Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24: Te Basileia o te Atua


Pene 24

Te Basileia o te Atua

Te haamau nei tatou i te niu no te hoê basileia e ti‘a i te vairaa e a muri noa’tu; –o te oteo i teie oraraa nei e a ua‘a ai i roto i te ora mure ore ra. Tei roto tatou i te hoê ohipa tei hau roa i te rahi i te mau ohipa atoa tei faaarepurepu i te feruriraa o te taata nei.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Ua ti‘aturi tuutuu ore o John Taylor e, e faati‘a-faahou-mau-hia te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. Ua maramarama oia e, e ere teie ohipa na te Peropheta Iosepha Semita, e aore râ, na te tahi atu taata, na te Fatu râ i faaue mai i te reira. E ua ineine oia i te horo‘a i to’na ora no te paruru i taua ohipa ra.

I te matahiti 1838, i muri noa mai i to’na pii-raa-hia i roto i te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti, ua tere atu o John Taylor i Far West, Missouri, no te amui atu i rotopu i te Feia Mo‘a. I roto i to’na tere, ua tabulahia e paraparau oia i te hoê pŭpŭ taata e ere i te mea atea roa i Columbus, Ohio. Na mua rii noa a‘e i te taime i faataahia no te farereiraa, ua faatae mai te tahi mau taeae i te parau apî e, ua tairuru te tahi mau taata i te vahi i faataahia no te putuputuraa, ma te opua e parai ratou i te ta e te huruhuru manu i ni‘a ia Elder Taylor. E ua faaara te mau taeae ia’na ia faaore i taua putuputuraa ra, i te mea e, eita e ti‘a ia ratou ia paruru ia’na, no to ratou iti. Area râ, ua ononono o Elder Taylor ia haere e poro mai tei faanahohia, e e na reira mau oia noa’tu e, o oia ana‘e te haere.

Ia tae atu oia i rotopu i te naho‘a rahi tei tairuru mai no te faaroo ia’na, ua haamata oia na roto i te parauraa i te parau no ni‘a i te mau fenua faatereraa huiarii ta’na i faaru‘e atu aita i maoro a‘e nei. Ua parau oia ia ratou i te feruriraa hanahana i roto ia’na i te ti‘araa i ni‘a i te hoê fenua ti‘amâ. No ni‘a i te parau no te roa‘araa mai taua ti‘amâraa ra, te na ô ra oia e: “E homa, te ti‘a nei au i teie taime i rotopu i te mau taata e metua to ratou tei aro tuutuu ore e ua noaa ia ratou te hoê o te mau haamaitairaa rahi roa aitâ i horo‘ahia a‘e nei i te fetii taata nei—oia te ti‘araa ia feruri, ia parau, ia papa‘i; te ti‘araa ia faaite e, na vai ratou e faatere, e te ti‘araa ia haamori i te Atua ia au i te mana‘o o to ratou aau—e mau ti‘araa mo‘a ana‘e te reira e hope roa, e mau ti‘araa no te taata nei, e ua paruruhia ho‘i i teie nei e te Pàpà Ture a te Fenua Marite. Te ite nei au ati ti‘a a‘e ia‘u nei, i te mau tamaiti a te mau taata hanahana, tei ore i haapa‘o i te faaueraa a te hoê faatere haavî, ua pûpû râ ratou i to ratou ora, ta ratou mau tao‘a e to ratou hanahana mo‘a no te haamou i taua mau haafifiraa ra, no te fana‘o i te ti‘amâraa, no te horo‘a ho‘i i te reira i to ratou ra hua‘ai, e aita ra, e pohe ïa.”

E te parau faahou ra o Elder Taylor e: “Te hinaaro atoa nei au e parau ia outou e, ua faaitehia mai ia‘u e, te opua nei outou e parai i te ta e te huruhuru manu i ni‘a ia‘u, no to‘u mau mana‘o no te pae haapa‘oraa faaroo. Te reira anei te maitai ta to outou huimetua i vaiiho mai na outou? Te reira anei te haamaitairaa tei hoohia e ratou i to ratou toto—oia ho‘i to outou ti‘amâraa? Mai te mea e, o te reira, teie ïa ta outou taata haapohe, e noaa ïa ta tatou tusia i te Atua o te ti‘amâraa.”

