Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 2: Te Evanelia Mure ore


Pene 2

Te Evanelia Mure ore

I vai ite-ore-noa-hia na te evanelia mure ore … e tae roa’tu i te taime a heheu mai ai te Fatu i te reira mai te ra‘i mai, na roto i te reo o ta’na melahi, e i to tatou fariiraa i teie mau parau tumu e i te haapa‘oraa i te reira, ua roaa a‘era ia tatou te mau parau tumu o te ora mure ore.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

I te matahiti 1836 i Toronto, Canada, ua putuputu o John Taylor e te tahi atu mau taata e rave rahi taime i roto i te hepetoma no te tai‘o i te Bibilia ia ite ratou i te parau mau. Ua ti‘aturi papu ratou i te parau no te haaputuputuraa o Iseraela, te parau no te mau horo‘a a te Varua, te parau no te faatereraa mileniuma a te Faaora, te parau no te vai-mau-raa te mau aposetolo e te mau peropheta, e te parau no te faufaa o te raveraa i te mau oro‘a na roto i te mana ti‘a no ô mai i te Atua ra. Area râ, i taua tau ra aita ratou i ite e, te vai ra anei te hoê ekalesia e haapii ra i te reira mau mea. Teie te parau a John Taylor no ni‘a i ta ratou maimiraa i te parau mau, “Ua pure matou i te Fatu e ua haapae i te maa e ua pure ia ti‘a i te Atua ia haapii mai ia matou i te mau parau tumu mau, ia faaho‘i mai Oia i te Evanelia mau i vai na i mutaa ra, e mai te mea e, te vai ra te hoê ekalesia mau i ni‘a i te fenua nei, ia tono mai ïa oia i te hoê ve‘a i rotopu ia matou.”

Ua pahono-oioi-hia mai ta ratou mau pure na roto i te taeraa’tu o Elder Parley P. Pratt. Hou a reva atu ai o Elder Pratt i ta’na tau misioni, ua horo‘a’tu o Elder Heber C. Kimball i te hoê parau tohu ia’na i te na ô raa e, “Te hinaaro teie o te Fatu ia haere oe i Canada, te vai ra te hoê pŭpŭ taata i reira e imi maite ra i te parau mau, e e rave rahi o ratou o te ti‘aturi i ta oe mau parau, e o te farii i te Evanelia.”

Ua haamata o Elder Pratt i te porohaere i Toronto, e i muri a‘e, ua farerei oia ia John Taylor e te mau taata e imi ra i te parau mau. I muri a‘e ra, ua papa‘i te Peresideni John Taylor e: “E oaoa rahi to matou i te faarooraa i ta’na pororaa; I to’na râ faaiteraa i to’na iteraa papu no ni‘a ia Iosepha Semita e te Buka a Moromona, aita matou i taa faahou e, nahea râ ia pahono. Ua papa‘i au e va‘u o ta’na mau a‘oraa matamua e ua faatu‘ati‘ati i te reira i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua tuatapapa atoa vau i te haapapuraa no ni‘a i te Buka a Moromona e ua tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. E toru hepetoma to‘u na reiranoa- raa e ua apee au i te [Taeae] Parley i tera vahi e tera vahi.”2

Aita i maoro ua ti‘aturi o John Taylor e, ua faaho‘i-faahou-hia mai te evanelia mure ore. Ua bapetizohia oia i te 9 no Me 1836. Ei Misionare, ei Aposetolo, e i te hopea ra, ei Peresideni no te Ekalesia, ua oaoa oia i te haapiiraa i te mau parau mau mure ore e te tauiui ore o te evanelia.

Te mau Haapiiraa a John Taylor

E tauturu te evanelia ia tatou ia ite i te mau ateributi o te Atua e e faaineine ia tatou no te farii i te faateiteiraa.

