Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 21: Haapaari i te mau Utuafare


Pene 21

Haapaari i te mau Utuafare

Haapa‘o maitai ia outou iho e i to outou utuafare, ta outou mau tamaiti e ta outou mau tamahine; e mata na tatou i te rave i te maitai.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

I te 1 no Fepuare 1885, ua horo o John Taylor e tapuni, eiaha oia ia roaa i te hamani-ino-hia e te mau taata faatere no te hau. Ua hinaaro oia, na roto i teie tapuniraa ta’na, ia iti rii te hamani-ino-raa e tupu ra i ni‘a i te Ekalesia i taua taime ra, tera râ, ua ite atoa a‘era oia e, na roto i te reira, e taa‘e roa oia i to’na utuafare no te toe‘a o to’na oraraa i te fenua nei. Noa’tu râ i te reira, i roto i taua area taime ra, ua feruri tamau noa oia i te parau no te oraraa maitai o to’na utuafare. “A parau ia ratou e, te haamana‘o tamau noa nei au ia ratou,” ta’na ïa parau i te tamaiti a to’na tao‘ete, o Angus M. Cannon, na mua noa‘e oia a pohe atu ai. “Ua here au ia ratou tataitahi, e eita vau e faaea i te ti‘aoro i te Atua no ratou.”2

Ua riro te Peresideni Taylor ei tane faaipoipo e ei metua tane here e te haapa‘o ho‘i. Teie ta ta’na tamaiti o Moses W. Taylor i papa‘i no ni‘a ia’na “Ua vai te hinaaro rahi i roto ia’na ia tapea maite i ta’na mau tamarii i roto i te varua utuafare, e ua hamani i te mau vahi hautiraa na matou. Noa’tu e, ua hau to’na matahiti i te hitu ahuru, ua haere mai oia e hauti i rotopu ia matou. Ua haamau oia i te hoê haapueraa one rahi na te mau tamarii na‘ina‘i, e aita e taa ra ia‘u eaha te mau taime hau atu i te maitai i te mau taime a hauti ai au i roto i te one. …

“Aitâ vau i faaroo a‘e nei ia’na ia tama‘i e te hoê melo o to’na utuafare; aitâ vau i faaroo a‘e nei ia raua o to‘u mama ia tatama‘i e aore ra, ia mârô i mua i te mau tamarii. Ia paraparau oia no ni‘a i ta matou mau ohipa i roto i te ekalesia, e parau oia na roto i te hoê varua a‘o, e e mea pinepine oia i te parau ia matou e, ‘e oaoa mau vau mai te mea e, e riro noa outou ei Feia Mo‘a haapa‘o i te mau Mahana Hopea nei.‘ E faatura rahi to ta’na mau tamarii ia’na, inaha ho‘i, mai te mea ra e, to ratou tera hinaaro rahi roa maori râ, te faatupuraa i te oaoa i roto ia’na.”3

Ua haapii mai te Peresideni Taylor i te Feia Mo‘a i te faufaa no te faaiteraa te mau metua i te hoê hi‘oraa maitai no ta ratou mau tamarii. I te hoê taime te parau ra ta’na tamaiti o Frank Y. Taylor i te maitai rahi ta te hi‘oraa maitai o to’na metua tane i faatupu i ni‘a i ta’na vahine: “Ia feruri ana‘e au i te haapiipiiraa maitai tei roaa ia‘u, na roto i te hi‘oraa maitai tei faaitehia mai i mua ia‘u, i to‘u apîraa, ua feruri au e, aita hoê ta‘u e otoheraa no te mau ohipa tano ore tei ravehia e au i roto i to‘u oraraa, i te mea e, ua ite au e, ua vai te hoê hi‘oraa maitai i mua ia‘u. Tera râ, i to‘u tamariiraa, ua faahema-atoa-hia vau mai te tahi atu mau tamaiti; tera râ, no te maitai e te mâ te oraraa o to‘u metua tane, ia tupu ana‘e mai te faahemaraa i ni‘a ia‘u, mai te huru ra e, e ti‘a mai to‘u metua tane i mua ia‘u ma te hanahana, mai te hoê tii haamana‘oraa, e i reira, aita e ti‘a ia‘u ia rave i te ohipa tano ore tei faahema ia‘u. Ua feruri au e, e faatupu vau i te au ore i roto ia’na, e ua ite au e, aita roa hoê mea i roto i to’na oraraa e nehenehe e faati‘amâ ia‘u i te peeraa i te hoê haere‘a ti‘a ore i mua i to tatou Metua i te ao ra. Ia feruri ana‘e au i to’na oraraa, e feruri au e, ahiri pai au i ora i taua huru oraraa ra, ua riro ïa vau mai te maramarama e hiti i roto i pouri no ta‘u mau tamaroa e ta‘u mau tamahine.”4

