Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1: Nohea mai te Taata e Eaha To’na Hopearaa


Pene 1

Nohea mai te Taata e Eaha To’na Hopearaa

E mau tamarii tatou na te Atua, e i teie mau mahana hopea nei, ua feruri oia e, e mea tano ia paraparau tatou ia’na. Na roto i ta’na iho mau heheuraa e ta ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, na roto ho‘i i te utuuturaa a te mau melahi mo‘a e na roto i te faaho‘i-faahou-raa-hia mai te autahu‘araa no ô mai i te Atua ra, e tei riro ei faatere atoa ia’na, ua tuu oia ia tatou i te hoê vairaa i reira e ti‘a ai ia tatou ia faatupu i te opuaraa o to tatou hamaniraahia.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

I roto i te hoê a‘oraa na’na i te tau e Peresideni oia no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti, ua haamana‘o te Peresideni Taylor i te mau hinaaro pae varua tei tupu i roto ia’na i to’na tamariiriiraa, no te haro‘aro‘a i te tumu o te oraraa nei, e to’na auraa e te Atua. Te parau ra oia e: “I to‘u tamariiraa, ua uiui noa vau ia‘u iho e, O vai au nei? Nohea mai au? Eaha ta‘u ohipa i ô nei? E no teaha vau i tae mai ai i ô nei? Te faatapitapi noa nei â teie mau mea ia tatou i teie mahana, te tahi pae rahi ihoa râ o te reira, area râ, aita e ti- ‘a ia tatou ia ore ia feruri i te reira mau mana‘o. Te ite nei tatou i te tamarii ia fanauhia mai i roto i te ao nei, te ite nei tatou i te tau faatupuraa e te tau mahanahana, te tau haapoheraa e te tau to‘eto‘e ia mairi maite, te tahi i muri iho i te tahi, e te uiui nei tatou ia tatou iho e, Eaha te mana e faatupu nei i teie mau mea? No te aha tatou i tae mai ai i ô nei, e eaha te tumu no teie mau mea atoa ta tatou e ite nei ati ti‘a a‘e ia tatou nei?”2

E itehia i roto i te mau haapiiraa a te Peresideni Taylor te oaoa i iteahia ia’na i roto i te mau parau haapiiraa o te evanelia, tei tauturu ia’na ia haro‘aro‘a e, nohea mai oia, e e eaha to’na ho pearaa, o’na te hoê tamarii a te Atua. Te parau ra oia e, “ia feruri ana‘e te taata mo‘a o te Atua i te mau mea mure ore, e ia hohorahia mai te reira i mua ia’na, e ia ite ho‘i oia e, eita e ti‘a ia faahuru‘e i te mau opuaraa a te Atua—ia mata‘ita‘i ana‘e oia i to’na huru mau i mua i te Atua, i mua i te mau melahi, e i mua i te taata, i reira oia e ti‘a ai i ni‘a a‘e i te mau mea o teie nei ao, e a tapu ai i te mau taura e ruuruu ra ia’na i te mau mea o te tino nei. E mata‘ita‘i oia i te huru o te Atua e i to’na iho hopearaa i roto i te parau no te faaoraraa, e i reira e ou‘au‘a ai i te oaoa i te ti‘a‘iraa i te hoê hanahana tahuti ore.”3

Te mau Haapiiraa a John Taylor

E tamarii tatou na to tatou Metua i te Ao ra e tei roto ia tatou te mana ia riro mai Ia’na te huru.

“Eaha te taata nei, i mana‘o mai ai oe ia’na? E ta te taata nei tamaiti i haapa‘o mai ai oe ia’na?” (Salamo 8:4).

I roto i te tahi hi‘oraa, e mea poiri roa te taata, e mea ino, e mea maau, e aita e faufaa to roto ia’na: i roto râ i te tahi atu hi- ‘oraa, e paari to roto ia’na, e maramarama to’na, e puai to’na, e tura to’na, e ua faateiteihia oia. Tei te huru ta tatou hi‘oraa’tu i te hoê taata, i reira tatou e hamani ai i to tatou mana‘o no ni‘a ia’na. I te tahi hi‘oraa, mai te parauhia ra e, e au oia i te raau rii o te fenua nei, auanei tei roto i te aua, e ananahi ra ua hurihia i roto i te auahi. E hurihuri noa to’na mau mana‘o, to’na mau feruriraa, ta’na mau mana‘ona‘oraa, e ta’na mau ohipa e rave. Tei roto ia’na te faatau, te faufaa ore, e te ite orama, aita hoê a‘e ture maitai no te aratai ia’na. Mai te parauhia ra, ua pû mai oia i te ao nei mai te hoê purehua, ma‘ue haere a‘era maa taime rii, pohe atura, e ua ore.