Ei Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te ti‘aturi nei tatou i te evanelia na mua roa, e mea faufaa roa te reira parau, i te mea e, tei roto i te evanelia te mau parau tumu hohonu a‘e, te aano a‘e e te atea, hau atu i te ti‘a ia tatou ia feruri. Te haapii mai nei te evanelia ia tatou i te parau no te vai-mau-raa te Atua e to’na mau ateributi. Te haapii atoa mai nei te evanelia ia tatou i to tatou autaatiraa i taua Atua ra e i ta tatou mau hopoi‘a e rave rahi i mua ia’na ei mau tamarii na’na. Te haapii mai nei te reira ia tatou i ta tatou mau ohipa e te mau hopoi‘a rau i mua i to tatou mau utuafare e to tatou mau hoa, i mua i te taata, i mua i te feia ora e te feia pohe. Te faaite mai nei te reira ia tatou i te mau parau tumu no ni‘a i te tau a muri a‘e. Ia au i te parau a te hoê o te mau pipi i tahito ra, “ua faaite papu mai i te ora mure ore i te evanelia nei ra,”[a hi‘o 2 Timoteo 1:10] ua faaite ia tatou i te Atua, e ua faaineine ia tatou no te faateiteiraa i roto i te ao mure ore.3

Te tuu nei teie Evanelia i te taata ia paraparau i te Atua, to’na Metua i te Ao ra; te faaite nei teie Evanelia i te parau no te ora e te tahuti ore; te porohia nei teie Evanelia ei maitai no te mau taata atoa ati a‘e te fenua nei. … E parau poro‘i ho‘i te reira i te mau nunaa atoa o te fenua nei no to’na faaoraraa. … Te hinaaro nei te Atua i te maitai no te mau taata atoa, e no reira oia i haamau ai i te mau parau tumu i ni‘a i te fenua nei mai tei vai atoa i te ra‘i ra—e Evanelia tei haapa‘ohia e te mau Atua i roto i te mau ao mure ore, tei reira te mau parau tumu tei faataahia no te haamaitai, no te faahanahana e no te faateitei i te taata nei.4

E mea mure ore e te tauiui ore te evanelia.

E mea rau e te papu te mau parau tumu rarahi o te parau mau. … E haere roa te reira i roto i te tau tahito, i teie tau, e i te tau a muri a‘e. E iteahia te mau parau mau atoa i roto i te evanelia a Iesu Mesia no ni‘a i te faaoraraa o te taata nei, e no reira i parauhia ai i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e, te evanelia mure ore. …

… Mai ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, “hoê â ho‘i to [te Atua] huru i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa’tu.” [1 Nephi 10:18]. Hoê â huru maramarama, hoê â huru viivii ore, hoê â opuaraa, hoê â faanahoraa e hoê â hinaaro; no te haapotoraa, eita oia e taui. E te ti‘aturi nei au e, ahiri te Feia Mo‘a tei paraparau na ia’na i tahito ra e fâraa mai na i ni‘a i te fenua nei i teie mahana, e ite â ratou i taua huru aparauraa ra, i taua huru horo‘araa ra i te maramarama, e taua â huru to’na ra i itehia na, 1,800, 4,000, e aore râ, 6,000 matahiti i mua ra.

Aita i ti‘a i te taata nei, i te mau tau atoa, ia farii e ia mauruuru i te maramarama, te parau mau, e te ite o tei horo‘ahia ia ratou i te tahi atu mau tau. I te tahi mau taime, ua iriti ê te Atua i te maramarama o to’na mata—tona Varua Mo‘a—te maramarama e te ite no ô mai ia’na ra—mai mua’tu i te aro o te taata nei; tera râ, eita ta’na mau ture e taui, e e vai mure ore noa oia e te tauiui ore.

Eita te parau mau e taui. Te mea i riro na ei parau mau 1,800, 4,000, e aore râ, 6,000 matahiti i mua ra, e parau mau atoa ïa i teie mahana, e tei riro ei hape i te mau anotau atoa o teie nei ao, ua hape atoa ïa i teie mahana. E mea mure ore e te tauiui ore te parau mau, mai ia Elohima rahi atoa ra, e tei ia tatou te imiraa i te mau parau tumu no te reira, te haapiiraa nahea ia mauuru i te reira, e ia haapa‘o i te reira.