Te mau Haapiiraa a John Taylor

E mea Mure Ore te Faaipoiporaa e te mau Auraa Utuafare.

E evanelia mure ore te evanelia ta tatou e poro nei; no roto roa mai te reira i te mau tau mure ore i mutaa ihora; e vai te reira e a muri noa’tu, e te mau mea atoa i roto i te reira evanelia, e mea mure ore ïa. Mai to tatou mau auraa no te faaipoiporaa, e mau auraa mure ore ïa. Ia hi‘o outou i roto i te mau haapa‘oraa i teie tau, e ite outou e, e oti‘a to ta ratou mau fafauraa no te faaipoiporaa; aita ratou i ite i te parau no te vairaa te mau auraa e a muri noa’tu; aita ratou e ti‘aturi i te ohipa mai te reira te huru. Oia mau, te vai ra te hoê huru naturaraa to te taata i te hinaaroraa ia vai mure taua mau auraa ra; aita râ hoê a‘e ite to ratou no ni‘a i taua tumu parau ra. Area ta tatou haapa‘oraa faaroo ra, te taati nei ïa te reira i te tane e te vahine no teie oraraa e no te oraraa e a muri noa’tu. Teie ïa te haapa‘oraa faaroo ta Iesu i haapii mai—e mana to’na no te taati i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a atoa i te ra‘i ra, e mana atoa ho‘i to’na no te tatara i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a i te ra‘i atoa ra [a hi‘o Mataio 16:19]. Te ti‘aturi atoa nei tatou i taua mau parau tumu ra, e te ti‘aturi nei tatou e, ia tae i te ti‘afaahouraa, e apitihia tatou i ta tatou vahine, e e taatihia ta tatou mau tamarii i ni‘a ia tatou na roto i te mana o te autahu‘araa mo‘a, ia hoê ho‘i ratou e o tatou e a muri noa’tu.5

I te tau a horo‘ahia ai te evanelia ia Adamu ra i muri a‘e i te hi‘araa, e na roto i te taraehara a Iesu Mesia, ua tuu taua evanelia ra ia Adamu i ni‘a i te hoê ti‘araa, eiaha no te re-noa-raa te pohe ia’na, ia tae‘a-atoa-hia râ ia’na, e ia noaa roa ho‘i ia’na, eiaha te ora mure ore i te fenua noa nei, i te ra‘i atoa râ; eiaha te mau mana faatere no te fenua noa nei, no te ra‘i atoa râ; e na roto i te ture o taua evanelia ra e ti‘a ai ia’na (eiaha ho‘i o’na ana‘e ra, to’na atoa râ hua‘ai taatoa) ia noaa, eiaha to’na ai‘a matamua noa, te hoê râ faateiteiraa rahi a‘e i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a ho‘i i te ra‘i ra, o te ore e fana‘ohia e a’na ahiri aita oia i hi‘a; oia te mau mana e te mau haamaitairaa o te taraehara tei hau i te mau huru oaoaraa atoa, e aore râ, i te mau huru fana‘oraa atoa te ti‘a ia’na ia noaa i roto i to’na ra ai‘a matamua. Na roto i te reira, ua riro mai oia e to’na atoa ra hoa ei metua tane e ei metua vahine no te mau ora atoa—te ora tahuti nei, te ora pae varua e te ora mure ore, e tei ni‘a raua i te ti‘araa ia riro mai ei mau Atua, oia ïa, ei mau tamaiti e ei mau tamahine na te Atua, e aita e oti‘a te tupuraa e te rahiraa o to raua mana faatere ra, e a tau e a hiti noa’tu.6

