Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19: Te mau Haamaitairaa Tahuti e te Ture no te Tuhaa Ahuru


Pene 19

Te mau Haamaitairaa Tahuti e te Ture no te Tuhaa Ahuru

Ua haapiihia tatou ia aufau i ta tatou tuhaa ahuru, e ia faaite tatou i te Atua e, e mau taata tatou no’na, e mai te mea e, e horo‘a mai oia i te mea ta tatou e ani ia’na, e mea ti‘a ïa ia tatou ia horo‘a hoê i ni‘a i te ahuru na’na, e faaiteraa te reira e, te ite ra tatou i to’na rima.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Ua ti‘aturi o John Taylor e, te horo‘a mai nei te Atua i te mau mea e au ia tatou no te pae tino nei, taa‘e atu i te mau haamaitairaa no te pae varua. E no reira, ua faaitoito oia i te Feia Mo‘a ia imi e ia ite i te rima o te Atua i roto i te mau ohipa o te tino nei, e ua haapii oia e, “e mea ti‘a ia tatou ia riro ei feia ta te Fatu e aratai e e haapii i te mau mea no te tino nei e no te varua ho‘i, ia ore ana‘e, e ore roa ïa e noaa ia tatou taua hanahana ra ta tatou e titau nei.” 2

Ua ite te Peresideni Taylor i te faufaa o te mau mea o te tino nei no te turu i te oraraa nei, e ua haapa‘o atoa oia i te hoê aratairaa e au no te mau mea o te ao nei. No ni‘a i te feruriraa o te Peresideni Taylor no te mau tao‘a o te tino nei, ua papa‘i o Elder B. H. Roberts no te Pŭpŭ Hitu Ahuru: “Aita oia i horo‘a i to’na taime i roto i te ohipa imiraa moniu2026. Area râ, ia hi‘ohia te rahiraa fenua tei fatuhia e a’na i Nauvoo, e o ta’na i faaru‘e no te ma‘ue atu i te medebara e te Ekalesia a te Mesia, na te reira e faaite mai e, te vai atoa ra to’na aravihi i roto i te parau no te imiraa moni. Tera râ, ua rotahi to’na mata i ni‘a i te mau tao‘a maitai a‘e, oia te mau tao‘a e ore e pau i te huhu e te pe, e ore ho‘i te eia e tomo i reira a eia ai [a hi‘o Mataio 6:19–20]. Ua vai teie mau mea i roto i to’na varua, e ua feruri tamau noa oia i te reira, e ua iti roa to’na taime no te horo‘a i to’na aau i roto i te mau tao‘a o teie nei ao. Ta’na parau rahi maori râ— ‘E faufaa iti ha‘iha‘i to te moni i pihaiiho i te parau mau.‘ ” 3

No te Peresideni Taylor, ua riro te haapa‘oraa i te ture no te tuhaa ahuru ei tuhaa faufaa i roto i te parau no te rave faaotiraa i ta’na mau hopoi‘a no te tino nei, e i roto atoa i te parau no te iteraa i te rima o te Atua i roto i te mau haamaitairaa atoa. I te anotau a aufau-tao‘a-noa-hia ai te rahiraa o te tuhaa ahuru eiaha râ i te moni, ua haapii oia i ta’na mau tamarii i te faufaa no te horo‘araa i te mau mea maitai ana‘e na te Fatu ei faaiteraa i to ratou mauruuru i te mau mea atoa tei noaa ia ratou. “Ia ohi matou i te mau maa hotu i te tau haapoheraa,” te na reira ta’na tamaiti o Moses W. Taylor i te papa‘i, “e haere mai o papa e hi‘opo‘a i te mau ete, e ia hope ta’na maitiraa i te mau hotu rarahi e te maitai a‘e, e parau oia e: ‘A rave i te tuhaa ahuru i roto i teie mau hotu, e a aufau ti‘a i te reira.‘ ” 4

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Ua tarahu tatou i te Atua no te mau mea atoa i noaa ia tatou.