E no te mea ho‘i no ô mai i te Atua ra te parau no te evanelia, “hoê â ïa to’na huru i nanahi ra, i teie mahana, e a muri noa’tu,”—e mea mure ore e te tauiui ore. Na te Atua i faaue i te reira hou a himene amui ai te mau feti‘a po‘ipo‘i i te oaoa, e aore râ, hou a vai mai ai teie ao, no te faaoraraa o te opu taata nei. Ua feruri a‘e na te Atua i te reira, e ia tuatapapa-maite-ana‘e-hia te reira, e iteahia e, e faanahoraa mure ore te reira e te tauiui ore, e te tipuupuu ore, no te faaora, no te haamaitai, no te faateitei e no te faahanahana i te taata.5

Ua poro-atoa-hia teie Evanelia ia Seta, e i te mau Patereareha atoa na mua’tu i te diluvi, e ua utuutu ratou i raro a‘e i te mana o te reira evanelia. Na roto i te reira mana, mai tei faaitehia’tu e matou, ua tahitihia o Enoha e to’na atoa nunaa. Teie tei papa‘ihia no ni‘a ia Noa: “E ua faatoro‘a te Fatu ia Noa ia au i ta’na ra haapa‘oraa, e faaue atura ia’na ia haere e poro i ta’na Evanelia i te mau tamarii a te taata, mai tei horo‘ahia’tu ho‘i ia Enoha ra.” [Mose 8:19]. E i muri a‘e, ia au i tei papa‘ihia i roto i te iteraa papu o Noa hou te diluvi: “E i muri a‘era, ua tamau noa’tura Noa i ta’na a‘oraa i te taata, i te na ôraa’tu e: A faaroo mai na, e a haapa‘o i ta‘u nei mau parau; a ti‘aturi e a tatarahapa i ta outou ra mau hara, e ia bapetizohia na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, mai to tatou ra ho‘i mau metua, e e farii ïa outou i te Varua Maitai, no te faaite mai i te mau mea atoa ia outou; e ia ore outou ia na reira, e tae mai te mau diluvi i ni‘a iho ia outou.” [A hi‘o Mose 8:23–24].

Te ite nei tatou e, te mau parau no te Evanelia i te mau anotau matamua o te ao nei, ua tu‘ati noa ïa e teie e haapiihia nei i to tatou nei anotau.

Ua vai tamau noa te Evanelia e te Autahu‘araa Mo‘a mai ia Noa e tae atu ia Aberahama ra. “Ua farii. …Aberahama i te autahu- ‘araa no o mai ia Melehizedeka, o tei farii i te reira no roto mai i te hua‘ai no to’na ra mau metua, e tae roa’tu ai ia Noa ra.” [PH&PF 84:14]. … Ua rave-tamau- maite-hia te titauraa i te ite e te faaohiparaa i te Evanelia mai ia Isaaka, Iakoba, Iosepha e te tahi atu mau Patereareha, e tae roa mai i te anotau o Mose. …

O taua Evanelia atoa ra ta te Faaora i faatataurohia i faaue atu i Ta’na ra mau pipi ia porohaere, a “… parau. … [atu ai oia] ia ratou, e haere outou e ati noa a‘e te mau fenua atoa, e faaite haere i te evanelia i te taata atoa. O te faaroo e ua bapetizohia, e ora ïa; area o te ore e faaroo ra, e fahapahia ïa. E te feia faaroo ra, e riro ia ratou teie nei mau tapa‘o; e hee te mau demoni ia ratou i to‘u nei i‘oa; e parau ho‘i ratou i te parau apî; e ia inu ratou i te mea taero, e ore ratou e ino; e ora ho‘i te ma‘i ia ratou ia tuu i to ratou rima i ni‘a iho.” [Mareko 16:15–18]. …

No reira tatou i ite ai, i te mahana Penetekote, ia Petero te faatere o te mau Aposetolo, ei pahonoraa i te taparu a te naho‘a taata ti‘aturi ra e, “E te mau taeae nei, eaha matou nei?” i te na ôraa’tu e: “E tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te i‘oa o Iesu Mesia ia matara te hara, e horo‘ahia mai ïa te Varua Maitai ia outou. No outou ho‘i tei parauhia maira, e no to outou tamarii, e no te feia atoa ho‘i i te atea ê ra, ta te Fatu ta to tatou Atua e parau atu.” [A hi‘o Ohipa 2:37–39].

