2020
’Ua ti’aturi rātou i te ho’ira’a mai o te Mesia—’e e nā reira ato’a tātou
’Ēperēra 2020


Tē vai ra tō rātou ti’aturira’a i te taera’a mai o te Mesia—’e e nehenehe ato’a tā tātou

Tē vai ra te ti’aturira’a o te mau peropheta o te Buka a Moromona ē, e haere mai te Mesia. ’Ia tai’o tātou i tā rātou mau parau, e noa’a ato’a ia tātou te reira ti’aturira’a nō te taime e haere fa’ahou mai ai ’oia.

Hōho’a
Christ visiting the Americas

TE FĀREREIRA’A, Mau hōho’a peni nā Jorge Cocco Santangelo

E aha te mau parau e puta mai i roto i te ferurira’a ’ia feruri ana’e ’outou i te Buka a Moromona ? ’Āti

Nephi, ’āti Lamana, te tahi atu ’āti ?

Tama’i, medebara ?

Tātarahapa, fa’aorara’a, parau-ti’a ?

Iesu Mesia ?

Ti’aturi ?

Te Pāsa te taime maita’i roa nō te feruri fa’ahou i te parau poro’i a te Buka a Moromona. Te mea faufa’a roa atu, te parau poro’i ē, o Iesu te Mesia, tō tātou Fa’aora. Maoti ’oia, e nehenehe tātou e fa’ati’amāhia i te mau māuiui o te tino ’e o te vārua. I te pohe ’e i te hara. E nehenehe tātou e upo’oti’a i ni’a i te mau mea ’ino ato’a tā te ao nei e hue mai nei i ni’a ia tātou.

E nehenehe e parau ē, e nehenehe tātou e fāri’i i te ti’aturira’a.

Nā te ti’aturira’a—te ti’aturira’a mau, fa’atumuhia i ni’a ia Iesu Mesia—i fa’auru i te mau peropheta i tahito ra ’ia pāpa’i i te mau parau i ni’a i te mau ’api auro tei riro mai ’ei Buka a Moromona. ’Ua parau mai o Iakoba ia tātou, « ’Ua pāpa’ihia teie nei mau mea e mātou ia ’ite rātou ē, i ’ite mātou i te Mesia, ’e tei ia mātou ho’i te tīa’ira’a i tōna ra hanahana ’e i nā hānere o te matahiti e rave rahi hou tōna ra taera’a mai » (Iakoba 4 :4 ; ha’apāpūra’a i ’āpitihia atu).

’Ua hina’aro o Iakoba ’ia ’ite tātou ē, ’ua ’ite ’oia—’e te tahi atu mau peropheta pāpa’i parau—i te taera’a mai o te Mesia. E rave rahi hānere matahiti hou ’a ho’i mai ai ’oia ! ’E ’ua fa’auruhia rātou ’ia fāri’i i taua ti’aturira’a ra nō roto mai i te mau parau a te mau peropheta tā rātou i tai’o. Tē fa’ata’a nei o Iakoba ē, « ’e ’aore ia mātou ana’e ra te tīa’ira’a i tōna ra hanahana, tei te mau perpheta mo’a ato’a rā ho’i o mua atu ïa ia mātou nei.

« Inaha, i fa’aro’o rātou i te Mesia ra, ’e i ha’amori ho’i i te Metua i tōna ra i’oa …

« Nō reira, i ’imi ai mātou nei i tā te mau peropheta ra, ’e tei ia mātou te mau parau heheu e rave rahi, ’e te vārua o te tohu ho’i ; ’e i te mea, tē vai ra teie mau ’ite ia mātou, ’ua roa’a ïa ia mātou te tīa’ira’a, ’e ’ua vai ïa ho’i tō mātou fa’aro’o ’ei mea ’āueue ’ore » (Iakoba 4 :4–6 ; hi’o ato’a 1 Nephi 19 :21 ; Iakoba 7 :11 ; Mosia 3 :13 ; Helamana 8 :16).