Eaha te mea faahiahia’tu e te mea hau atu i te au, i te here mâ e te hara ore e te maitai ta te Atua i tuu i roto i te aau o te tane e te vahine, tei tahoêhia i roto i te faaipoiporaa haamanahia e te ture, ma te here e te aroha mâ mai te here o te Atua ra, no te mea, no roto mai ia’na te reira here, e o ta’na ïa horo‘a: ma te tino viivii ore e te haapa‘o maitai, e oho matamua, e te nehenehe, te ora maitai, te mâ, te hara ore, e te tafetafeta ore: ma te ti‘aturi ho‘i te tahi i te tahi, e ora amui raua ma te mata‘u i te Atua, ma te farii oaoa i te mau horo‘a o te natura viivii ore, e te porao ore mai te hiona apî ra, e aore râ, mai te anavai pape ateate ra. Tera râ, e rahi roa’tu taua oaoaraa i te natura mai te mea e, e haro‘aro‘a raua i to raua haere‘a, mai te mea e, e maramarama raua i te mau faanahoraa a te Atua, e mai te mea e, e mata‘ita‘i raua i te hoê taatiraa mure ore i roto i te tahi ai‘a ê atu o te oraraa, e puoiraa ho‘i no tei haamatahia i ô nei, e o te vai e a muri noa’tu, e ma te haapaarihia te mau mea atoa i taatihia mai i ni‘a i te reira, te mau auraa atoa, e te mau mana‘o here atoa.

E oaoa rahi to te hoê metua vahine ia hi‘o oia i ta’na tamarii, e ia mata‘ita‘i i to’na tino tamarii nehenehe maitai; eaha’tu ïa te rahi te oaoa o to’na aau ia ite oia i taua tamarii ra i pihaiiho ia’na e a muri noa’tu. E mai te mea e, te taa ra ia outou to tatou ti‘araa, teie ïa te tumu tatou i tae mai ai i te ao nei. E te opuaraa o te basileia o te Atua, ta‘u i tuatapapa na, no te faati‘a faahou ïa i teie mau parau tumu mo‘a atoa.7

E tae roa te faaururaa a te mau metua i te mau u‘i no ananahi.

E ere te oraraa o te hoê taata mo‘a i te hoê ohipa haamaitairaa na te taata hoê, e tuhaa atoa râ ta’na i roto i te taatoaraa o te parau no te faaoraraa. E ore roa te hoê taata e faaorahia oia ana‘e ra, na roto noa ia’na iho, ma te tauturu-ore-hia oia, e aore râ, ma te ore oia e tauturu ia vetahi ê. E riro ta tatou faaururaa, no te maitai anei, e aore râ, no te ino anei, ei tautururaa e aore râ, ei faainoraa i te ohipa fanauraa i te taata, e mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou mau hopoi‘a, faatupu i te taatiraa, rave i te mau fafauraa, fanautama, faatupu i te utuafare, e mea na reira ho‘i ta tatou faaururaa i te tupu i te rahi, e i te aano e te hohonu ho‘i.8

Te faaueraa matamua tei horo‘ahia i te taata nei maori râ, “Ia fanau orua e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei.” [Genese 1: 28.] E no te mea ho‘i e, e mea mure ore te taata nei, e e auraa mure ho‘i to te mau ohipa atoa ta’na e rave, e mea faufaa ïa ia taa maitai oia i to’na ti‘araa, i reira oia e faaî ai i te faito mau o to’na hamaniraahia: e no te mea ho‘i, ua faataahia oia e ta’na atoa mau tamarii ia ora e a muri noa’tu, eita oia e faautuahia no ta’na ana‘e mau ohipa, no te mau ohipa atoa râ a ta’na mau tamarii; oia ho‘i, i roto i te parau no te haapiiraa i to ratou feruriraa, te faaauraa i to ratou morare, te faaiteraa i te hi‘oraa maitai ia ratou, e te haapiiraa ia ratou i te mau parau tumu maitai, e te mea faufaa roa’tu, te tapearaa i to’na iho tino ia vai viivii ore noa.