I roto i te tahi atu hi‘oraa, te hi‘o nei tatou ia’na mai te huru e, no ô mai i te Atua ra to’na haereraa mai—mai te hoê Atua hou (te hoê taata tei roto ia’na te mana no te riro mai ei Atua)—mai te hoê tino mure ore, tei ora na hou a tae mai ai i onei, e o te ora i muri a‘e i te riroraa to’na tino ei repo fenua, te vahi no reira mai oia, e te vahi ho‘i e na reira mai ai oia i te ti‘afaahou no te farii i taua oaoa ra i faataahia na’na, e aore râ, no te farii i te utu‘a o ta’na mau ohipa iino, tei te huru te ohipa i ravehia. …

… Eaha te [taata] nei? I ora na oia i roto i te mau ao mure ore; i vai na oia hou a haere mai ai i ô nei. E ere oia i te tamaiti noa na te taata, e tamaiti atoa râ oia na te Atua. E Atua hou oia, e i roto ia’na te purapura ra taua ura mure ore ra no roto mai i te auahi mure ore a te Atua i roto i te ao mure ore, e ua tuuhia mai oia i ni‘a i te fenua nei ia roaa ia’na te ite mau, te maramarama mau,— ia ite ho‘i oia ia’na iho—ia ite ho‘i oia i te Atua—ia ite ho‘i oia e, eaha to’na huru hou a haere mai ai oia i ô nei—ia ite ho‘i oia e, eaha te fana‘ohia e a’na i roto i te mau ao mure ore araua‘e iho.4

E rave tatou i te taata, ua parauhia ia’na e, ua hamanihia oia ia au i te hoho‘a o te Atua, no te mea, e tamaiti oia na te Atua, e na roto i te reira, e tamarii oia na’na, no ô mai i te Atua ra, e, mai tei parauhia mai ia tatou, ua hamanihia oia ia au i to’na ra huru. Aita oia i mahuti mai na roto mai i te hoê materia parari, mea ora anei e aore râ, mea pohe, ua pû mai râ oia ma te mau huru e te mau mana o te hoê Atua i roto ia’na. E ia tae oia i te faito maitai roa ra, e ua tupu i te paariraa, e riro oia mai to’na ra Metua—hoê Atua, e tamarii Na’na. Mai te puaahorofenua, te puaatoro, te mamoe, e mai te mau huru mea ora atoa, tae noa’tu i te taata, e faarahi i to ratou iho ra huru, mai te reira atoa te Atua i te faarahiraa i to’na ra.5

Te vai nei te taata i ni‘a i te fenua nei ia au i te huru o to’na Taata Poiete rahi ra; hamani- nehenehe-hia to’na mau melo atoa, e te hoê tino tei ni‘a iho te mau mea atoa e titauhia no te mau hinaaro o te taata nei, te ti‘a nei oia ei faatere i ni‘a i te mau mea atoa i hamanihia, eiaha no te mea noa e, e mana to’na ia na reira, no te mea râ e, te vaira te ite i roto ia’na no te faaau maite i to’na huru, no te mea tei roto ia’na te nehenehe, te aifaito, e te hanahana; tei roto atoa ia’na te mau puai o te feruriraa e te ite i te feruri i te mau mea i mutaa ra, no te haro‘aro‘a i te nehenehe o te mau ture o te natura o te itehia i roto i te mau mea i hamanihia ra, ma te ite i te tumu i tupu ai tera e tera mea, e na roto i te faaohiparaa i te puai o to’na feruriraa, e te faaururaa a te Manahope; tei roto atoa ia’na te ite no te faaohipa i te mau â [les elements] e te mau puai o te natura, e no te faaau i te reira ei maitai no’na; e na roto i te mana no te ite i raro i te hohonu o te tai, e i ni‘a i te ra‘i teitei, no te mareva na ni‘a i te fenua, ma te faa ohipa i te mau puai tataitahi e aore râ, amuitahihia, o te natura e haati ra ia’na e ia haavi ia ratou; e na roto ho‘i i to’na maramarama, ua mana oia i ni‘a iho i te i‘a o te ta‘i, i ni‘a iho i te mau manu o te reva, e i ni‘a iho i te mau puaa.6

E hinaaro tatou ia Iesu Mesia ia nehenehe ia tatou ia tae i to tatou faito Atua.