Ia hope a‘era ta’na parau, tatara ihora oia i to’na pereue e na ô atura: “E homa, haere mai e ta outou ta e te huruhuru manu, ua ineine to outou taata haapohe; e te mau varua o te huitupuna e, a hi‘o mai na i te mau ohipa a ta outou mau tamarii iino! Haere mai e homa! Haere mai, te parau atu nei au ia outou e, ua ineine au!” Faaea a‘era Elder Taylor i te parau no te tahi tau minuti te maoro, aita râ hoê noa a‘e taata i hauti noa a‘e, aita atoa i parau noa a‘e. Ua parau faahou a‘era oia i ta’na mau parau e ua poro atura i te naho‘a taata ma te itoito e te mana rahi i roto i te roaraa e toru hora.2

Teie te parau a Elder Matthias F. Cowley no roto i te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti, e rave rahi matahiti i muri a‘e i te poheraa o te Peresideni Taylor, “Ua ora oia, ua haa e ua pohe mai te au i te parau here-roa-hia e a’na tei na ô e, ‘Te Basileia o te Atua e aore râ, aore roa’tu.’ ”3

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Na te Fatu te fenua e Oia te faatere, te haava, e te arii no te reira.

Na vai i hamani i teie fenua? Na te Fatu. Na vai i turu i te rei-ra? Na te Fatu. Na vai e faaamu nei e e faaahu nei i te rahiraa mi-lioni taata o te fetii taata e parahi nei i ni‘a i te fenua, tei Mo‘a e tei hara? Na te Fatu. Na vai e tapea nei i te mau mea atoa i roto i te reva? Na te Fatu. … Na vai i horo‘a i te ite i te taata? Na te Fatu. Na vai i horo‘a i te etene i te ite hohonu o te taata, te toro‘a haapa‘o pitopito, e te vai atura, te mau tuhaa atoa o te maramarama tei roaa ia ratou no ni‘a i te niuniu paraparau, te matini auauahi tei faaohipahia ei maitai no te fetii taata nei e te mau huru maimiraa atoa tei iteahia i roto i te mau tenetere i mairi a‘e nei? Na te Fatu. … Tei ia vai te ti‘araa no te faatere i te mau nunaa, no te ti‘aau i te mau basileia e no te faatere i te mau taata atoa i ni‘a i te fenua nei?4

Ua riro teie fenua ei parahiraa e ei faufaa ai‘a no te Feia Mo‘a. No Iesu Mesia te fenua nei, no reira, no to’na atoa ïa mau tavini e te mau taata tei pee ia’na, i te mea e, ua parauhia mai ia tatou e, “No Iehova te fenua e te î atoa i ni‘a iho,” [Salamo 24:1] e ia vai ho‘i te mau mea atoa i to ratou ra vairaa, “o te Feia Mo‘a râ no Tei Teitei ra te rave i taua basileia nei, e no ratou roa’tu te basileia, e te rahi atoa o te basileia i raro a‘e i te ra‘i atoa nei, o te horo‘ahia ïa i te mau taata ra, i te feia mo‘a o Tei Teitei.” [Daniela 7:18, 27]. O ta ratou ïa faufaa ai‘a te reira.5

Te faaite nei te mau papa‘iraa mo‘a e … o te Mesia te taata faufaa i haamanahia, e oia te fatu ai‘a o teie ao; te faaite atoa ra te mau papa‘iraa e, i haere mai na oia ei taraehara no te hara a to te ao nei; e ho‘i faahou mai râ oia ei faatere, ei haava, e ei arii no to te ao nei.6

Ua riro te Ekalesia ei haamauraa no te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.

