică cu momentul în care ne aflam blocaţi în parcarea îngheţată, întrebând „Unde sunt cheile?” Să ştiţi că, mai târziu, în acea seară, într-un mod miraculos, chiar am găsit cheile care îmi căzuseră pe munte din buzunar. Domnul ne-a arătat că nu ne va lăsa să stăm în gerul cumplit fără cheile sau autoritatea care să ne conducă, în siguranţă, acasă, la El.
Dacă sunteţi ca mine, poate că, în momentele zilei, vă veţi întreba mereu: „Unde sunt cheile?” – de la maşină, de la birou, de la casă, de la apartament. Când mi se întâmplă aceasta, nu pot să mă abţin să nu zâmbesc în sinea mea, căci, în timp ce-mi caut cheile, încep să mă gândesc la cheile restaurate ale preoţiei şi la preşedintele Thomas S. Monson, pe care îl susţinem ca „profet, văzător şi revelator”11 şi „ca singura persoană de pe pământ care deţine şi este autorizată să folosească toate cheile preoţiei”. Da, cheile sunt în siguranţă în posesia profeţilor, văzătorilor şi revelatorilor. Ele sunt conferite, delegate şi desemnate altora, în acord cu voinţa Domnului, sub îndrumarea preşedintelui Bisericii.
Depun mărturie că autoritatea şi cheile preoţiei pornesc motorul, deschid porţile cerului, oferă acces la puterea cerească şi netezesc calea plină de legăminte care duce înapoi către Tatăl nostru Ceresc iubitor.
Mă rog ca voi, tinerii băieţi şi tinerele fete din generaţia care se ridică, să „înaintaţi cu fermitate în Hristos”12 pentru a înţelege că este privilegiul vostru sacru să acţionaţi sub îndrumarea celor care deţin cheile preoţiei care vor descătuşa binecuvântările, darurile şi puterile cerului pentru voi.
Depun mărturie despre Dumnezeu Tatăl, despre Salvatorul şi Mântuitorul nostru, Isus Hristos, despre Duhul Sfânt şi despre restaurarea Evangheliei în aceste zile din urmă, în numele lui Isus Hristos, amin.