Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10: Te Faufaa o te Ite


Pene 10

Te Faufaa o te Ite

E nunaa taata tatou, … ia roaa ia tatou te mau parau mau atoa, te mau maitai atoa, te mau parau tumu atoa o te maramarama tei itehia i rotopu i te taata nei, e ta te Atua i heheu mai no te aratai ia tatou, ma te faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa, e ia haapii ia tatou e i ta tatou mau tamarii i te mau mea atoa e faateitei i te taata nei.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

I te matahiti 1877, ua maitihia te Peresideni John Taylor ei faatere haapiiraa no te mataeinaa no Utaha. I roto i taua ti‘araa ra, ua imi oia i te rave‘a ia pii i te mau orometua aravihi mau no te haapii i te mau tamarii e i te feia apî. Ua tamau noa oia i te hi‘o-po‘a maite i te mau numera o te haapiiraa—eiaha i to Utaha noa, i te mau tuhaa atoa râ e te mau mataeinaa o te fenua Marite—ei tautururaa ia’na ia taa maitai i te huru o te faito o te haapiiraa i rotopu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua farii oia i te hoê rata haamauruuru no ta’na faatereraa i te faanahoraa haapiiraa, mai roto mai i te taata faatere rahi o te haapiiraa no te fenua Marite.2 E haamauruururaa tano maitai taua rata ra no te Peresideni Taylor, oia tei faaite i te hoê oraraa faatumuhia i ni‘a i te titauraa i te ite e i te haapiiraa.

Mai to’na haamataraa i te haere i te haapiiraa i te fenua Peretane e tae roa’tu i te taime a tavini ai oia ei Peresideni no te Ekalesia, ua tamau maite o John Taylor i te titau i te ite e i te haa no te faarahi i te maramarama ta te Fatu i horo‘a ia’na. No to’na itoito i te titau i te ite i ti‘a ai ia’na ia tauturu i te tupuraa o te Ekalesia i te rahi i roto i te mau mea e rave rahi. Te hoê hi‘oraa no te reira o te ohipa ïa i tupu i te tau a tavini ai oia ei misionare i Farani. Aita i maoro roa to’na taeraa’tu i reira, ua ô oia i roto i te ohipa huriraa i te Buka a Moromona i roto i te reo Farani e te reo Puruti‘a e ua haamata atoa oia i te ohipa nene‘iraa e piti na ve‘a ava‘e na te Ekalesia i roto i taua na reo ra.3

I roto i te mau papa‘iraa e rave rahi na John Taylor no ni‘a i te mau tumu parau no te evanelia, ua papa‘i oia i te rata, i te mau parau faati‘ani, te mau himene, te mau buka iti, te mau parau i roto i te ve‘a, e te mau buka. O te hoê o teie mau buka, tei pa-rauhia The Government of God [Te faatereraa a te Atua] tei faatenitenihia e te hoê taata marite papa‘i aamu, tei papa‘i e: “Ei papa‘iraa no ni‘a i te hoê tumu parau aano e te ite-mata-ore-hia, aita ïa e papa‘iraa mai te reira te maitai i roto i te mau papa‘iraa atoa a te Momoni. E mea maramarama e te papu te aratairaa parau, e te mau api atoa, e faaiteraa ïa i te ite rahi o te taata papa‘i. I roto i te mau piahi haapii aamu tahito e no teie tau, haapii atoa i te parau no te faaroo, e no te philosopho, ua tano maitai ïa ia tai‘ohia oia i rotopu i te feia maitai roa.”4

Taa‘e noa’tu te mau papa‘iraa e rave rahi tei papa‘ihia e te Peresideni Taylor, ua riro atoa to’na aravihi i te reo, apitihia i to-’na iteraa papu no ni‘a i te evanelia, ei tumu no te mau a‘oraa tei î i te haapiiraa maitai. Ua papa‘i te teaea B. H. Roberts: “Te Feia mo‘a tei faaroo ia’na i te roaraa no te hoê afa tenetere, eita e aramoinahia ia ratou, i roto i te roaraa o to ratou oraraa i pihaiiho ia’na, to’na nehenehe, te pautuutu e te mana o ta’na mau a‘oraa e te mau parau tumu rarahi tatarahia i roto i te reira. … E au to’na aravihi i te paraparau mai te hoê anavai pape rahi i te tahe-raa na ni‘a i te mau fenua heeuri o te feruriraa.”5

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Ia “itoito tatou i roto i te parau no te ite” no tatou iho e no ta tatou mau tamarii e ti‘a‘i.