Te basileia o te Atua o te faatereraa hau ïa a te Atua. Oia ho‘i, te puai, te mana, te ture, te mana faatere, e te hoê nunaa no te faatere. Eita râ te reira parau e tupu, eita ho‘i e nehenehe e faa-tupu- hope-roa i te reira mai tei parauhia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ra, e tae roa’tu i te taime e riro ai te mau basileia o teie nei ao ei mau basileia no to tatou Fatu e no to’na Mesia, e ia faatere ho‘i oia ia ratou [a hi‘o Apokalupo 11:15], e ia tuu te mau turi atoa i raro i mua ia’na, e ia fa‘i te mau reo atoa e, oia te Mesia [a hi‘o PH&PF 88:104], no te hanahana o te Atua, te Metua. Aitâ te reira taime i tae mai, ua tupu râ te tahi mau parau no ni‘a i te reira; oia ho‘i, te haamauraa o taua basileia ra, e hoê noa taata e ti‘a ia haamau i taua basileia ra, maori râ, te Arii e te Faatere, e te Upoo faatere o taua hau ra, na roto i te faaiteraa mai i to’na mau mana‘o, ta’na mau parau, ta’na mau ture, e ta’na faatereraa hau i te taata. Ia ore ana‘e te reira, eita ïa tatou e ite i ta’na mau ture.7

Eaha te ohipa matamua e titauhia no te haamau i to’na basileia? Te maitiraa ïa i te hoê peropheta e ia titau ia’na ia faaite i te hinaaro o te Atua; i muri iho, te faati‘araa ïa i te hoê nunaa e haapa‘o i te rima o te Fatu na roto i taua peropheta ra. Ia ore teie na mea e roaa ia outou, e ore roa ïa e ti‘a ia outou ia haamau i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.8

E hinaaro rahi to te Atua ia haamau i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei, e no te haamataraa, e titauhia ia’na ia faanaho i ta’na ekalesia, ia faanaho i te nunaa ta’na i haapurara i rotopu i te mau nunaa atoa, e ia haaputuputu faahou ia ratou, ia riro ratou ei hoê nana e hoê ti‘aai [a hi‘o Ioane 10:16], e hoê Fatu, hoê faaroo, hoê bapetizo, e hoê Atua, o te taata atoa ra, e tei ni‘a iho ho‘i i te taata atoa, e tei pihai iho i te taata atoa [a hi‘o Ephesia 4:5–6], e na roto ho‘i i te reira e faaterehia ai te mau mea atoa. No te faaohieraa i taua opuaraa ra, ua faanahonaho oia i ta’na autahu‘araa mo‘a mai te au i to te ra‘i ra.9

I te tahi mau taime, te paraparau nei tatou no ni‘a i te ekalesia a te Atua, e no te aha? Te paraparau nei tatou no ni‘a i te basileia o te Atua, e no te aha? No te mea ïa e, ia vai te ekalesia a te Atua na mua hou a vai ai te basileia o te Atua, e no reira, e titauhia ia poro i te mau parau tumu matamua o te evanelia i te mau taata atoa, mai tei ravehia i mutaa ihora a fâ mai ai te Fatu Iesu Mesia e te tahi atu mau taata i te fenua nei. E no te aha mai te reira ai? No te mea eita e nehenehe e faaite i te ture a te Atua i te feia o te ore e farii ia arataihia ratou e te varua o te heheuraa.10

Eita ta te Atua e nehenehe e patu i te hoê basileia i ni‘a i te fenua nei maori râ, e ekalesia ta’na e vai nei, e te taata atoa tei fa-rii i ta’na ture e ua hinaaro ia auraro i te reira; e na roto i te reira huru faanahonahoraa i te taata, tei haaputuputuhia mai roto mai i te mau taata atoa o te fenua nei i raro a‘e i te aratairaa a te hoê taata tei faauruhia e te Atua, oia te auvaha parau o Iehova i to’na ra mau taata; Te parau nei au e, na roto i te hoê faanahonahoraa mai te reira te huru, e nehenehe te Fatu te Atua e faaite mai ia’na, e nehenehe te mau ture o te oraraa ia faaitehia mai, e nehenehe ta te Atua e haamau i te mau parau tumu o te ra‘i i ni‘a i te fenua nei, e ia haapa‘ohia te hinaaro o te Atua i ni‘a i te fenua nei mai tei te ra‘i atoa ra.11

E faati‘a hope roa Iesu Mesia i To’na basileia e e faatere Oia i ni‘a i te fenua nei.