E no te aha? No te mea, mai te mea e, e faaino oia i to’na tino, e e faaino ho‘i ia’na iho, aita oia e faaino ra ia’na ana‘e ra, i to’na atoa râ hoa e to’na ho‘i mau apiti, e te faatae ra ïa oia i te ino faito ore i ni‘a i to’na ra hua‘ai, … e eiaha ho‘i no teie noa nei oraraa, no te oraraa râ e a muri noa’tu. No reira te Fatu i horo‘a mai ai i te ture etaeta roa no te faatere i te faaipoiporaa, e te taiata ore, e ua tuu mai i te faautu‘araa teimaha i te feia e faaino i teie nei oro‘a mo‘a roa, i tera tau e tera tau. … E no te aha? No te mea, na roto i te ti‘amâraa tei horo‘ahia ia’na no te faatere i to’na iho tino, ia ti‘a ia’na ia faateitei ia’na iho e i to’na atoa hua‘ai, no teie oraraa e no te oraraa e a muri noa’tu, e no reira, mai te mea e, e faaino oia i taua mana ra, e ere oia ana‘e te ino, te mau tino e te mau varua atoa râ tei ore â i fanauhia’tura; te faaino atoa ra oia i te ao nei, e te iriti ra ho‘i i te uputa o te ino, o te peu faufau, e te faataaêraa i te Atua ra. … Mai te mea râ e, e ravehia te haapa‘oraa a te Atua, e vai ïa te mau mea atoa i to ratou ra vahi mau.9

Ahiri e o vau … te upoo faatere o te hoê utuafare, e haapii ïa vau i to‘u utuafare i te ohipa maitai e i te mau parau tumu o te maitai, te mo‘a, te viivii ore, te tura e te parau ti‘a, ia riro ho‘i ratou ei mau taata ai‘a ti‘amâ, e ia ti‘a ho‘i ia ratou ia ti‘a i mua i te Atua, e ia hope ho‘i to ratou e to‘u atoa nei pue mahana i te fenua nei, ia ti‘a ïa ia matou ia farerei i tei maitihia e te Atua (te feia ta’na i maiti mai roto mai i te mau nunaa atoa), e i te mau Atua i roto i te ao mure ore. No reira, i te mau po‘ipo‘i atoa, i roto i to‘u ti‘araa upoo faatere no to‘u utuafare, e haamo‘a vau ia‘u iho e i to‘u atoa utuafare i te Atua ra.10

E haapae tatou i te mau parau e te mau ohipa ino e te teimaha i roto i to tatou mau utuafare.

Eiaha roa’tu outou e parau i te hoê parau e aore râ, e rave i te hoê ohipa aita outou e hinaaro i ta outou mau tamarii ia na reira atoa arau a‘e iho. Te feia e parau e, te mata‘u ra ratou i te Atua, e mau Peresibutero ho‘i te tahi pae o ratou i Iseraela nei, ma te tamau noa i te parau ino, … e mea haama ïa e e faainoraa atoa ïa no te ra‘i teitei, e te ravehia nei ho‘i te reira mau mea i mua iho i te utuafare i te tahi taime; e ohipa haamâ ïa. Te otohe ra te tahi mau taata ma te parau e, e huru ino ihoa to ratou: E horo‘a ho‘i au i te reira huru to‘u ma te hoo ore, e e aufau vau i te taata e iriti ê i te reira. E haapa‘o maitai au ia maitai noa ta‘u mau ohipa e rave. …

E haapa‘o maitai tatou i ta tatou vahine. Te taata e hamani ino i ta’na vahine, e taata ino ïa. … Aita anei outou i rave i te mau fafauraa e ta outou vahine no teie oraraa e no te oraraa e a muri noa’tu? Oia. Ia hope ana‘e teie oraraa i ni‘a i te fenua nei, eita anei outou e oaoa ia parau e, e Marie, e Jane, e Anne, e aore râ, te tahi atu huru i‘oa, aita roa’tu vau i hamani ino ia oe i roto i te roaraa o to‘u oraraa. E mai te mea e, e vahine outou, eita anei outou e oaoa ia parau e, e Toma, e aore râ, e Viriamu, aita roa’tu vau i hamani ino ia oe i roto i te roaraa o to‘u oraraa. E i reira ho‘i orua e ora amui ai e a muri noa’tu.11