Te ti’aturira’a tei noa’a ia rātou i roto i tō rātou iho mau ’itera’a ’e i te mau parau tohu tā rātou i tai’o i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’ua fa’aineine te reira ia rātou nō te mahana e ho’i mai ai te Mesia. ’Oia ato’a, tē fa’aitoito nei te mau peropheta o teie tau ia tātou ’ia fa’aineine nō te taime e ho’i fa’ahou mai ai te Mesia. Mai te mea ē, ’ua tītau-ato’a-hia ia tātou ’ia fāri’i i te reira ti’aturira’a, e ti’a ïa ia tātou « ’ia ’imi i te mau peropheta, ’e ’ia [’imi ’ia] fāri’i e rave rahi heheura’a ’e te vārua tohu. » E’ita tō rātou mau ’itera’a pāpū nō ni’a ia Iesu Mesia e ha’apūai noa i tō tātou ’itera’a pāpū, e tauturu ato’a rā te reira ia tātou ’ia fa’aineine nō tōna ho’ira’a mai.

Lehi

« E teie nei, e mea ti’a roa ’ia fa’a’itehia teie nei mau mea i tō te ao nei, ’ia ’ite rātou ē, e ’ore e ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia pārahi i mua i te ’aro o te Atua, maori rā nā roto i te mana, ’e te aroha, ’e te maita’i ho’i nō te Mesia mo’a, ’o tē hōro’a i tōna ora i te tino nei, ’e e rave fa’ahou ’oia i te reira nā roto i te mana o te Vārua, ’ia ti’a iāna i te fa’atupu i te ti’a-fa’ahou-ra’a i tei pohe, ’e ’oia te ti’a mai na. »

Nephi

« Tē paraparau nei tātou i te Mesia, ’e tē ’oa’oa nei tātou i te Mesia, ’e tē a’o nei tātou i te parau a te Mesia, ’e tē tohu nei ho’i tātou i te Mesia, ’e tē pāpa’i nei ho’i tātou i tā tātou mau tohu, ’ia ’ite tā tātou mau tamari’i i te tumu e hi’ohia atu e rātou nō te matarara’a i tā rātou mau hara. »

Ari’i Beniamina

« ’E e ma’irihia tōna i’oa, o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua.

« ’E inaha, e haere mai ’oia i ’ōna ihora, ’ia tae te ora i te mau tamari’i a te ta’ata na, nā roto i te fa’aro’o i tōna i’oa ; 

« ’E i te mahana toru ra, e ti’a ai ’oia mai te pohe mai ;

« Inaha ho’i, e riro ato’a tōna toto ’ei tara’ehara nā rātou tei hi’a nō te hara a Adamu, ’o tei pohe ma te ’ite ’ore i te hina’aro o te Atua ia rātou, ’oia ho’i ’o tei hara ma te ’ite ’ore. »

Alama

« ’E e haere atu ’oia ma te fa’a’oroma’i i te māuiui, ’e te ’ati, ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a ra ; ’e e nā reira ’oia ’ia fa’ati’ahia te parau tei nā ō maira ē, e rave ’oia i te māuiui ’e te mau ma’i o tāna mau ta’ata iāna iho.

« ’E e fa’a’oroma’i ’oia i tōna pohera’a, i tātara ai ’oia i te mau tāpe’a o te pohe i ru’uru’uhia ai tōna ra mau ta’ata ; ’e e rave ’oia i tō rātou paruparu i ni’a iāna iho ’ia fa’a’īhia tōna ra ’ā’au i te aroha i au i te tino, ’ia ’ite ’oia nā roto i te tino i te rāve’a e fa’aora ai i tōna mau ta’ata i tō rātou paruparura’a ra. »

Amuleka

« ’E taua tusia rahi ’e te hope’a ra, ’o te tamaiti ïa a te Atua, ’oia ïa, e mea fāito ’ore ’e te mure ’ore ho’i.