Te hinaaro nei tatou … ia itoito i roto i te parau no te ite. Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia titau i te ite, na roto i te haapiiraa mai e na roto i te faaroo, mai roto mai i te mau buka maitai [a hi‘o PH&PF 88:118]. E i muri iho, e hopoi‘a ïa na tatou i te haapiiraa’tu i ta tatou mau tamarii, e ia horo‘a i te ite ia ratou i roto i te mau tuhaa atoa o te haapiiraa ei maitai no to ratou oraraa.6

E nunaa taata tatou, … Eiaha no te rave i te mau peu a to te ao nei, maori râ, e mau peu maitai … ia roaa râ ia tatou te mau parau mau atoa, te mau maitai atoa, te mau parau tumu atoa o te maramarama tei itehia i roto i te taata nei, e ta te Atua i heheu mai no te aratai ia tatou, e ia faaohipa i te reira i te mau mahana atoa o to tatou nei oraraa, e ia haapii ia tatou iho e i ta tatou mau tamarii i te mau mea atoa e faateitei i te taata nei. … E titau tatou ia rahi atu to tatou ite ia tatou iho e i to tatou tino, e i te mea maitai no to tatou tino, e nahea ia paruru i to tatou tino eiaha ia roohia i te ma‘i; e ia ite i te maa e ti‘a ia amu e ia inu, e eaha te mau mea eiaha e tuu i roto i to tatou tino. E mea ti‘a ia tatou ia ite i te tereraa o to tatou tino, e ia haapa‘o i te mau ture e faatere nei i to tatou tino, ia haamaorohia ho‘i to tatou pue mahana i te fenua ta te Fatu i horo‘a mai no tatou. E no te haro‘aro‘amai-tai-raa ia tatou iho, e imi ïa tatou i te reira i roto i te mau buka maitai, e na roto ho‘i i te faaroo. E ia aupuruhia e ia faaitoitohia te parau no te haapiiraa i rotopu ia tatou e ti‘a‘i.

Haapii i ta outou mau tamarii ia titau i te maramarama e ia rave itoito i te ohipa. Na mua roa, haapii ia ratou i te faufaa no te tino maitai, e nahea ho‘i ia tapea i to ratou tino ia vai maitai noa; haapii ia ratou ia ite i te faatura i te parau no te viivii ore e te taiata ore e ia faaitoito ia ratou ia faananea i te mau ite o te feruriraa tei horo‘ahia no ratou. Ia haapii-atoa-hia ratou i te mau mea no ni‘a i te fenua ta ratou e parahi nei, to’na huru, e te mau ture e faatere nei i te reira; e ia ite atoa ratou i te parau no te Atua tei hamani i te fenua nei, e ia ite i Ta’na mau faanahoraa e Ta’na mau opuaraa no te hamani-raa-hia te reira e te tuu-raa-hia te taata i ni-‘a iho ra. … Te mau ohipa atoa ta ratou e rave, ia haapiihia ïa ratou ia rave i te reira ma te maramarama; e ia hinaaro te mau metua e faaitoito i te mau tamarii ia rave i te ohipa ma te maramarama e te ite, e mea ti‘a ïa ia na reirahia. …

E mea titau-roa-hia ia ite papu maitai tatou i te tai‘o e i te papa‘i e i te paraparau i to tatou iho reo; e mai te mea e, te vai ra te mau taata aita te reira ite i roaa ia ratou, e faaitoito ïa ratou i te imiraa i te mau rave‘a atoa eiaha ta ratou mau tamarii ia topa atoa i roto i te reira fifi. E imi tatou i te mau rave‘a atoa no te haapii i to tatou feia apî. E imi tatou i te mau rave‘a atoa no te tuu ia ratou ni‘a i te hoê faito e au i te huru o [te taata nei], e ia rave ho‘i tatou i te reira ma te aau oaoa; i te mea e, a faateitei ai tatou ia ratou, te faahanahana ra ïa tatou i to tatou iho i‘oa, e te faahanahana atoa ra tatou i te Atua te Metua. E titauhia te ohipa e te rave‘a no te raveraa i te reira, e titau-atoa-hia te rave-tamau-maite-raa e te hinaaro tuutuu ore i roto i te taata.7