Teie atoa â evanelia mure ore, te ino ore e te tauiui ore, ta te Aposetolo Ioane i parau no ni‘a i to’na faaho‘i-raa-hia mai:

“Hi‘o atura vau i te hoê melahi i te ma‘ueraa na ropu i te reva nei; ma te evanelia e ti‘a i te vairaa ra ei pororaa’tu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa, i te pii-hua-raa te reo e, A mata‘u i te Atua, e faahanahana’tu ia’na; ua tae ho‘i i te hora faautuaraa na’na ra; e haamori outou ia’na, i tei hamani i te ra‘i, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa ra.” [Apokalupo 14:6–7].

Mai te Bibilia, e haere ti‘a tatou i roto i te Buka a Moromona, e te faaite mai nei to’na mau api e, taua Evanelia ra ta Iesu i faaue atu i Ta’na mau pipi ia haere ratou e ati noa a‘e te mau fenua atoa e ia porohaere, ua poro-atoa-hia ïa i ni‘a i teie fenua [Amerika], i te matamua ra. Ua ite te Ati Iareda i te reira na roto i te mau heheuraa tei horo‘ahia i te taeae o Iareda; i roto i te hoê o te reira mau heheuraa, na ô atura Iesu ia’na:

“Inaha, o vau tei haapa‘ohia mai te tumu mai â o teie nei ao e faaora i to‘u feia. Inaha, o vau o Iesu Mesia. O vau te Metua e te Tamaiti. No‘u nei e roaa‘i i te mau taata atoa, o ratou te faaroo i to‘u i‘oa, te [ora] e a muri noa’tu; e e riro ratou ei tamarii tamaroa e ei tamarii tamahine na‘u.” [Etera 3:14]. …

I to Iesu iho fâraa’tu i te Ati Nephi, ua poro atu Oia i taua nei â mau parau tumu Ta’na i haapii atu i te mau Atiuda na mua’tu, ma te tuu atu i te tahi atu â mau parau mau, no te mea, e faaroo rahi a‘e to ratou; “E ua faaite papu atu i te mau mea atoa, o tei tupu mai te matamua ra, e te tupu ho‘i e tae noa’tu i to’na taeraa mai i to’na ra hanahana.” [A hi‘o 3 Nephi 26:3]. Ua parau â oia e: “E o te haapa‘o i ta‘u ra parau, e te tatarahapa, e te bapetizohia, e ora ïa ratou. E imi i ta te mau peropheta, e rave rahi no ratou ho‘i tei faaite mai i taua mau mea nei.” [3 Nephi 23:5].

E taua Evanelia nei â e te mana atoa e te varua atoa, ma te haamaitaihia e taua faaururaa nei â, arataihia e taua Autahu‘araa nei â, o teie e porohia nei e ati noa a‘e teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.6

E aratai te evanelia ia tatou i ni‘a i te e‘a o te oaoa, o te rahi e o te ti‘amâ.

No te feia aita e faaroo to roto ia ratou, aita ïa e faufaa e aita ho‘i e maitai to te mau parau tumu o te evanelia. No tatou nei râ tei ti‘aturi i te reira, tei roto ïa i te reira te mau mea atoa no te maitai o te taata no teie oraraa e no te oraraa amuri a‘e. No tatou nei, ua riro te evanelia ei alepha e te omega, te matamehai e te faahopea. Ua riro ei tuhaa faufaa no to tatou mau hinaaro, to tatou oaoa, e te au maite, i roto anei i teie oraraa, e aore râ, i roto i te oraraa a muri a‘e.