“Ia tae to oe ra hau.” [Mataio 6:10]. … Ta Iesu ïa i haapii i ta’na ra mau pìpì a haere mai ai ratou ia’na ra, ma te parau mai e, a haapii mai na ia matou i te pure. … Ia tae to oe ra hau. Tei hea hau? Eaha te auraa no te parau ra “Ia tae to oe ra hau”? Te auraa ra, te aratairaa ïa a te Atua. Te ture ïa a te Atua. Te faatereraa ïa a te Atua. Te mau taata ïa tei faaroo e tei hinaaro papu i te faaroo e i te haapa‘o i te mau faaueraa a Iehova. Te vairaa ïa hoê Atua tei hinaaro ia aratai e ia faatere e ia turu i to’na mau taata. Ia tae to oe ra hau, ia faati‘ahia ho‘i ta oe faatereraa hau, e ia haapiihia ho- ‘i i te taata nei te mau parau tumu o te parau mau mure ore mai tei te ra‘i ra; e ia hope ho‘i te reira i te haapiihia i te taata nei, ia auraro ïa ratou i te reira mau ture e i te reira faatereraa hau, e ia mata‘u ho‘i ratou i te Atua, na roto i te haapa‘oraa i ta’na mau faaueraa e ia auraro i ta’na faatereraa. Ia tae to oe ra hau, ia ti‘a i te ano‘ino‘i, te ino, te ohipa ti‘a ore, te taparahi taata e te haamaniiraa toto e vai nei i roto i te taata nei, ia ti‘avaruhia, e ia parahi mai te parau mau e te parau ti‘a, te maitai, te aroha e te here i roto ia tatou nei mai tei vai i roto i te aau o te mau Atua ra.12

Ua faaite au e … e faati‘a-mau-hia te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. E ere ïa i te hoê moemoea mai ta te tahi mau taata ite orama e parau ra, e ohipa papu râ. Mai tei parauhia i mutaa ihora, e faati‘a-mau-hia te reira i ni‘a i te hoê fenua mau, e tane, e vahine, e e tamarii mau to roto i te reira; tei roto atoa i te reira te feia mo‘a ora o te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, e te mau tino ti‘a faahou mai roto mai i to ratou mau menema ra, e a ora ai i ni‘a i te fenua nei. E riro te Fatu ei arii i ni‘a i te fenua atoa, e e ite te mau taata atoa i raro a‘e i ta’na faatereraa, e te mau nunaa atoa i raro a‘e i te ra‘i nei, i to’na mana, e e auraro ratou i ta’na sepeta ra. Te feia e tavini ia’na ma te parau ti‘a, e paraparau ratou i te Atua, e ia Iesu; e roaa ho‘i ia ratou te utuuturaa a te mau melahi, e ite ratou i to mutaa ihora, to teie tau, e to a muri a‘e; noa’tu râ i te reira, te mau taata tei ore e haapa‘o maite i ta’na mau ture, e tei ore i haapii-maite-hia i ta’na mau fafauraa, e auraro ratou i ta’na faatereraa hau e hope roa. No te mea, o te faatereraa ïa a te Atua i ni‘a i te fenua nei, e faatere-maite-hia ta’na mau ture, e e titau oia i te mau nunaa o te ao nei ia haapa‘o, inaha, e mana to’na ia na reira. Eita o Satane e vaiihohia ia faatere i te taata, i te mea e, o te Fatu te Atua te arii i ni‘a i te fenua atoa, e horo‘ahia te basileia e te teiteiraa o te basileia i raro a‘e i te ra‘i taatoa, i te feia mo‘a ra.13

Eaha te tupu mai, ia faati‘a-faahou-hia te basileia o te Mesia, e aore râ, te faatereraa a te Atua i ni‘a i te fenua nei? … E mou te tama‘i, te haamaniiraa toto, te oto, te ma‘i, e te hara, e e tae mai te hoê basileia no te hau, te paieti, te parau ti‘a, te oaoa, e te auhune. E faaho‘ihia te fenua e te taata i roto i to ratou ra hanahana tumu e i roto i to ratou maitai tumu ra; oia ho‘i, e faaho‘ihia te mau mea atoa i roto i to ratou ra huru mau mai tei parauhia mai e te mau peropheta atoa mai te omuaraa mai o te tau [a hi‘o Te mau Ohipa 3:21].14

Ua ti‘aoro te Fatu i To’na Feia Mo‘a ia tauturu i te faati‘araa i To’na basileia.