Na vai i hamani ia tatou? Na vai i faanahonaho ia tatou, e i te mau materia e haati nei ia tatou e i te mata‘i ta tatou e huti nei? Na vai i faanahonaho i te mau ao ta tatou e ite nei ati a‘e ia tatou nei? Na vai e horo‘a mai nei i te maa i te po‘ipo‘i, i te ahiahi e te maa na te rahiraa mirioni taata e ora nei i ni‘a i te fenua nei? Na vai ratou e faaahu, mai ta’na e faaahu nei i te mau lili o te aua? Na vai e puhi i roto i te taata to’na aho, to’na ora, to’na maitai, to’na mana no te haere, to’na mana‘o, e te mau mea atoa mai to te Atua te huru tei horo‘ahia ia’na? Nohea mai te reira mau mea atoa? Na vai e hi‘opo‘a e e faatere i te mau ohipa o te ao nei mai to’na ra haamaniraa hia mai e tae roa mai i teie nei? Na Te Vai nei Au Rahi, te Elohima Rahi, te Atua Rahi to tatou Metua. 5

[Ua parau Iesu], “A haamana‘o na i te mau lili o te aua, aore ho‘i ratou e ohipa, aore ho‘i e nino, e tae noa’tu ia Solomona ma to’na una‘una rahi, e ore â to’na ahu e au i te nehenehe i to te hoê o ratou nei.” [A hi‘o Mataio 6:28–29]. E te parau faahou ra oia e, a hi‘o na i te mau manu o te reva, aita ratou e ueue, aita ho‘i e ooti, aita ta ratou e fare haaputuraa maa, na to outou Metua i te Ao ra e haapa‘o ia ratou, eita anei ïa oia e haapa‘o atoa ia outou, e te feia faaroo ha‘iha‘i na? [A hi‘o Mataio 6:26]. …

Ua noaa te ora ia tatou, te tino maitai, te mau tao‘a; e tamarii ta tatou, e hoa to tatou e fare, ua noaa te maramarama o te parau mau ia tatou, te mau haamaitairaa o te evanelia mure ore, te mau heheuraa a te Atua, te autahu‘araa mo‘a, e ta’na mau haamaitairaa atoa e te faatereraa hau e te ture, teie mau mea atoa, e te mau oaoaraa atoa tei noaa ia tatou, no ô mai ïa i te Atua ra. Eita tatou e ite i te reira i te mau taime atoa, noa’tu râ i te reira, e parau ti‘a te parau ra e, ua tarahu tatou i te Atua no te mau horo‘a maitai roa [a hi‘o Iakobo 1:17]. Ua hamani oia i to tatou tino mai te au i to’na ra huru maitai roa ra, te afaro maitai e te nehenehe ho‘i. Ua parau oia mai te au i te hoê rohipehe,

“Hamani i te aihere no te tapo‘i i te aivi,

E a faatupu i te tô i roto i te mau aua

Na to’na rima e faaamu i te mau animala

E i te mau manu fanau‘a ia ta‘i ratou ratou.”

E maitai rahi to’na e te horo‘a noa i te mau mea atoa ta’na i hamani ra, e e mea maitai ia feruri rii tatou i ni‘a i te reira i te tahi mau taime, i reira ho‘i tatou e ite ai e, o te Manahope to tatou haapuraa.

No ni‘a i te mau ohipa o teie nei ao, e rave rahi o te ui pinepine nei e—“No te aha, eita anei tatou e tau‘a i te reira mau mea?” Oia, e tau‘a tatou i te reira mau mea. Eita anei tatou e paraparau no ni‘a i te paturaa ia Ziona? Oia. Eita anei tatou e paraparau no ni‘a i te paturaa i te mau oire e te hamaniraa i te mau fare nehenehe, te mau aua ti‘are, e ia ti‘a tatou i te ti‘araa e nehenehe ai ia tatou e to tatou mau utuafare ia fana‘o i te mau haamaitairaa o te ora? Oia. No te reira tumu i horo‘a mai ai te Atua ia tatou i te fenua e i te mau mea atoa e hinaarohia, e ua horo‘a mai oia ia tatou i te maramarama no te faaohipa i te reira mau mea. Tera râ, te ohipa rahi ta’na i feruri, maori râ, ia faaohipa ana‘e tatou i te maramarama ta’na i horo‘a mai ia tatou no te faatupu i te mau opuaraa rau tei riro ho‘i ei mau opuaraa hinaaroroa-hia no to tatou oraraa maitai e no to tatou oaoa, eiaha ïa tatou e haamo‘e ia’na, inaha ho‘i, oia te tumu no to tatou mau haamaitairaa atoa, no teie nei oraraa e no te oraraa a muri a‘e.6