Ia tomo tatou i roto i teie ekalesia e ia farii i te fafauraa apî e te mure ore ho‘i, e ite tatou e, e ohipa ïa no te oraraa taatoa, e na te reira e faataa i to tatou mau autaatiraa no teie oraraa e no te oraraa a muri a‘e. I te haamataraa, e mea mohimohi e te poiri rii te reira mau mana‘o, tera râ, a haere noa ai tatou i mua, e huru marmarama mai te reira mau mana‘o, e riro mai ei mau mana‘o mau, ei mau mana‘o tano no te oraraa, ei mau mana‘o ora e te maramarama i roto i to tatou feruriraa, e i reira tatou e ite ai e, te ti‘a nei tatou i ni‘a i te fenua nei ei mau tamarii tamaroa e ei mau tamarii tamahine na te Atua, ei mono no to te ra‘i ra. E ite tatou e, ua heheu mai te Atua i te evanelia mure ore ia tatou nei, e ia apitihia ho‘i taua mau mana‘o ra e to tatou nei huru, e riro mai ïa ei mau fafauraa e ei mau autaatiraa mure ore.

I roto i te mau tuhaa matamua o te faaohiparaa o te evanelia, e haamata te reira, mai tei parauhia e te peropheta, na roto i te “faafariu i te aau o te mau metua e te tamarii, e te aau o te tamarii e to ratou mau metua.” [A hi‘o Malaki 4:6]. Aita ïa tatou e ui faahou mai mua ra e, “O vai au nei?” “Nohea mai au?” “Eaha ta‘u ohipa i ô nei?” e aore râ, “Eaha te tumu no to‘u oraraa?” no te mea, ua papu ia tatou teie mau mea. Ua faaite-papu-hia mai te reira ia tatou na roto i te mea ta te evanelia i faatupu ra. … Na te ite i teie mau mea e i te tahi atu mau mea mai te reira te huru, e aratai ia tatou i ni‘a i te avei‘a ta tatou e tapea nei. Na te reira atoa e paruru ia tatou eiaha tatou ia fati i raro a‘e i te mau mana‘o, te mau peu, te mau feruriraa e te mau hinaaro maamaa o te taata.

E no te mea ua haamaramarama te varua o te parau mau mure ore ia tatou, e no te mea ua farii tatou i te Varua Maitai, e ua tomo to tatou ti‘aturiraa i roto i te paruru, i te vahi i tomohia e te Mesia, to tatou na mua, e no te mea ua ite tatou e, e tamarii tatou na te Atua e te rave nei tatou i te mau mea atoa e au i te oraraa a muri a‘e, ua tapea maite a‘era tatou i ta tatou avei‘a ma te tau‘a ore i te mau paraparau a te taata.7

Ua pŭpŭ mai te Atua i te evanelia e te autahu‘araa teitei i roto i to tatou rima, eiaha, mai ta te tahi pae e parau nei e, no te ruuruu i te taata, e aore râ, no te haavî i te aau o te taata nei, no te faati‘amâ râ i te mau taata atoa mai te Atua ra te huru; ia ti‘a ia ratou ia inu i te pape “e faaoaoa i te oire o te Atua;” [Salamo 46:4] ia faateiteihia ratou eiaha râ ia faahaehaahia; ia tamâhia ratou eiaha râ ia viivii; ia ite ratou i te mau ture o te oraraa e ia haapa‘o i te reira, eiaha râ ia haere na te e‘a o te ino e tae atu ai i raro i te pohe ra.8

Na roto i te evanelia a Iesu Mesia ua vai te hoê autaatiraa i rotopu ia tatou e te Atua. Ua parau te hoê o te mau aposetolo i tahito ra: “E au mau here e, e tamarii tatou na te Atua i teie nei, e aitâ i itea to tatou huru a muri atu: ua ite râ tatou e, ia fâ mai oia ra, e riro tatou mai ia’na atoa te huru; e ite ho‘i tatou ia’na i to’na ra huru mau.” [A hi‘o 1 Ioane 3:2]. O te Atua to tatou Metua, e ua iritihia te hoê rave‘a aparauraa i rotopu i te Atua e o tatou; e ia haapa‘o maite tatou i to tatou faaroo, e ineine ïa tatou i te mau taime atoa no te farii i te mau haamaitairaa no ô mai ia’na ra, e no te ite i te mau parau tumu ti‘a no ni‘a i to tatou iho faaoraraa, e te faaoraraa o te opu taata atoa.9