Taa‘e noa’tu te ohipa ta outou e rave, a haapa‘o maitai ia maiti outou i te mau orometua. Eita tatou e hinaaro e na te mau taata ti‘aturi ore i te Atua e tarai i te feruriraa o ta tatou mau tamarii. E hopoi‘a rahi roa ratou ta te Fatu i tuu mai i ni‘a ia tatou, e eita e hope te parau no te aupuru-maitai-raa ia ratou. Ta‘u mau tamarii, e mea au a‘e na‘u na te mau taata o te Atua e haapii ia ratou i te mau mea ohie o te haapiiraa, e ia vai noa ho‘i ratou i raro a‘e i te faaururaa a te reira mau taata, i te haapiihia ratou i te mau mea feruri-mana‘o-noa-hia o te ite ihi, na te mau taata aita e mata‘u i te Atua to roto i to ratou aau. …

Ia rahi to tatou haapa‘o i te parau no te haapiiraa e ti‘a‘i, e ia imi tatou i te mau rave‘a atoa e noaa ai te mau orometua aravihi. Te parau nei te tahi mau taata e, eita e pee ia matou te reira mau huru orometua. Eita e ti‘a ia outou eiaha e faaohipa i te reira huru orometua. Te hinaaro nei tatou ia tupu ta tatou mau tamarii i te paari i roto i te maramarama, e ia faito to ratou ite i to te mau taata no te mau huru nunaa atoa. Te titau mai nei te Atua ia na reira tatou; e no reira, te ani atu nei au ia outou ia haapa‘o mai i te reira. Ua faaroo a‘e nei au i te tahi mau taata maramarama ia parau e, ua faito noa te pau no te atuatu i te hoê puaahorofenua maitai i to te hoê puaahorofenua ino, e aore râ, ia atuatu i te animala maitai i te animala faufaa raro. E ere anei e, ua aifaito noa te pau no te aupuru i te mau tamarii maramarama i te aupuru i te mau tamarii maramarama ore?8

No ô mai i te Atua ra te mau maramarama atoa e na te reira e faananea i to tatou mana‘o e to tatou mau varua.

Na roto i te ite e i te faaohiparaa i to’na maramarama taata, e roaa te haro‘aro‘a i te taata, te tahi noa faito haro‘aro‘a, i te mau ture o te Natura. No te haro‘aro‘a râ i te Atua, e titauhia ïa te paari e te maramarama no te ra‘i mai.9

E mea maitai ia haapiihia te taata i te aamu e te mau ture o te mau nunaa, ia ite i te mau parau tumu o te parau ti‘a e te aifaito, ia ite i te huru o te ma‘i e i te ora e vai ra i roto i te mau raau tupu, e te vai atu ra. E mea faufaa ore râ ratou ia ore te ite o te Atua, i te mea e, te mau huru ite atoa i roaa i te taata nei, no ô mai ïa i te Atua ra, e ua noaa te reira i te taata mai roto mai i ta’na parau, e aore râ, i ta’na ohipa. … Te mau maramarama atoa i noaa i te taata i ni‘a i te fenua nei, maramarama pae faaroo anei, pae ite ihi anei, pae politita anei—no ô mai ïa i te Atua ra. Te mau horo‘a maitai e te ti‘a atoa, no ô mai ïa ia’na ra, oia te pihaa no te maramarama e te parau mau, aore roa e hirohirouri ia’na ra, e aore ho‘i e huru-ê-raa e vahi iti a‘e. Te ite i te faatereraa a te taata, no roto mai ïa i te faatereraa iho a te taata, ta te Atua i faanaho.10

Aita e taata e ora nei, e aita e taata i ora na, tei ite i te haapii i te mau mea na te Atua, maori râ, ua haapiihia oia e ua arataihia e te varua o te heheuraa no ô mai i te Manahope ra. E aita atoa e nunaa e ti‘a ia farii i te maramarama mau e ia ite i te mau parau tumu mo‘a o te ora mure ore, maori râ, tei raro a‘e ratou i te faaururaa a taua varua ra, e no reira, tei roto paatoa te feia parau e te feia faaroo i te rima o te Manahope.11