Te Atua to tatou Atua ta tatou e ti‘aturi nei; aore hoê mea e ti‘a‘i ia tatou ia faaahaaha. E tao‘a anei ta tatou? Na vai te reira i horo‘a mai ia tatou nei? Na te Fatu. E fenua anei to tatou? Na vai i haafatu ia tatou i te reira? Na te Fatu. Ta tatou mau puaahorofenua, ta tatou puatoro e te mamaoe, ta tatou mau nana mamoe, e ta tatou mau manu e ta tatou mau tao‘a atoa, e mau horo‘a ana‘e te reira no ô mai ia’na ra. Te auro e te ario e te mau mea tao‘a rahi o te fenua nei, e te mau puaatoro i ni‘a i te mau aivi e rave rahi, na’na ana‘e te reira, e no’na ho‘i tatou nei, e tei roto tatou i to’na rima, e tei to’na rima te mau fenua atoa, e e rave oia i ni‘a ia tatou e i ni‘a ia ratou, i tei au ia’na. E i roto i to’na huru Metua maitai e te paari, e ara oia i ni‘a i to ratou mau maitai; e ia tae mai te mahana haavaraa, e ore roa ïa e e iriti-ê-hia. E mea ti‘a ia tatou ia haamana‘o tamau noa e, tei roto to tatou puai i te Atua; aita hoê mea e faaahaaha ai tatou, aita e maramarama i roto ia tatou e ere na te Atua i horo‘a mai; aita hoê a‘e ta tatou i roto i te oraraa nei, e aita atoa to tatou e fenua, maori râ ta te Fatu i horo‘a mai. Te mau mea atoa e mauhia nei e tatou i teie oraraa e i te oraraa a muri a‘e, na’na ïa te reira i horo‘a mai.7

Te mau mea atoa e mauhia nei e tatou, e horo‘a ana‘e ïa no ô mai i te Atua ra. Eiaha tatou e haamo‘e ia’na i roto i te mau mea atoa. I te tahi taime te paraparau nei paha tatou no ni‘a i te taata tei noaa ia ratou tera ti‘araa e tera ti‘araa. Aita to tatou e ti‘araa, maori râ te ti‘araa ta te Atua e horo‘a ia tatou. E parau atu vau ia outou i ta’na e faaite mai i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E faaite oia ia ratou e, na’na te auro e te ario, e tae noa’tu i te mau puaatoro i ni‘a i te mau aivi e rave rahi, e na’na e horo‘a i ta te feia ta’na e hinaaro e horo‘a, e e iriti ê ho‘i i ta te feia ta’na e au ia iriti ê. E faaite oia ia outou i te huru o te tereraa o te ohipa. To tatou parururaa e to tatou oaoa e ta tatou tao‘a, tei te huru ïa o to tatou faaroo i te Atua e te haapa‘o i ta’na mau ture, e mai te reira atoa te parau no to tatou faateiteiraa no teie tau e no te tau a muri a‘e.8

Ua riro te iteraa tatou i to tatou mau haamaitairaa tahuti e i ta tatou mau hopoi‘a, ei tuhaa no te evanelia.

E mea au na‘u ia paraparau i te mau mea no ni‘a i te Basileia o te Atua, e no ni‘a atoa i te tahi atu mau mea ta te tahi mau taata e feruri nei e, aita to te reira e tu‘atiraa i ni‘a i te parau no te Basileia o te Atua, tera râ, oia ïa, e tu‘atiraa to te reira i ni‘a i te parau no te Basileia o te Atua; no te mea, te mau mea atoa no te tino nei e te mau mea atoa no te varua, te mau mea atoa e tu‘atiraa to ratou i ni‘a i te parau no to tatou tino e to tatou varua, te mau mea atoa tei faataahia no te faatupu i to tatou oaoa e to tatou ora maitai i ni‘a i te fenua nei, e o te faateitei ia tatou i roto i te basileia o te ra‘i ra, e mau mea ana‘e ïa no te Evanelia, e no tatou te reira, no tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.9