Te ti‘a nei [te Taata] ma te haapeu ei faatere no te mau mea atoa i hamanihia, e ei mono no te Atua i ni‘a i te fenua nei. Tera râ, taaê noa’tu te reira ti‘araa faateteihia ta’na e ti‘a ra, e te hoho- ‘a ho‘i o te Atua i ni‘a ia’na ra, e puai taata noa to’na; e rave oia i te ino, e roohia oia i te ati, te ma‘i e te pohe. E ia pohe oia, mai te mea e, aita te tahi mau tauturu taaê e horo‘ahia ia’na, e tarava teie tino hanahana ma te maniania ore e te rave‘a ore, to’na mau melo o tei riro na ei mau melo ohipa, te oraora e te puai, teie ïa ratou te ta‘otonei i teie taime, aita e hauti faahou, e aita e puai faahou to roto. Eaha te parau no te varua, inaha ho‘i, i mua ra, ua nehenehe ia’na ia ite i te mau mea i mutaa ra e i te mau mea no a muri a‘e? E eaha te parau no to’na mau puai? E aore râ, eaha te parau no taua varua ra o te nehenehe e apo i te mau mea noa muri a‘e no te mea tei roto te ite e te mana e te puai Atua ia’na? Eaha to’na paraparau, e tei hea oia? …

Mai te mea e … e varua to roto i te taata o te tae i te ao a muri a‘e, e o te haro‘aro‘a i te haereraa mure ore i mua, i te mau oaoa mure ore, e i te mau faateiteiraa mure ore; ia riro ïa taua mau ao ra, taua mau faateiteiraa ra, taua mau ite ra e taua mau puai ra ei horo‘a no ô mai i te hoê taata teitei, te hoê puai teitei, e aore râ, te hoê mana teitei, hau atu i te teitei i te varua o te taata. … O te reira horo‘a ta tatou e paraparau i teie nei. No ô mai te reira ture i te Atua ra, no roto mai ho‘i i te hoê maramarama teitei, ua faateiteihia ta’na mau faanahoraa, to’na mau puai e to’na mau ite i ni‘a a‘e i to te taata tahuti nei, mai te ra‘i i vai i ni‘a a‘e i te fenua, e aore râ, mai te mau ohipa hanahana oti‘a ore a te Taata Poiete Rahi ua hau atu i te rahi i te mau tautooraa ha‘iha‘i a te mau tamarii o te tahuti nei.

Ua faati‘ahia te arairaa e te taraehara a Iesu Mesia no te faateitei i te taata ia roaa ia’na te huru o te Atua; na roto ho‘i i taua arairaa e taua taraehara ra, ua ti‘a i taua tino ra, oia te taata, o tei hamanihia ia au i te hoho‘a o te Atua, ia riro eiaha ei tamaiti noa na te taata, ei tamaiti atoa râ na te Atua, … e na roto atoa ho‘i i te reira, e nehenehe oia e riro mai ei Atua, ma te mau i te puai, te hanahana, te faateiteiraa e te ti‘araa Atua. Mai te au i tei papa‘ihia ra, “E au mau here e, e tamarii tatou na te Atua i teie nei, e aitâ i itea to tatou huru a muri atu: ua ite râ tatou e, ia fa mai oia ra, e riro tatou mai ia’na atoa te huru; e ite ho‘i tatou ia’na i to’na huru mau.” [1 Ioane 3:2].