E te mau tane faaipoipo, ua here anei outou i ta outou vahine e te hamani maitai ra anei outou ia’na, e aore râ, te mana‘o na outou e, e mau taata mana rahi outou i te haavîraa ia ratou? … E mea ti‘a ia outou ia hamani maitai ia ratou, ia faaau aroha noa e ia rahi te faaoromai, eiaha râ te ino, e te etaeta, e te faaite hua i to outou mana. E outou e te mau vahine, a hamani maitai i ta outou tane, e a tamata i te faatupu i te oaoa e te au maite i roto ia’na. A faaitoito i te faariro i to outou fare mai te hoê tuhaa iti no te ra‘i ra, e a tamata i te poihere maite i te Varua maitai o te Atua. E tatou e te mau metua, e haapii tatou i ta tatou mau tamarii ia mata‘u i te Atua e e haapii ho‘i ia ratou i te mau ture o te oraraa. Ia na reira ho‘i outou, e noaa ïa ia tatou te hau i roto i to tatou aau, te hau i roto i to tatou mau utuafare, e te hau e ati a‘e ia tatou nei.12

A faaore i te parau ino e aore râ, i te parau teimaha, e eiaha ho‘i e faati‘a i te mau mana‘o teimaha ia vai i roto i to outou aau, e aore râ ia parahi i roto i to outou mau nohoraa. E here outou ia outou iho, e e tamata te melo tataitahi o te utuafare ia imi i te maitai no te tahi, o te reira mau ïa te huru o te utuafare, i reira ho‘i e noaa atoa ai i ta outou mau tamarii taua huru mana‘o ra, e a pee atoa’tu ai ratou i to outou hi‘oraa maitai, e na reira ho‘i ratou i te haapa‘o tamau maite e a muri noatu, i te mau mea i apohia e ratou i roto i te utuafare.13

E haapii tatou e e faaohipa tatou i te mau ture no te paieti i roto i to tatou mau utuafare.

E te mau metua, ei feia parau ti‘a outou e ti‘a ai; e mea ti‘a ia ti‘aturi ta outou mau tamarii i ta outou parau, e na roto i te reira, ia parau ana‘e te papa e aore râ, te mama i te hoê parau, e na ô ïa ratou e, “ia parau ana‘e o papa e aore râ, o mama i te hoê mea, ua ite au e ua tano te reira, no te mea, na papa e aore râ, na mama i parau, e aita raua e taui i ta raua parau, oia ho‘i, eita raua e haavare.” Tera te mau huru feruriraa ta tatou e hinaaro e tuu i roto ia tatou iho e i roto i to tatou utuafare.

E te hinaaro atoa nei tatou ia riro tatou ei feia mâ i roto i te parau no to tatou tino, to tatou mau fare e i te mau mea atoa. Outou e te mau metua vahine, e mea ti‘a ia outou ia faatupu i roto i to outou aau i te varua hau; ia riro outou mai te mau melahi a te Atua, tei î i te maitai. E mea ti‘a i te metua tane ia rave maitai i te metua vahine. Te vai ra anei te tahi mau vahi paruparu to’na? E. Mai te reira atoa to te tane. … Faatupu i te oaoa i roto i to outou fare. A faaite i ta outou mau tamarii e, ua here orua ia orua iho, ia ti‘a i taua huru ra ia vai atoa i roto ia ratou a tupu ai ratou i te paariraa, e ia arataihia ratou e te ture no te faatura i to ratou metua tane e to ratou metua vahine. Teie te mau huru feruriraa e ti‘a ia faateitei ia tatou.14

Te pure ra anei outou i roto i to outou utuafare? … E ia pure outou, e mea pure feruri ore noa anei, e aore râ, e tipapa anei outou i raro ma te haehaa e ma te hinaaro mau ia titau i te haamaitairaa a te Atua i ni‘a ia outou e i to outou ho‘i utuafare? E na reira tatou ia pure, e e faatupu tatou i te varua faroo e te ti‘aturi i te Atua, ma te pŭpŭ ia tatou iho ia’na ra, e ia imi i ta’na mau haamaitairaa.15

Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia faaafaro i to tatou mau utuafare. E te mau Aposetolo, te mau Peresideni Titi e te mau Episekopo, ua na reira anei outou i to outou utuafare? Ua hi‘o anei outou e, ua na reira atoa te Feia Mo‘a? Ua faaite papu anei outou i te feia i raro a‘e i ta outou ti‘aauraa i te titauraa papu ia riro ei feia viivii ore mai te mea e, e hinaaro ratou i te haamaitairaa e te parururaa a tei Teitei Roa ra? E mea iti te taehae o te mau ruto i ni‘a i te hoê na’na mamoe e te arenio, ia faaauhia i te taehae o te feia tei ineine no te haamou roa i te mau taata o ta outou mau paroita e ta outou mau titi. Te ara ra anei outou i taua fifi ra, e ua imi anei outou i te mau rave‘a atoa no te tinairaa i te reira?

E te mau metua e, ua î anei outou iho i te haapa‘o i te mau ture atoa o te paieti, e te aua haati ra anei outou i ta outou mau tamaiti e ta outou mau tamahine i te mau aua paruru atoa e au no te paruru ia ratou i te mau huru mea pi‘o atoa ra? Te haapii ra anei outou ia ratou e, te taiata ore o te tane e o te vahine, o te mea ïa e ti‘a ia faatura-maite-hia hau atu i te ora iho? Aore ra, te vaiiho noa ra anei outou ia ratou ma te poiri e te ite ore ia amui atu i rotopu i te mau huru taata atoa o ta ratou e hinaro, i te mau huru taime atoa tei au ia ratou, e ia vai tahaa noa ratou i mua i te mau rave‘a paari a te haavare e a te faaino? Teie te mau uiraa e ti‘a ia outou paatoa ia pahono, no to outou anei haamâ e te faautu‘araa, e aore râ, no to outou anei poupou e to outou oaoa mure ore. Ia ite ho‘i outou e, i to te Atua horo‘araa mai i te mau haamaitairaa faufaa rahi ia tatou nei, ua titau atoa mai oia i te faaho‘iraa e au no te reira. Na roto i te noaaraa taua mau haamaitairaa ra ia tatou, ua vai atoa tatou i raro a‘e i te tahi mau faaheporaa. Mai te mea e, aita teie mau faaheporaa e haapa‘ohia, e faautu‘araa papu ïa to muri mai.16

E te mau metua e, a rave maitai i ta outou mau tamarii; a haapii ia ratou ia mata‘u i te Fatu; e rahi a‘e to ratou faufaa i to te mau mea e rave rahi ta outou e haapa‘o atu nei.

E outou e te mau tamarii, a faaroo i to outou mau metua; a faatura atu i to outou metua tane e to outou metua vahine. Ua ara maite to outou metua vahine i ni‘a ia outou, e te vai nei te hinaaro i roto i to outou metua tane ia ora maitai outou, e ua î roa to ratou aau i te here e te aroha ia outou. Eiaha e faaoto ia ratou na roto i to outou ruri-ê-raa i te mau haapiiraa ti‘a; e haere râ outou na te e‘a e tae atu ai i te ora ra. E te mau metua, e te mau tamarii, e te mau tane e te mau vahine faaipoipo e te mau taata atoa, e mata na outou i te mata‘u i te Atua, e ia ti‘aturi ia’na e ia haapa‘o i te mau haapiiraa o ta outou haapa‘oraa faaroo mo‘a ra ta te Atua i heheu mai ia tatou nei.17

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Nahea te iteraa i te huru mure ore o te faaipoiporaa e o te mau auraa utuafare ia aratai i te mau mana‘o o to te utuafare? Nahea te reira iteraa i te tauturu ia outou ia riro ei tane e ei vahine faaipoipo e aore râ, ei melo utuafare maitai a‘e?

  • Eaha te ohipa taaê te ti‘a i te tane e te vahine faaipoipo ia rave no te tauturu ia raua ia haapa‘o maite i ta raua mau fafauraa no te faaipoiporaa?

