Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16: Haapaari i to Tatou Auraa e te Atua


Pene 16

Haapaari i to Tatou Auraa e te Atua

E mea au na‘u ia faahoa i te Atua i te faahoa i te tahi atu mau faaururaa e te tahi atu mau mana e ere i to te Atua.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

E here hohonu to John Taylor i to tatou Metua i te Ao ra. Ua parau oia no ni‘a Ia’na e “to tatou metua, to tatou hoa e to tatou taata tauturu.” Ua parau oia e, “E ti‘aturi tatou i to’na rima, e ua ite tatou e, e aratai oia ia tatou, e haapii, e faauru e e faatere i te mau ohipa a to’na mau taata, no reira tatou e ti‘aturi ai ia’na.” 2

I to’na faaiteraa i to’na iteraa papu no ni‘a i te here e te mana-‘o o te Atua no Ta’na mau tamarii, ua parau te Peresideni Taylor e: “Aita hoê taata i ni‘a i te fenua nei tei tuu i to’na ti‘aturiraa i te Atua, aita vau e hi‘o e, no tei hea fenua oia, o te nehenehe e parau e, aita oia i faorahia e te Atua. Ua ite au e, ua tupu te reira i ni‘a ia‘u. Te faaea ra vau i te fenua atea, e i reira, aita hoê taata ta-‘u e nehenehe e fariu atu maori râ, te Manahope, e ua oaoa roa vau i te mea e, tei pihaiiho oia ia‘u, e ua ite au e, ua pahono oia i ta‘u mau pure.” 3

Ua ite-maitai-hia taua ti‘aturiraa ra i roto i te Atua i te matahiti 1839, i te taime a reva ai o Elder Taylor raua o Elder Woodruff i te fenua Peretane no te hoê misioni. Ua roohia Elder Taylor i te hoê ma‘i rahi i te taime a tere ai oia mai Nauvoo haere ti‘a’tu i Niu Iota, i reira ho‘i raua e fano atu ai i Peretane na ni‘a i te hoê pahi. O Elder Woodruff tei reva na mua i Niu Iota, i reira oia e ti‘ai ai ia Elder Taylor, tei taere i to’na tere no to’na ma‘i.

Ia tae atu o Elder Taylor i Niu Iota, ua hinaaro roa o Elder Woodruff ia reva raua e ua roaa oioi mai ta’na titeti no te reva i Peretane. Area râ, noa’tu e, aita ta Elder Taylor e moni, ua parau atu oia ia Elder Woodruff e, “E te taeae Woodruff, mai te mea e, te feruri ra oe e, e mea maitai ia reva atoa vau, na reira ïa, e pee ïa vau ia oe.” Ua feruri a‘era o Elder Woodruff nahea e roaa ai te moni a Elder Taylor no te aufau i to’na tere, ua pahono atura râ o Elder Taylor e: “Oh, e ere te reira i te fifi. Haere oe a rave mai i te titeti na‘u i ni‘a i to oe pahi, e na‘u e horo‘a atu i te rave‘a ia oe.”

Te faaroo ra te Taeae Theodore Turley i te paraparauraa a Elder Taylor raua o Elder Woodruff, no reira, ua faaite atura oia i to’na hinaaro ia apee atoa na muri iho i na Aposetolo i roto i to raua tere ma te parau atu e, o oia ïa to ratou taata tunu maa, noa-’tu e, aita atoa ta’na hoê a‘e moni. No te pahono i te hinaaro o te Taeae Turley ia amui atoa mai oia i roto i ta raua ohipa, ua parau atura o Elder Taylor ia Elder Woodruff ia hoo atoa mai i te hoê titeti na te Taeae Turley.

I roto i te hoê taime poto roa, ua horo‘a mai te Fatu i te hoê rave‘a no taua tere ra. Teie ta Elder B. H. Roberts no te Pŭpŭ Hitu Ahuru, i papa‘i: “I te taime a tupu ai teie mau faaafarofaroraa, aita ta Elder Taylor e moni, tera râ, ua muhumuhu mai te varua ia’na e, e tae mai te rave‘a, e aita taua reo iti ha‘iha‘i ra i faaru‘e ia’na! Ua ti‘aturi maite oia i te reira, e aita i faufaa ore ta’na ti‘aturiraa. Noa’tu e, aita oia i ani i te hoê toata i te hoê noa a‘e taata, ua nava‘i râ te moni i noaa ia’na, ta te mau taata e rave rahi i horo‘a mai, no te aufau i ta’na titeti e ta te Taeae Turley, tirara atu ai.” 4

Te mau Haapiiraa a John Taylor

E Metua te Atua no tatou e te aupuru nei Oia ia tatou mai te hoê metua te huru.