Ua haere mai te hoê taata no Farani e paraparau ia‘u, ma te ui mai e, te feruri ra anei tatou te feia mo‘a e faatupu i te hoê ohipa rahi i te ao nei? Ua parau atura vau ia’na e, ua haere mai tatou no te poro i te evanelia i to te atoa nei; e ua tae a‘e na te reira i te mau hopea o te fenua nei. E ere ïa i te hoê ohipa e rave-noahia i roto i te hoê peho iti, e ti‘a râ te reira i te vairaa e tae roa’tu i te ora mure ore. E ho‘i faahou te reira i te ao mure ore, i ni‘a i te feia tei pohe e rave rahi tauatini matahiti i mahemo ra, no te faaho‘i faahou mai ia ratou i roto i te basileia o te Atua. E ninii mai ho‘i te reira i te mau haamaitairaa i ni‘a i te mau u‘i a muri a‘e, e i te pae hopea ra, e amui te ra‘i e te fenua, e na tatou te reira e rave na roto i te i‘oa o te Atua o Iseraela. E tauturu mai te mau mana o te ra‘i ia tatou, e e amui atoa mai to tatou mau hui metua i roto i te mau ao mure ore ra ia tatou nei; no te mea, ua fafauhia mai te ora ia tatou, oia ta tatou e farii nei i teie nei, e tae noa’tu i te ora a muri a‘e.

A tahi nei tatou a haamata ai i ta tatou ohipa hanahana. I roto i te roaraa o te tau, e rave tatou i te mau mea atoa ta to tatou mau hui metua i parau ra. … E te mau taeae e, e haere tatou i mua, ma te hi‘o ore i to tatou iho hinaaro, e hi‘o râ e nahea ia faatupu i te mau ohipa hanahana a te Atua. … E haere te puai o te parau mau i mua, e tapuhia te taamu o te poiri, e patuhia te basileia o te Atua, aita ho‘i e mana e nehenehe e tapea i te reira.15

E rave rahi matahiti te parauraahia tatou no ni‘a i te ture e te faatereraa hau o te basileia o te Atua e to’na faati‘araahia i ni‘a i te fenua nei, na roto i te hau e te paieti; e no ni‘a atoa i te taime e faaroohia ai te mau mea atoa tei hamanihia i ni‘a i te ra‘i ra, e to te fenua nei, e to raro i te repo, e to te moana, e to roto ia ratou atoa ra, i te na ôraa e, “O te haamaitai, e te tura, e te hanahana, e te mana, ei ia’na ïa ei tei parahi i ni‘a iho i te terono ra, e ei te Arenio, e a muri noa’tu.”(Apokalupo 5:13). Ua parauhia teie mau mea ia tatou, tera râ, e ohipa rahi te toe nei ia rave mai teie taime e tae atu i taua taime rahi ra no a muri a‘e. E ere ïa i te faaroo noa, e titauhia râ te ohipa; e titauhia ia tatou ia horo‘a ia tatou iho, te taata tataitahi e te mau taata atoa, e faufaa rahi ho‘i to taua ohipa ra.16

E misioni rahi tei titauhia ia tatou ia rave—e tamata tatou i te faatere ia tatou iho mai te au i te mau ture o te basileia o te Atua, e te ite nei tatou e, o te hoê ïa o te mau ohipa fifi roa ia rave, ia haapii i te faatere ia tatou iho, i to tatou hiaai, i to tatou huru, i ta tatou mau peu, i to tatou mau mana‘o, i to tatou oraraa, to tatou varua, ta tatou hi‘oraa, e ia tuu i to tatou mau hinaaro atoa i raro a‘e i te ture o te basileia o te Atua e i raro a‘e i te varua o te parau mau. E ohipa faufaa te faaôraa ia tatou i roto i te parau no te paturaa i te basileia o te Atua—inaha, ua haamata te reira i rotopu ia tatou nei.17