Te tumu e putuputu ai tatou, e ere ïa no te mau mea ana‘e no ni‘a i te haapa‘oraa faaroo, no te tuatapapa atoa râ i te mau mea atoa e au no te ekalesia e no te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. … Te putuputu atoa nei tatou no te imi i te e‘a maitai a‘e e au ia tatou ia haere i roto i te parau no te mau mea o te tino nei e no te pae varua ho‘i; no te mea, e tino e e varua to tatou, e ua titauhia ia tatou ia amu, ia inu, e ia rohirohi no te ora, no reira, ua ti‘a ïa ia ferurihia e ia tuatapapa-atoa-hia i roto i ta tatou mau amuiraa, te mau mea no te tino nei, e ia rave i te mau faaotiraa e au no te mau mea i faataahia no te haafanao, no te haamaitai e no te faateitei i te Feia Mo‘a o te Atua, noa’tu e, e mau mea no ni‘a i ta tatou mau ohipa no te pae varua, e aore râ, ta tatou mau ohipa no te oraraa nei, ei mau tane e ei mau vahine faaipoipo anei, ei mau metua e ei mau tamarii anei, ei mau fatu e ei mau tavini anei. … E mea hape roa te feruriraa e, no te pae haapa‘oraa faaroo ana‘e te mau mana‘o o to tatou aau, tirara atu ai; te rave nei tatou i te mau mea atoa ma te mata‘u i te Atua. E mea farii ohie a‘e ta tatou haapa‘oraa faaroo i ta to te ao nei; aita ho‘i te reira e faauru nei i to’na [ mau melo] “ia haapa‘o noa i te mau mea o te varua eiaha e tau‘a i te mau mea o te tino nei, te haapa‘o nei râ te reira i te mau mea atoa e au no te taata nei, e no roto mai i te reira te mau huru parau mau atoa o te ao nei.10

E hinaaro rahi to te Fatu ia haamaitai mai ia tatou, ia haamaramarama i to tatou feruriraa, ia haapii ia tatou, ia faaite mai ia tatou i To’na hinaaro, e ia faaetaeta e ia faaineine ia tatou no te mau ohipa rarahi e tupu i te mau mahana hopea nei. E hinaaro rahi to’na ia faaite mai ia tatou nahea ia faaora ia tatou iho, nahea ia haamaitai ia tatou iho i te tahuti nei e i te pae varua, i te pae no te ite, no te morare, no te tino, no te politita, e i roto i te mau mea atoa Ta’na e nehenehe e tuu mai i Ta’na mau haamaitairaa i ni‘a i te taata tahuti nei.11

Na roto i te tuhaa ahuru, te haamana‘o nei tatou i te Atua, te faaite nei tatou i to tatou haapa‘o maitai, e te faaineine nei tatou ia tatou no te mau haamaitairaa rarahi a‘e.

Tatou te taata nei, eiaha ia mo‘ehia ia tatou e, no roto mai te ture o te tuhaa ahuru i te Fatu; no reira, no te aha ïa i titauhia ai ia paraparau pinepinehia te reira ia tatou nei. Mai te mea aita te parau ti‘a i roto ia tatou no ni‘a ia tatou iho, area i mua i te Atua ra, te vai ra ïa, eaha ïa te faufaa o to tatou parauraa e, e mau ti‘a tatou no te Atua, e mau peresibutero tatou i roto ia Iseraela, ua ahuhia tatou i te autahu‘araa mo‘a, te haapii nei tatou i te mau mea o te oraraa nei. E nehenehe ta te ati Iuda i tahito ra, ta te mau Pharisea i tahito ra, i roto i to ratou mau ino atoa e te faufau, ia faaahaaha i te aufauraa i te ahuru o te mau tao‘a atoa na ratou ra. Te parau nei tatou e, e mea maitai a‘e tatou i te mau Pharisea i tahito ra, area te parau no te riroraa ei feia paieti i mua ia tatou iho e i mua i te Atua no ni‘a i te hoê parau ohie roa mai teie te huru, mai te mea ra ïa e, e ohipa fifi roa ïa no tatou nei. …