Tei ia tatou nei te evanelia mure ore, taua evanelia ra i vai na i te anotau o Iesu; e na te reira i haamaramarama i to tatou feruriraa, i faananea i to tatou mau ite, e i horo‘a mai ia tatou i te ite i mutaa ra e i a muri atu, e na te reira i faaite mai ia tatou i te mau opuaraa a te Atua, e na roto i te haapa‘oraa e te faanahonahoraa o teie nei autahu‘araa ua haamaitaihia tatou, ua faaorahia, ua paruruhia, e ua faateiteihia tatou mai ia tatou i teie mahana.10

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha ta te Peresideni Taylor tatararaa no te evanelia? Eaha te mau vahi e taa ê ai to outou oraraa mai te mea e, aita outou i ite i te evanelia? Eaha te mau iteraa i roaa ia outou o tei faaite mai e, e mea nahea te mau parau tumu o te evanelia i te “haamaitai, te faahanahana e te faateitei i te taata nei.”?

  • Nahea te evanelia i te tauturu ia tatou ia ite i te mau ateributi o te Atua e i to tatou auraa e O‘na? No te aha e mea faufaa teie iteraa no to tatou faaoraraa? (A hi‘o atoa Ioane 17:3).

  • Te iteraa outou e, e mea mure ore e te tauiui ore te evanelia, nahea te reira i te tauturu ia outou? Eaha ta te reira iteraa e faatupu i ni‘a i to outou mau ti‘aturiraa e i ni‘a i te mau faaotiraa ta outou e rave?

  • Ua haapii te Peresideni Taylor e, ua faataahia te evanelia no te “faati‘amâ i te mau taata atoa.” E faati‘amâ te evanelia ia tatou i te aha? Eaha ta tatou e rave no te faati‘amâ ia tatou? Nahea tatou i te tauturu ia vetahi ê ia ite e, ta te evanelia e faatupu ra o te ti‘amâraa ïa eiaha râ te haavîraa?

  • Eaha ta outou i rave no te farii i te hoê iteraa papu no ni‘a i te evanelia? Eaha te mau iteraa tei haapuai i to outou iteraa papu? Eaha ta tatou e rave no te haapapuraa “ia vai tamau noa te mau parau tumu o te evanelia i roto ia tatou”?

  • Nahea te evanelia i te faatupu i “te hoê autaatiraa i rotopu i te Atua e o tatou”?

Te mau Papa‘iraa mo‘a:Ioane 8:31–32; 2 Timoteo 1:8–10; 1 Nephi 10:18–19; 3 Nephi 27:13– 22; Hiroa Faaroo 1:4

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 84.

  2. “History of John Taylor: By Himself,” Te mau Aamu o te Tino Ahuru Ma Piti, Te Utuafare e te mau Parau Haaputu no te Pû Aamu a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, 9–10.

  3. The Gospel Kingdom, 93–94.

  4. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no Ditema 1881, 1.

  5. Deseret News (Tahepetoma), 8 no Febuare 1860, 385.

  6. The Mediation and Atonement (1882), 183, 185–86, 188.

  7. The Gospel Kingdom, 85–86; tauihia te paratarafa.

  8. The Gospel Kingdom, 123.

  9. Deseret News 8 no Febuare 1860, 386.

  10. Deseret News (Tahepetoma), 8 no Febuare 1860, 386.

Hōho’a
Noah preaching

Ua haapii te Peresideni Taylor e, te evanelia i porohia e Noa e te taatoaraa o te mau peropheta i tahito ra, “hoê â ïa huru … e teie e porohia nei e ati noa a‘e teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.”

Nene’i