Ua faataahia te mau parau tumu o te evanelia no te faananea i te mana‘o, no te faaaano i te aau, no te iriti i te ite, ia ite te mau taata atoa i to ratou auraa i te Atua e i te tahi e te tahi, ia noaa ho-‘i ia tatou paatoa te mau haamaitairaa; ia maramarama ho‘i tatou paatoa, ia haapiihia ho‘i tatou paatoa i te mau mea o te basileia o te Atua e ia ineine tatou paatoa ia riro ei fatu ai‘a i roto i te mau ao mure ore. Tera ïa te taa‘eraa i roto i te faanahoraa ta tatou i farii e te mau faanahoraa a to te ao nei—na te taata te reira, na te Atua teie. … E faateitei te basileia o te Atua i te feia maitai, e haamaitai ho‘i i te mau taata atoa, e haamaramarama i te mau taata atoa, e faananea i te mana‘o o te mau taata atoa, e horo‘a ho‘i i te mau taata atoa i te rave‘a e roaa ai ia ratou te mau haamaitairaa mure ore. … E mea au na‘u te mau maramarama mau atoa, e maramarama anei no te pae morare, no te sotaiete anei, no te ite ihi anei, no te politita anei, e aore râ, no te philosopho anei. …

E nehenehe ta te parau mau e ta te maramarama e faarahi i te ite, e faananea i te varua, e e faaite i te taata i to’na ti‘araa mau, to’na auraa ia’na iho e i te Atua, no teie nei oraraa e no te oraraa a muri a‘e, ia ite ho‘i oia e nahea ia ora i ni‘a i te fenua nei e ia faaineine ia’na no te parahi i pihaiiho i te Atua i roto i te mau ao mure ore. …

Na te mau parau tumu o te parau mau e taamu ia tatou ei hoê e ia tura‘i ia tatou ia rave hoê i te ohipa ma te puai; Na taua mau parau tumu ra e faateitei i to tatou mau mana‘o, faaora i to tatou varua, e ia faatupu i te oaoa i roto ia tatou e ia ou‘au‘a noa i te mau taime atoa; o te ite ïa, o te parau mau ïa, o te maramarama ïa, no ô mai ïa i te Atua ra, e na te reira e aratai atu i te Atua ra, i te faateiteiraa e i roto i te hanahana tiretiera. E oaoa rahi to tatou i te mea e, ua noaa ia tatou te mau parau tumu no te ora mure ore; i te mea atoa ho‘i e, ua noaa ia tatou te pihaa o te ora, e ua ite tatou i to tatou auraa i te Fatu ra.12

E tauturu te Ekalesia ia tatou ia ite i te mau mea no teie nei ao e no te ao a muri a‘e.

Titauhia ia tatou ia haapii tamau noa, te faaue na ni‘a iho i te faaue, te a‘o na ni‘a iho i te a‘o, te tahi vahi iti i ô nei, ei ô ho‘i te tahi vahi iti. No reira i haamauhia ai ta tatou mau pŭpŭ autahu‘araa e rave rahi, … no te haapii e ia ite i te mau huru atoa o te oraraa nei, no teie anei oraraa, e aore râ, no te oraraa anei a muri a‘e.13

Teie ta tatou mau Pŭpŭ Sotaiete Tauturu. … Tei Nauvoo vau i te taime a faati‘ahia ai te Pŭpŭ Sotaiete Tauturu e te Peropheta Iosepha Semita, e tei roto atoa vau i te reira rururaa. …

Ma te faatura i taua mau Sotaiete ra, te parau nei au e, e ohipa maitai ta ratou i rave, e ua tauturu papu ratou i te mau episekopo, na roto i te tamahanahanaraa, te haamaitairaa, e te faaitoitoraa i to ratou mau tuahine tei titau ia tamahanahanahia, e ia hahaere i tei roohia i te ma‘i, e ia tamahanahana e ia haapii i te mau tuahine apî i te mau mea no to ratou piiraa ei mau tamarii e ei feia mo‘a no te Teitei roa ra. Te oaoa nei au ia parau e, e rave rahi to tatou mau tuahine tura e te teitei tei faaô ia ratou i roto i teie mau ohipa no te here, e te haamaitai nei te Fatu ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa, e te haamaitai nei au ia ratou i te i‘oa o te Fatu. E te parau nei au i to tatou mau tuahine, a tamau maite i te haapa‘o e i te itoito i te imiraa i te maitai e te oaoa no to outou mau tuahine, a haapii i ta outou iho mau tamahine ia mata‘u i te Atua, e a haapii i to outou mau tuahine ia na reira atoa, ia riro tatou ei feia haamaitaihia e te Fatu e ta tatou mau tamarii atoa.14