Te hinaaro nei [te Fatu] na mua roa eiaha te taata ia haamo‘e i te Atua i roto i te parau no te hoê parau tumu tahuti na‘ina‘i roa, oia ho‘i, te hinaaro nei oia eiaha te taata ia haamo‘e ia’na na roto i te horo‘araa na’na i te tahi tuhaa iti ha‘iha‘i roa, oia ho‘i, hoê i ni‘a i te ahuru o te mau mea atoa ta’na i horo‘a ia ratou, no te iteraa e, e riro anei ratou ei feia paieti i roto i teie mau mea rii na‘ina‘i roa, no te hi‘o e, e rave anei ratou mai te huru i te feia maramarama e aore râ aita, e aore râ, e tamata anei ratou i te eia ia’na. Mai te mea e, e rave tatou i te reira ma te paieti e te haapa‘o maitai e hope noa’tu ta tatou ohipa, ua ineine ïa tatou no te tahi atu mau huru mea atoa. O te parau tumu ta te Fatu e haapa‘o, eiaha râ te tuhaa ahuru ta tatou e aufau nei; aita oia e haapa‘o i ta tatou tuhaa ahuru, e haapa‘o râ oia i to tatou raveraa i te reira ma te ti‘a. Mai te mea e, eita ta tatou e nehenehe e haapa‘o i te tahi mau mea rii, eiaha ïa tatou e ti‘aturi ia faarirohia tatou ei mau faatere i ni‘a i te mau mea e rave rahi [a hi‘o Mataio 25:21]12

Ua riro [te ture o te tuhaa ahuru] ei tamataraa i te mau taata o te Atua, e aore râ, ia tatou o te parau nei e, e mau taata no te Atua, ia ite tatou e, e haapa‘o anei te taata i te hoê ture papu maitai tei horo‘ahia mai e te Manahope e aore râ, aita, e na roto i te reira, e ite ai tatou i to ratou faaroo e te haapa‘o. E tena na, ia haapa‘o tatou i te reira, e mea maitai ïa te mau mea atoa; ia ore râ, ua papa‘ihia ïa e, “E ore ratou e ti‘ahia ia parahi i rotopu ia outou na.”[PH&PF 119:5]. …

Te parau nei tatou i te parau no te paturaa ia Ziona. I ô nei te mau mea e au ai no‘u e no outou atoa, ia taa ana‘e outou i te reira ia au i to ratou huru, e ia hi‘o ana‘e outou i te reira ia au i te maramarama o te Varua Parau mau ra. Ua papa‘ihia ho‘i e: “E te parau atu nei au ia outou na, mai te mea e ore ta‘u mau taata e haapa‘o i taua ture nei, ia haamo‘a noa i te reira, e na roto i teie nei ture e haamo‘a mai te fenua no Ziona ia‘u nei, ia ti‘a i ta‘u mau ture e to‘u mau hinaaro ia haapa‘ohia i reira, ia riro ho‘i te reira ei mea mo‘a roa, inaha, oia mau ta‘u e parau atu nei ia outou na, e ore roa te reira e riro ei fenua no Ziona ia outou na.”[PH&PF 119:6] Oia mau, te parau nei tatou i te parau no te paturaa i te fenua o Ziona, oia te hoê o te mau mea i tae mai ai tatou i ô nei. E ua parau te Atua e, ia ore tatou e haapa‘o i taua ture ra, e ore roa te reira e riro ei fenua no Ziona ia tatou nei. …

E riro [te tuhaa ahuru] ei ture faatere ia tatou. Aita vau i hae-re mai i ô nei, aita ho‘i outou i haere mai i ô nei, no te faatupu i ta tatou iho mau faanahoraa, e to tatou iho mau mana‘o, e ta tatou iho mau opuaraa. No te aha, aita atoa o Iesu i haere mai no te rave i te reira. Mai Ta’na ho‘i i parau ra, aita oia i haere mai no te haapa‘o i to’na hinaaro, to to’na râ Metua tei to’na mai Ia’na [a hi‘o Ioane 5:30]. E tei ô nei tatou eiaha no te haapa‘o i to tatou hinaaro, to te Metua râ tei tono atoa mai ia tatou, e tei parau ia tatou i te toro‘a mo‘a e te faateitei. …

Te parau nei te tahi pae e ere i te mea faufaa roa teie mau mea no te tino nei, e mea iti roa to ratou faufaa ia au i te hi‘oraa a te tahi pae e rave rahi o tatou nei; tera râ, e mea faufaa rahi roa te reira mau mea, ia faitohia ho‘i i roto i te faito o te parau mau, e ua riro te mau parau tumu no te ora mure ore ta te Atua i heheu mai, ei mea faufaa rahi roa no te Feia Mo‘a, te ora nei e tei pohe ho‘i, e no te rahiraa miria taata tei ora’na e o te ora arau a‘e iho, oia ïa, e faufaa rahi to teie mau mea. …