I roto i to’na huru taata, na roto i te mau puai o to’na ra tino, e ti‘a ia’na ia titau i te hanahana e i te îraa o te huru taata, eita râ oia e haere faahou i mua; e fanauhia oia ei taata, e ora oia ei taata, e e pohe oia ei taata; area râ, na roto i te huru mau e i te mana o te Atua, e vai ra i roto ia’na, te ô na te Atua no ô mai i to’na Metua i te Ao ra, e nehenehe ta’na e ti‘a faahou mai roto mai i te huru ha- ‘iha‘i o te taata haere ti‘a’tu i roto i te hanahana Atua, e na roto i te taraehara a Iesu Mesia … e noaa ia’na te hoê faateiteiraa mure ore, te ora mure ore e te haereraa mure ore i mua. Tera râ, teie tauiraa o te huru taata haere atu i roto i te huru Atua, eita e tupu maori râ, ia ravehia na roto i te hoê mana teitei atu i to te taata— te hoê mana hopea ore, te hoê mana mure ore, oia te mana o te Atua: no te mea, mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia [a hi‘o 1 Korineti‘a 15:22].

Na roto i te [Mesia] ua nehenehe i te taata ia paraparau i te Atua; na roto i ta’na taraehara ua ti‘a ia ratou ia upooti‘a i ni‘a i te pohe, mai ia’na atoa ra; na roto i taua taraehara ra, apitihia mai e te mana o te Autahu‘araa, ua riro mai ratou ei feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa e te Mesia, e e noaa ia ratou te mau terono, te mau mana, te mau hau hui arii e te mau mana faatere i roto i te mau ao mure ore. I te taime e haamouhia ai taua enemi hopea ra, oia te pohe, e ia horomii-roa-hia te reira e te re, na roto i taua taraehara ra e riro mau ratou ei mau metua tane e ei mau metua vahine no te mau hua‘ai mure ore, ma te haere i mua e a muri noa’tu, e ore e vî i te pohe.7

E Tauturu te Ekalesia a Iesu Mesia ia Tatou ia Faatupu i to Tatou Mana Atua.

Ua faatoro‘a te Atua i rotopu ia outou na i te mau peresideni, te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau tahu‘a rahi, te mau hitu ahuru, te mau episekopo e te tahi atu mau mana faatere; na’na ratou i maiti, ua horo‘a i te mana ia ratou e ua aratai ia ratou, e i raro a‘e i ta’na faaururaa, te haapii nei ratou i ta’na ture, te tatara nei i te mau parau tumu o te oraraa nei, e ua faanahohia e ua faatoro‘a-taaê-hia ratou no te aratai i te taata na ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te faateiteiraa e i te ao mure ore.8

I vai noa na tatou i roto i te poiri mai te tahi atu mau taata i poiri noa i te mau parau tumu o te faaoraraa, e i to tatou autaatiraa i te Atua e i te tahi e te tahi, e tae noa’tu i te taime a faaitehia mai ai teie mau mea ia tatou na roto ia Iosepha Semita.9

E tamarii tatou na te Atua, e i teie anotau hopea nei, ua feruri te Atua e, e mea tano ia paraparau tatou ia’na. Na roto i ta’na mau heheuraa e te mau heheuraa a ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, na roto ho‘i i te utuuturaa a te mau melahi mo‘a e na roto i te faaho‘i-raa-hia mai te autahu‘araa no ô mai i te Atua ra oia te mana na roto i te reira e faaatere ai oia, ua tuu oia ia tatou i ni‘a i te hoê ti‘araa e nehenehe ai ia tatou ia faati‘a i te tumu i hamanihia ai tatou.10

Te hinaaro nei tatou ia faatupu e ia mauruuru i te ti‘araa ta tatou e mau nei i mua i te Atua e tae noa’tu i te mau haamaitairaa e te mau fana‘oraa rarahi e noaa ia tatou. E ti‘a ia parau e, a tahi ra tatou a haamata ai i te ohipa rahi. … Eita tatou e taa i te mau taime atoa i teie mau mea, e no reira, te haa nei ïa tatou ma te fifi, i te mea e, eita tatou e ite, eita tatou e taa i te ti‘araa e i te autaatiraa e vai nei i rotopu ia tatou e to tatou Atua.