Te vai atoa nei ta tatou mau Haapiiraa Sabati, e rave rahi to tatou mau taeae e to tatou mau tuahine i reira, te rave nei ratou i te ohipa maitai. Te hinaaro nei au ia parau i te [mau peresideni] no te Haapiiraa Sabati ia tautoo i te imiraa i te feia aravihi no te haapii i ta tatou mau tamarii. Eaha’tu â ohipa rahi a‘e e te hanahana te ti‘a ia tatou ia rave, maori râ, te haapiiraa i te mau tamarii i te mau parau tumu o te faaoraraa? Outou te feia itoito, e tei horo‘a i to outou aau i roto i teie mau mea, e haamaitai te Atua ia outou, e te vai ra te mahana e ti‘a mai ai te feia apî no Iseraela no te haamaitai ia outou.15

E nehenehe te ite ia tauturu i te paturaa ia Ziona mai te mea e, e faaohipa maitaihia te reira.

E mea tano roa ia papu maitai te mau peresibutero i te mau reo, no te mea, e riro ratou i te tonohia i te ara, e ia nehenehe ïa ratou ia paraparau i te taata, eiaha râ ia hi‘o noa’tu mai te maamaa te huru. … E parau paha outou e, ua mana‘o vau e, e horo‘a mai te Fatu ia tatou i te horo‘a no te reo. Eita oia e na reira mai te mea e, e mea hupehupe tatou ia tamau i te reira. Aitâ vau i ani a‘e nei i te Fatu ia rave i te hoê mea te ti‘a ia‘u iho ia rave.

E mea ti‘a ia ite tatou i te mau mea atoa, ia titau i te maramarama na roto i te faaroo e na roto ho‘i i te haapiiraa. Ua haapiihia ia tatou e, ia imi i te reira i roto i te mau buka maitai, e ia ite atoa i te mau faatereraa hau, te mau nunaa, e te mau ture. E mea titauhia i te mau peresibutero o teie ekalesia ia haapii i teie mau mea, e ia haere ho‘i ratou i roto i te mau nunaa, eita ïa ratou e hinaaro ia ho‘i i te fare hou a faaoti ai ratou i te hoê ohipa maitai.16

Te hinaaro nei te Atua ia riro Ziona ei arueraa e ei hanahana no te fenua taatoa nei, i reira ho‘i te mau arii, i te faarooraa ratou i to’na roo, e haere mai ai ratou e mata‘ita‘i i to’na hanahana. … Ua hinaaro oia ia haapa‘o tatou i ta’na mau ture e ia mata‘u tatou ia’na, e ia ti‘a ei mau ve‘a no te haere i mua i te mau nunaa; ma te ahuhia i te mana o te autahu‘araa tei horo‘ahia mai ia tatou nei; ma te imi “na mua roa, i te basileia o te Atua, e te parau ti‘a na’na ra,” [Mataio 6:33] e imi na mua i te maitai e te oaoa o to tatou mau taata tupu. …

E no reira, e mea ti‘a ia tatou ia aupuru maite i te parau no te mau huru ite atoa e te mau huru maramarama atoa; faatupu i te au i te mau mea no roto i te buka, e te mau taata e taleni to ratou i roto i te parau no te ite buka e te ite ihi, e ti‘a ïa ia ratou ia faarahi i taua taleni ra, e e mea ti‘a i te mau taata atoa ia faarahi i te mau horo‘a ta te Atua i tuu i roto ia ratou. Haapii i ta outou mau tamarii, e a imi i te mau taata e faaroo to ratou i te Atua e i ta’na mau fafauraa, e te maramarama atoa no te haapii ia ratou. … E mai te mea e, te vai atura te mau mea maitai e te poupouhia i te pae morare, i te pae faaroo, i te pae ite ihi, e aore râ, te mau mea i faataahia no te faateitei e no te faahanahana i te taata nei, e titau ïa tatou i te reira. Tera râ, te titau nei tatou ia haro‘aro‘a i te mau mea atoa i noaa ia tatou [a hi‘o Maseli 4:7]; no roto mai te reira i te Atua.17

Te parau tumu rahi te ti‘a ia tatou ia ite, maori râ, te iteraa i te Atua, e te autaatiraa i rotopu i te tahi e te tahi, te mau ohipa rau te ti‘a ia tatou ia rave i roto i te mau tuhaa e rave rahi o te oraraa nei, i reira tatou i te piiraahia ia rave i te ohipa i roto i to tatou huru tahuti e te tahuti ore, te maramarama e te mure ore, ia nehenehe ia tatou ia faarahi i to tatou piiraa, e ia fariihia tatou i mua i te Atua e i te mau melahi mo‘a, e ia noaa ho‘i teie mau huru ite ia tatou, e mea maitai ïa no tatou, no te mea, o teie te maitai rahi a‘e i te mau maitai atoa, tei roto i te reira te mau mea atoa ta tatou e hinaaro.18

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te auraa no te parau ra, “ia itoito i roto i te parau no te haapiiraa”? Eaha to outou mau iteraa tei faaite mai i te faufaa o te haapiiraa?