  • Eaha te mau rave‘a e ti‘a ai i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau parau tumu e au no to ratou faaoraraa?

  • A tai‘o Maseli 3: 5–6. Nahea te mau metua e te mau metua ruau ia faaineine ia ratou iho no te faaroo i te Varua ia nehenehe ia ratou iho ia a‘o i ta ratou mau tamarii e ta ratou mau mootua ma te afaro? E mea nahea te Varua Maitai i te tautururaa ia outou ia rave i te mau faaotiraa tei aratai i ta outou mau tamarii e aore râ, i ta outou mau mootua ia rave i te mea maitai?

  • Eaha te mea tei apohia mai e outou mai roto mai i to outou mau metua?

  • A tai‘o e aore râ, a himene “E tamarii Au na te Atua ra.” (Te mau Himene no 185). Ia ite tatou e, e mau tamarii varua ana‘e tatou na to tatou Metua i te Ao ra, eaha ta te reira iteraa e faatupu i roto i te huru no ta tatou faatereraa i ta tatou mau tamarii? I to tatou hoa faaipoipo?

  • Ua faaara mai o John Taylor ia tatou no ni‘a i te mau parau e aore râ, i te mau ohipa teimaha i roto i to tatou utuafare. Nahea tatou ia paruru eiaha teie mau mea ia vai i roto i to tatou utuafare?

  • No te aha te hamani-ino-raa i te hoê hoa faaipoipo e aore râ, i te hoê tamarii, i te pae o te feruriraa e aore râ, i te pae tino, i riro ai ei hara rahi roa i mua i te aro o te Atua? Nahea ia faatiti‘aifaro i te mau hamani-ino-raa?

  • Nahea tatou ia aupuru maite i te aau here e te hau i roto i to tatou mau ti‘ahapa? Eaha te mau haamaitairaa tei tae mai i roto i to outou mau nohoraa i te taime a parahi ai te Varua o te Atua i reira? Te feia aore e ora nei i roto i te faaearaa hau, nahea e itehia ai ia ratou te hau i roto i to ratou oraraa?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Salamo 127:3–5; Mataio 18:1–6; 3 Nephi 18:21; PH&PF 68:25–28; 93:40–43; 132:19–20

Notes

  1. Deseret News: Semi-Weekly, 23 no Fepuare. 1883, 1.

  2. B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 459.

  3. “Stories and Counsel of Prest. Taylor,” Young Woman‘s Journal, Me 1905, 219; tauihia te paratarafa.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 1919, 156.

  5. Deseret News: Semi-Weekly, 30 no Mati. 1869, 3.

  6. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 278–79.

  7. “Extract from a Work by John Taylor about to Be Published in France,” Millennial Star, 15 no Mati 1851, 82; tauihia te paratarafa.

  8. I roto i te papa‘iraa a James R. Clark, Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, e 6 buka (1965–75), 3:87.

  9. “Extract from a Work by John Taylor,” Millennial Star, 15 no Mati 1851, 81–82; tauihia te paratarafa.

  10. Deseret News: Semi-Weekly, 18 no Atopa 1881, 1.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 10 no Mati 1885, 1; tauihia te paratarafa.

  12. The Gospel Kingdom, 284.

  13. Deseret News: Semi-Weekly, 16 no Eperera 1878, 1.

  14. Deseret News: Semi-Weekly, 3 no Tenuare 1882, 1; tauihia te paratarafa.

  15. The Gospel Kingdom, 284.

  16. The Gospel Kingdom, 282–83.

  17. Deseret News: Semi-Weekly, 1 no Tiunu 1880, 1; tauihia te paratarafa.

Hōho’a
father and daughter reading

“E tatou e te mau metua, e haapii tatou i ta tatou mau tamarii ia mata‘u i te Atua e e haapii ho‘i ia ratou i te mau ture o te oraraa. Ia na reira ho‘i outou, e noaa ïa ia tatou te hau i roto i to tatou aau, te hau i roto i to tatou mau utuafare, e te hau e ati a‘e ia tatou nei.”

Nene’i