Te Atua to tatou Metua ; e mau tamarii ana‘e tatou na’na. Ua tuu oia ia tatou i roto i ta’na fafauraa, e e fana‘o tatou i te paari, te maramarama, te ite i tera e tera parau tumu, ia haere i mua i roto i te iteraa i te parau mau e roaa atu ai to tatou haro‘aro‘a i te Atua. No te mea ho‘i e, e mau tamarii tatou na’na, e mau tamaiti e e mau tamahine tatou na’na, e e metua oia no tatou. Ua faati‘a oia i teie Ekalesia ia nehenehe tatou ia haapiihia i te mau parau tumu o te oraraa, ia nehenehe tatou ia maramarama i ta’na mau parau tumu, ia nehenehe tatou ia haapii i te mau parau tumu maitai i ta tatou mau tamarii, ia nehenehe tatou ia ti‘a i ni- ‘a i te hoê ti‘araa e riro ai tatou mai to tatou Metua i te Ao ra.11

E “titau itoito” tatou i te faatupu i to tatou mana Atua.

Ua faaite mai te Fatu ia tatou e rave rahi mau haamaitairaa, e i te tahi taime, te feruri nei au e, aita tatou e mauruuru maitai nei i te maramarama o te parau mau o tei hohorahia mai, i te hanahana i apitihia mai i te evanelia i faaho‘ihia mai, i te maramarama o te heheuraa o tei horo‘ahia mai, i to tatou ti‘araa i mua i te Atua, i te mau melahi, i to tatou hua‘ai e ta tatou mau tamarii; i te ti‘aturiraa o ta te evanelia i tuu i roto i te aau o te Feia Mo‘a tataitahi i te mau Mahana Hopea nei, e o te tupu i te rahi i roto i te tahuti ore e te ora mure ore. …

I te tahi taime, te mo‘ehia nei ia tatou to tatou mau pure, ta tatou mau hopoi‘a, ta tatou mau ohipa e ta tatou mau fafauraa, e e rave rahi taime, te horo‘a nei tatou i to tatou puai i roto i te mau mea e haapoiri i te feruriraa, e faatapitapi i te iteraa, e faaino i to tatou faaroo e e faaere roa ia tatou i te Varua o te Atua. Te mo‘ehia ra ia tatou te apoo no reira mai tatou te ô-raa-hia mai, e te mato no reira mai tatou te pao-raa-hia mai, e e mea titauhia ia feruri tatou i to tatou ti‘araa, i to tatou taatiraa i te Atua, to tatou taatiraa i te tahi e te tahi, e i to tatou mau fetii, ia faafariu-faahouhia to tatou mana‘o i ni‘a i te Atua o tei hamani ia tatou—to tatou Metua i ni‘a i te ra‘i, o te faaroo mai nei i ta tatou mau pure, e o tei ineine i te mau taime atoa no te horo‘a mai i te mau mea e hinaarohia ra e to’na Feia Mo‘a faaroo. E i te tahi mau taime, e mea titauhia ia feruri maite tatou i to tatou ti‘araa i roto i te parau no te fenua ta tatou e ora nei, i roto i te parau no to tatou oraraa hou a haere mai ai tatou i ô nei, e i roto i te parau no te mau tau mure ore i muri nei.

Eiaha tatou e haamarirau eiaha ho‘i e faahupehupe i te haapii, eiaha e haapa‘o ore e eiaha e tau‘a ore; tera râ, mai te Feia Mo‘a i a‘ohia i mutaa ihora, te a‘o atoa’tu nei matou ia outou i teie mahana—ia titau maite i te faaroo i tuuhia mai i te Feia Mo‘a [a hi‘o Iuda 1:3]. …

… Tatou, te mau tino mure ore, apitihia i te hoê Atua mure ore, tei mau i te hoê haapa‘oraa o te aratai i taua Atua ra, te hinaaro nei tatou, mai te hinaaro o te feia i mutaa ra, ia ite i te hoê mea no ni‘a ia’na, ia aparau ia’na, ia faati‘a i te faito o to tatou hamani- raa-hia e o to tatou tere i ni‘a i te fenua nei, e ia tauturu i te Fatu ia faatupu i te mau mea ta’na i parau hou te faatumuraahia te ao nei, i roto i te parau no te fetii taata. … Aita te Manahope i faahuru‘e noa a‘e i ta’na opuaraa, aita i tauiui noa a‘e i to’na mau hinaaro, aita atoa i faaore i ta’na mau ture. … E mea mure ore to’na haere‘a. Hoê ta’na opuaraa, e taua opuaraa ra, e faatupumau- hia ïa no te taata nei e no te fenua ta’na e parahi nei.