Te hinaaro nei au ia ite i te mau taata ia haapa‘o i teie ture no te tuhaa ahuru no te mea, e faaueraa ohie teie tei horo‘a-ti‘a-hia mai ia tatou nei. Aita vau e tau‘a roa nei ia ite e, te aufau nei te taata i ta ratou tuhaa ahuru e aore râ, aita, e aita vau i mana‘o e, te tau‘a atoa ra anei te Fatu i te reira. Na’na te auro e te ario, e tae noa’tu i te mau puaatoro i ni‘a i te mau aivi e rave rahi; e tei ia’na ho‘i te mana no te faaue i te mau mea atoa. E te mau mea atoa o te ao nei tei noaa ia tatou, ua horo‘ahia mai ïa ia tatou nei ia faaohipa tatou i te reira ma te paari, i te mea e, eita tatou e hopoi i te reira na muri iho ia tatou ia piihia mai tatou. Tei ia tatou ïa, tatou te Feia Mo‘a no Tei Teitei Roa ra, te riroraa tatou ei feia paieti, e te afaro, e ia haere na te e‘a maitai, ia î tatou i te parau ti‘a e ia tapea maite i te mau parau tumu ti‘a i te mau vahi atoa e i te mau tau atoa.13

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te tahi mau haamaitairaa tahuti nei ta te Atua i horo‘a mai no tatou? No te aha e mea faufaa ia ite e, teie mau haamaitairaa atoa, e mau horo‘a ïa no ô mai i te Atua ra? Eaha te tumu e mo‘ehia ai i te tahi mau taata e, te Atua te tumu no teie mau haamaitairaa?

  • Eaha te tu‘atiraa i rotopu i ta tatou faaohiparaa i te mau mea tahuti nei tei noaa ia tatou e to tatou ora i te pae varua? (A hi‘o atoa i te PH&PF 104:13–18) Nahea tatou ia faaohipa maitai a‘e i te mau haamaitaitairaa ta te Atua i horo‘a mai ia tatou?

  • Nahea te aufauraa i te tuhaa ahuru i riro ai ei faaiteraa i to tatou here e to tatou mauruuru i te Fatu? Nahea tatou ia aupuru maite i te aau mauruuru a aufau ai tatou i tuhaa ahuru e te mau ô?

  • Eaha ta outou e rave no te haapii i ta outou mau tamarii e ta outou mau mootua ia aufau i te hoê tuhaa ahuru ti‘a?

  • No te aha te aufauraa i te tuhaa ahuru i riro ai i te tahi taime ei titauraa huru fifi? Eaha te ti‘.a ia tatou ia rave no te upooti.‘a i roto i taua titauraa ra?

  • No te aha e mea faufaa ia aufau i te tuhaa ahuru noa’tu e, e fi-fi to tatou i te pae faufaa e hope noa’tu to tatou oraraa? Eaha te mau haamaitairaa varua e aore râ, te mau haamaitairaa ta-huti tei noaa ia outou na roto i to outou haapa‘oraa i te ture no te tuhaa ahuru?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Levitito 27:30; Isaia 45:12; MalaKi 3:8–12; Mosia 2:20–22; PH&PF 59:21; 104:13–18; 119:1–7; 120

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 265.

  2. Deseret News: Semi-Weekly, 11 Fepuare 1879, 1.

  3. B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 424–25.

  4. “Stories and Counsel of Prest. Taylor,” Young Woman’s Journal, May 1905, 218; paragraphing altered.

  5. Deseret News (Weekly), 1 Tenuare 1873, 728.

  6. Deseret News (Weekly), 15 Tenuare 1873, 760.

  7. I roto i te Conference Report, Eperera 1880, 103.

  8. The Gospel Kingdom, 248.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 21 Atete 1883, 1.

  10. The Gospel Kingdom, 168.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 19 Novema 1865, 2.

  12. The Gospel Kingdom, 264–65; tauihia te paratarafa.

  13. Deseret News (Weekly), 8 Mati 1881, 1; tauihia te paratarafa.

Hōho’a
Deseret Store

The Deseret Store, i pihaiiho noa i te General Tithing Storehouse. Ua haapii te Peresideni Taylor e “te mau mea atoa no te tino nei e te mau mea atoa no te varua… e mau mea ana‘e ïa no te Evanelia.”

Hōho’a
woman and daughter paying tithing

Ia aufau tatou i te tuhaa ahuru, aita ïa tatou e haamo‘e ra i te mau haamaitairaa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou nei, e te faaite ra ïa tatou i to tatou hinaaro ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.

Nene’i