  • Eaha ta outou mau rave‘a no te faananea i to outou ite? Nahea outou i te faaohipa maitai i teie mau rave‘a? No te aha e mea faufaa ia tamau noa tatou i te titau i te ite e hope noa’tu to tatou oraraa? Nahea to tatou ite e ta tatou haapiiraa i te tauturu ia patu i te basileia o te Atua?

  • No te aha e mea faufaa ia haapii i ta tatou mau tamarii i te parau no te tino maitai? Nahea tatou ia rave i te reira?

  • No te aha e mea faufaa te mau orometua maitai no ta tatou mau tamarii? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave ia nehenehe ia itehia te orometua maitai no ta tatou mau tamarii? Eaha atu â te ti‘a ia tatou ia rave no te tautururaa i te haapiiraa i ta tatou mau tamarii?

  • Eaha te ite tei noaa ia outou na roto i te haereraa i roto i tera pŭpŭ e tera pŭpŭ i roto i te Ekalesia? No te aha e mea iti te ite e noaa ra i te tahi mau taata i roto i te Ekalesia nei area te tahi pae ra, ua rahi roa ïa te ite e noaa ra ia ratou? Nahea e noaa ai ia tatou e i ta tatou mau tamarii te mau mea e rave rahi i roto i te mau piha haapiiraa e te mau faanahonahoraa a te Ekalesia?

  • Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te faaite i to outou mauruuru i te feia e haa nei no te haapii ia outou e i ta outou mau tamarii?

  • Ua haapii te Peresideni Taylor e, “te parau tumu rahi te ti‘a ia tatou ia ite, maori râ, te iteraa i te Atua.” Eaha te tumu i faatumuhia ai ta tatou mau haapiiraa atoa i ni‘a i te Fatu e i Ta’na mau haapiiraa? Eaha te auraa no te parau ra e, e titau i te ite “na roto i te haapiiraa e te faaroo”?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Maseli 4:7; Ioane 8:31–32; PH&PF 88:77–80; 93:36; 130:18–21

Te mau Nota

  1. Deseret News: Semi-Weekly, 12 no Tiunu 1883, 1.

  2. A hi‘o B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 323.

  3. A hi‘o The Life of John Taylor, 228–32.

  4. Hubert Howe Bancroft, History of Utah (1890), 433.

  5. A hi‘o The Life of John Taylor, 430–33.

  6. Deseret News: Semi-Weekly, 4 no Tiunu 1878, 1.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 12 no Tiunu 1883, 1

  8. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 273.

  9. The Gospel Kingdom, 73.

  10. The Gospel Kingdom, 271.

  11. The Gospel Kingdom, 275.

  12. Deseret News (Tahepetoma), 30 no Setepa. 1857, 238.

  13. The Gospel Kingdom, 134.

  14. The Gospel Kingdom, 178–79.

  15. The Gospel Kingdom, 276.

  16. The Gospel Kingdom, 78–79; tauihia te paratarafa.

  17. Deseret News: Semi-Weekly, 24 no Setepa 1878, 1.

  18. Deseret News (Tahepetoma), 30 no Setepa 1857, 238.

Hōho’a
John Taylor

E ti‘aturi rahi to te Peresideni Taylor i te parau no te haapiiraa e te titauraa i te ite e hope noa’tu te oraraa. E taata aravihi oia i te ohipa rima î, te imi tao‘a, te papa‘i parau e te orero parau.

Hōho’a
students

Te mau Piahi e te mau orometua i te fare haapiiraa Plain City School no Utaha i te matahiti 1884.Ua faaitoito te Peresideni Taylor i te Feia mo‘a “aupuru maite i te parau no te mau huru ite atoa e te mau huru maramarama atoa … e ia faarahi i te mau horo‘a ta te Atua i tuu i roto ia ratou.”

Nene’i