E ui tatou ia tatou iho e, e apiti anei tatou i te Atua, e aore râ, e rave noa anei tatou ana‘e i to tatou faaoraraa, e aore râ, aita; e rave noa anei tatou ana‘e i te mau hopoi‘a rau o tei tuuhia mai i ni‘a ia tatou e aore râ, aita; e rave noa anei tatou ana‘e i te mau oro‘a ta te Atua i horo‘a mai e aore râ, aita; no tatou iho na mua, no to tatou mau utuafare, no te feia ora e no te feia pohe. E tauturu anei tatou i te ohipa paturaa hiero e i te raveraa i te ohipa i roto; e hoê anei tatou i te Manahope, i raro a‘e i te aratairaa a to’na autahu‘araa mo‘a, no te faatupuraa i te mau mea i parauhia mai e te mau peropheta mo‘a mai te omuaraa mai o teie nei ao; e titau itoito anei tatou i te faaroo tei horo‘ahia i te Feia Mo‘a ra. Tei ni‘a ia tatou te hopoi‘a no teie mau mea. …

… Te hinaaro nei oia ia titau itoito to’na mau taata i te faaroo i horo‘ahia i te Feia Mo‘a, e i roto i to ratou huru tahuti ore, ia haa apiti ratou e te Manahope, ia faauruhia ratou na roto i te parau tumu no te heheuraa; ia maramarama ratou i to ratou huru hanahana e to ratou huru taata; ia maramarama ratou i te autaatiraa i rotopu ia ratou e te ao mure ore, te huru o te ao ta tatou e ora nei, e to’na huru araua‘e iho, e te mau ao a muri a‘e. …

E faateiteihia te tino varua o te taata na roto i te rave‘a o te evanelia mure ore; e i te hopea ra, mai te mea e, e haapa‘o taua taata ra, e apitihia oia i te mau Atua i roto i te mau ao mure ore; ia tanu tatou e ia ueue e ia ooti, e ia rave tatou i te mau ohipa atoa o te oraraa nei, mai te ravehia e te tahi atu mau taata, ta tatou titauraa tumu o te ora mure ore ïa e te faateiteiraa; ta tatou titauraa tumu o te faaineineraa ïa ia tatou iho, to tatou hua‘ai e ta tatou mau tamarii no te mau terono, te mau hau hui arii e te mau mana i roto i te mau ao mure ore.

Tera ïa ta tatou e titau nei, e tera atoa ta te Feia Mo‘a i mutaa ra i titau na. Tera ta Adamu, ta Noa, ta Enoha, ta Aberahama e ta te mau peropheta i titau na, ia ti‘a ia ratou ia faatupu i to ratou haere‘a i ni‘a i te fenua nei, e, mai ta te hoê o te mau peropheta i tahito i parau ra, “ia mau ho‘i i to [ratou] kelero ia tae i te hopea o te mau mahana ra,” [a hi‘o Daniela 12:13] ia heua na buka ra, e ia itea te terono rahi teatea e tei parahi i ni‘a ihora, pee ê atu ai te mau ra‘i e te fenua i to’na ra mata; ia ineine ho‘i tatou e o ratou, e ratou e o tatou, ma te faati‘a i te faito o to tatou hamani- raa- hia i ni‘a i te fenua nei, ia apitihia tatou i te mau maramarama e parahi nei i roto i te mau ao mure ore; ia farii-faahou- hia tatou i mua i te aro o to tatou Metua, te vahi no reira mai tatou, e ia fana‘o i te mau parau mau mure ore o te ore roa e itea i te taata nei mai te mea e, aita e heheuraa. O te tumu ïa tatou i tae mai ai i ô nei; … o te tumu ïa tatou e patu ai i te mau hiero; o te tumu ïa tatou e rave ai i to tatou mau oro‘a hiero; o te tumu ïa tatou e rave ai i te mau fafauraa; o te tumu ïa tatou e rave ai i te ohipa no te feia ora e te feia pohe, e ta tatou mau opuaraa atoa, mai te mau opuaraa a te mau taata faauruhia i tahito ra, e mau opuaraa ïa no ni‘a i te mau mea mure ore e no ni‘a atoa i te mau mea no teie nei oraraa. …