« ’E nā reira ’oia i te fa’ati’a i te ora nā rātou ato’a tei fa’aro’o i tōna ra i’oa ; ’o tei hina’arohia ho’i teie i taua tusia hope’a ra, ’ia fa’atupu i te aroha, ’o te fa’aauraro i te parau fa’autu’a, ’e te fa’atupu ato’a ho’i i te rāve’a e fa’aro’o ai te ta’ata e tae noa atu i te tātarahapa.

« E nō reira, e tiʻa ai i te aroha i te fa’a’ore i te mau tītaura’a a te parau fa’autu’a, ’e i te fa’a’ati i te ta’ata i te rima o te ora, e vaiihohia rā te ta’ata i ’ore i fa’aro’o e tae noa atu i te tātarahapa ra ’ia fa’autu’ahia ’oia ’e ’ia tītau-hua-hia iāna i tā te ture e hope roa a’e ; nō reira, e fa’atupuhia ai te rāve’a rahi ’e te mure ’ore, ’o te fa’aora iāna ana’e o tei fa’aro’o ’e tae noa atu i te tātarahapa »

Hōho’a
the Savior in Gethsemane

Gethsemane, by Jorge Cocco Santangelo

Samuela te Ati Lamana

« Inaha ho’i, ’ia pohe ’oia e ti’a ai, ’ia tupu te ora ; ’oia mau, ’ia pohe ’oia e ti’a ai, ’e e au ho’i ïa ’ia tupu te ti’a-fa’ahou-ra’a nō te feiā i pohe ra, e ti’a ai i te ta’ata i te tae i mua i te aro o te Fatu ra.

« Inaha, nā taua pohe ra e fa’atupu i te ti’a-fa’ahou-ra’a o te feiā i pohe ra, ’e e fa’aora i te mau ta’ata ato’a ra i te pohe mātāmua ra, ’o tōna pohe vārua ra ïa, nō te ma’irira’a ho’i o Adamu ra, i tāpe’ahia ai te mau ta’ata ato’a ra, ’eiaha rātou e tae i mua i te aro o te Atua, i riro ai rātou ’ei feiā pohe i tā te tino nei ’e i tā te vārua ato’a ra ho’i.

« Inaha rā, nō te ti’a-fa’ahou-ra’a o te Mesia e ora ai tō te ao ato’a nei, e tae fa’ahou mai ai rātou i mua i te aro o te Fatu ra. »

Hōho’a
Christ with children

Blessing the Children, by Jorge Cocco Santangelo

Moromona

« ’Ia ’ite ’outou ē, e mea ti’a ’ia tae ’outou i te ’ite i tā ’outou mau metua, ’ia tātarahapa i tā ’outou mau hara ’e te mau parau ’ī’ino ato’a ra, ’e ’ia fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’o te tamaiti ’oia nā te Atua, ’o tei tapārahihia e te ’āti Iuda, ’e ’ua ti’a fa’ahou ’oia nā roto i te mana o te Metua mure ’ore, i vī ai iāna te ’āpo’o ; ’e ’ua ’ore iāna te hara nō te pohe ra.

« O ’oia te tumu e ti’a fa’ahou ai te feiā i pohe ra, ’ia ti’a rātou i mua i tōna ra ha’avāra’a.

« ’E nōna i fa’aorahia ai tō teie nei ao, nō reira ’o te ’itea tāna hara ’ore i taua mahana ha’avāra’a ra, nāna e fa’ati’a iāna ’ia pārahi ma te ’oa’oa mure ’ore i mua i te ’aro o te Atua i tōna bāsileia, ’e e hīmene ’oia ’e te mau pupu hīmene i ni’a ato’a ra i te mau ’ārue mure ’ore i te Metua mure ’ore, ’e i tāna tamaiti, ’e i te Vārua Maita’i ho’i, o te Atua hō’ē ïa rātou. »

Nene’i