E mata‘u i te Atua; a rave i te ohipa paieti; a haapa‘o i te faaroo; a haapa‘o i te mau faaueraa e a faahaehaa ia outou i mua ia- ’na; ei hoê outou, e ia hoê to te autahu‘araa mo‘a e o vetahi ê atoa, e te parau atu nei au ia outou na roto i te i‘oa o te Atua e, e ti‘a o Ziona e e anaana ho‘i, e ei ni‘a ia’na te mana o te Atua e vai ai; e e itehia to’na hanahana, e i reira tatou e oaoa ai i te îraa o te mau haamaitairaa o te evanelia o te hau; i reira ho‘i te ohipa a te Atua e haere ai i te rahi e riro mai ai te mau basileia o te ao nei ei mau basileia no to tatou Atua e ta’na Mesia [a hi‘o Apokalupo 11:15], i reira e faaroohia ai te mau mea atoa tei hamanihia i ni‘a i te ra‘i ra, to te fenua nei, to raro i te repo, i te na ôraa e, O te haamaitai, e te hanahana, e te tura e te haapoupou e te mana, te puai e te teitei e te mana faatere, ei ia’na ïa ei tei parahi i ni‘a iho i te terono ra, e ei te Arenio, e a muri noa’tu. [a hi‘o Apokalupo 5:13].18

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • No te aha Iesu Mesia i riro ai ei taata faufaa ti‘a e ei faatere no te fenua nei? Eaha ta taua iteraa ra e faatupu i ni‘a i to outou auraa e O’na?

  • No te aha e mea titauhia ia faaho‘i faahou mai i te Ekalesia no te faati‘araa i te basileia o te Fatu i ni‘a i te fenua nei? Ei melo no te Ekalesia, eaha te ite tei noaa ia outou no ni‘a i te faaineineraa ia ora i pihaiiho i te Fatu? Nahea ta tatou taviniraa i roto i te Ekalesia i te tauturu i te paturaa i te basileia o te Fatu?

  • I ta oe hi‘oraa, nahea te tupuraa o te Ekalesia i te rahi i te patu-papu-raa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei? Eaha te ti‘a ia outou tataitahi, e ia outou te utuafare, ia rave no te tauturu i te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei?

  • Te parau ra te Peresideni Taylor i te mau haamaitairaa rahi e faana‘ohia e tatou ia ho‘i faahou mai te Faaora e faatere i To’na basileia i te tau Mileniuma. Eaha te huru o te oraraa i ni‘a i te fenua nei i roto i te Mileniuma? (A hi‘o atoa PH&PF 29:11; 43:29–32; 101:22–35; Hiroa Faaroo 1:10).

  • Te parau rahi a te Peresideni Taylor oia ho‘i, “Te basileia o te Atua, e aore râ, aore roa’tu!” O vai te mau taata ta outou i ite teie atoa to ratou mana‘o tumu? Eaha te auraa o teie parau? Mai te mea e, e faariro tatou i teie parau na tatou atoa te mau melo o te Ekalesia, eaha te ohipa e tupu mai?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Daniela 2:26–45; Mataio 6:33; PH&PF 45:1; 65; 104:58–59

Te mau Nota

  1. Times and Seasons, 15 no Tiurai 1844, 578.

  2. A hi‘o B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 47, 53–55.

  3. I roto i te Kate B. Carter, haaputuhia, Our Pioneer Heritage, 20 buka (1958–77), 7:218.

  4. Deseret News (Weekly), 11 no Novema 1857, 283; tauihia te paratarafa.

  5. The Government of God (1852), 72–73.

  6. The Government of God, 74.

  7. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 205.

  8. The Gospel Kingdom, 214.

  9. The Gospel Kingdom, 208–9.

  10. The Gospel Kingdom, 210.

  11. The Gospel Kingdom, 210.

  12. The Gospel Kingdom, 205–6.

  13. The Gospel Kingdom, 207–8.

  14. The Gospel Kingdom, 216; tauihia te paratarafa.

  15. Millennial Star, 1 no Titema 1850, 361–62; tauihia te paratarafa.

  16. The Gospel Kingdom, 211.

  17. The Gospel Kingdom, 214.

  18. Deseret News: Semi-Weekly, 27 no Tenuare 1880, 1.

Hōho’a
John Taylor and men

Noa’tu i mua i te pato‘iraa, ua faaite papu o John Taylor i te parau mau ma te mata‘u ore, e ua haa ma te rohirohi ore ia faati‘ahia te basileia o te Atua.

Hōho’a
Jesus Christ

Ia ho‘i faahou mai te Mesia no te faati‘a i To’na basileia i ni‘a i te fenua nei, e iriti oia i te hoê basileia no te hau, te paieti, te parau ti‘a, te oaoa, e te auhune.

Nene’i