Tera ïa ta tatou e titau nei, e faaoti mau tatou i te reira, e aita e taata e tapea i te reira, aita e pŭpŭ, aita e puai, aita e mana, no te mea na te Atua e aratai nei i to’na basileia, te haere nei to’na basileia i mua, i mua, i mua, e e tamau noa i te haere i mua, e tupu i te rahi e tae roa’tu i te taime e riro ai te mau basileia o teie nei ao ei mau basileia no to tatou Atua e no ta’na ra Mesia.12

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te ti‘a ia tauturu ia outou no te iteraa e, e tamarii outou na te Atua? Nahea te reira iteraa i te faauru ia outou no ni‘a i to outou huru mau? Nahea teie iteraa i te aratai ia outou i roto i ta outou mau pure?

  • Ia ite outou e, e mau tamaiti e e mau tamahine ana‘e te mau taata atoa na te Atua, eaha ta te reira iteraa e faatupu i roto i to outou mana‘o no ni‘a ia vetahi ê? Eaha te mau auraa ta teie iteraa e faatupu mai i rotopu i to tatou mau utuafare?

  • No te aha e mea titauhia ia ora tatou i te tahuti nei? (A hi‘o atoa 2 Nephi 2:11 –13, 24–27; Mose 5:9–11). Eaha te ohipa a Iesu Mesia i roto i te parau no te tautururaa ia tatou ia faatupu i to tatou mana Atua?

  • Nahea to te mau parau haapiiraa a te Ekalesia i te tautururaa ia outou ia ite e, nohea mai outou e eaha to outou hopearaa? Eaha te mau rave‘a a te Ekalesia no te tauturu ia tatou ia faatupu i to tatou haere‘a mure ore?

  • Eaha te auraa no te parau ra “titau itoito” no te faatupu i to outou mana Atua? Eaha te mau hi‘oraa tei iteahia e outou no te mau taata o tei rave i te reira? Nahea tatou “ia apiti i te Atua” no te faaoti i te reira opuaraa?

  • Ua haapii te Peresideni Taylor e, “ta tatou titauraa tumu o te faaineineraa ïa ia tatou iho, to tatou hua‘ai e ta tatou mau tamarii no te mau terono, te mau hau hui arii e te mau mana i roto i te mau ao mure ore.” Nahea e ti‘a ai ia tatou ia tapea maite i teie nei titauraa a ratere ai tatou i roto i te tahuti nei?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Genese 1:26; Salamo 82:6–7; Roma 8:16–17; PH&PF 76:22–24, 50–70

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 70–71.

  2. Deseret News: Semi-Weekly, 24 no Tiunu 1879, 1.

  3. The Gospel Kingdom, 63.

  4. The Gospel Kingdom, 52–54; tauihia te paratarafa.

  5. The Gospel Kingdom, 52.

  6. The Gospel Kingdom, 56–57.

  7. The Mediation and Atonement (1882), 139–41; tauihia te paratarafa.

  8. Deseret News (Tahepetoma), 8 no Me 1872, 186.

  9. The Gospel Kingdom, 33.

  10. The Gospel Kingdom, 70–71.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 1 no Tiunu 1880, 1; tauihia te paratarafa.

  12. Deseret News (Tahepetoma), 8 no Me 1872, 186; tauihia te paratarafa.

Hōho’a
galaxy

“Ia mata‘ita‘i ana‘e te taata mo‘a o te Atua … i to’na huru mau i mua i te Atua, i mua i te mau melahi, e i mua i te taata, i reira oia e ti‘a ai i ni‘a a‘e i te mau mea o teie nei ao, e a tapu ai i te mau taura e ruuruu ra ia’na i te mau mea o te tino nei.”

Hōho’a
baby

Ei mau tamarii na te Atua, “aita [tatou] i mahuti mai na roto mai i te hoê materia parari, mea ora anei e aore râ, mea pohe, ua pû mai râ [tatou] ma te mau huru e te mau mana o te hoê Atua i roto ia [tatou].”

Nene’i