Aita … ta tatou haapa‘oraa e faariro nei i te Atua mai te hoê taata etaeta, eita tatou e nehenehe e haafatata atu ia’na, te faaite mai nei râ e, e Metua oia no tatou, e e tamarii tatou na’na, e e aau here metua to roto ia’na no tatou; e ua ite tatou i te parau no te mana‘o e vaira i rotopu i te metua tane e te tamaiti, te metua vahine e te tamahine, te mau metua e te mau tamarii.5

Eaha te mana‘o o te Atua no te fetii taata nei? Te feruri nei oia e, e mau tamarii ratou na’na. Te taatoaraa? E, te uouo, te ereere, te uteute, te ati Iuda, te etene, te feia iino e te Keretetiano, e te mau huru taata atoa. Te tau‘a nei oia i te mau taata atoa. Ua na reira oia mai mutaa mai, e e tamau noa oia i te na reira e tae noa’tu i te hopea ra. E rave oia i te mau mea atoa i roto i to’na mana no te maitai, no te haamaitai e no te faateitei i te fetii taata, i teie oraraa e a muri noa’tu.6

E mau tamarii paatoa tatou na te Atua. O oia to tatou Metua, e e ti‘araa to’na no te aratai ia tatou, eiaha râ tatou ana‘e, e ti‘araa râ to’na no te aratai e no te faatere i te mau ohipa a te mau fetii taata atoa e parahi nei i ni‘a i te tino o te fenua nei, i te mea e, e mau tamarii ana‘e ratou na’na.7

Te hinaaro o te Atua, o te haamaitai ïa i te taata nei ia au i To’na ra mana. I te tahi taime, te parau ra tatou no te faaha‘uti i te ra‘i e te fenua nei, tera râ, ua faaha‘uti te Atua i te ra‘i e te fe-nua no te faatupu i taua titauraa ra. … Te hinaaro nei te Atua i to tatou maitai, e ua haamau Oia i te ture no taua opuaraa ra. Ua tuu mai Oia i te Evanelia mure ore no taua opuaraa ra; e ua faaho‘i faahou mai Oia i te Autahu‘araa Mo‘a i vai na i tahito ra, ma te apitihia mai i te mau parau tumu atoa, te mau haamaitairaa atoa, te mau mana atoa, te mau peu atoa, te mau oro‘a atoa, e te mau haamaitairaa atoa i vai na i te fenua nei mai te omuaraa mai o te tau.8

Mai te mea e, te maramarama ra tatou i to tatou nei huru, e hi-‘o ïa tatou ia tatou iho ei mau taata mure ore, e e hi‘o tatou i te Atua ei Metua no tatou, i te mea e, ua haapiihia tatou ia parau, a pure ai tatou e, “To matou Metua, i te ao ra, ia raa to oe i‘oa.”[A hi‘o Mataio 6:9]. “E e metua ho‘i to tatou to te tino nei, e te faatura nei tatou ia ratou, ia rahi atu ïa to tatou auraro i te Metua o te Varua, e ia ora’tu.” [A hi‘o Hebera 12:9]. Aita vau e titau i te hoê noa a‘e haapapuraa no teie parau, i te mea e, e mea maramarama maitai no te feia mo‘a e, o te Atua te metua no to tatou varua, e ia ho‘i faahou atu tatou i mua ia’na ra, e ite tatou ia’na, mai ia tatou i ite i to tatou metua i te tino nei. Ua haapiihia tatou ia haafatata atu ia’na mai ta tatou e na reira i te hoê metua i te tino nei, no te ani ia’na i te mau haamaitairaa ta tatou e hinaaro; e ua parau oia e “O vai ïa i roto ia outou i te taata nei e hopoi i te ofa‘i na ta’na tamaiti ia ani mai oia i te pane? E ia ani i te i‘a e hopoi atu i te ophi na’na? E te ti‘a na ia outou, ino noa ai, ia horo‘a i te mea maitai na ta outou mau tamarii, a tae ai ho‘i i to outou Metua i te ao ra i te horo‘a i to’na Varua Maitai i te feia i ani atu ia’na ra.” [Mataio 7:9–11].9

E haamaitai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou ia ti‘aoro tatou ia’na na roto i te pure haehaa.

Ia ite tatou e, o te Atua to tatou metua, e e tamarii tatou na’na, e ua fafau oia e faaroo oia i ta tatou mau pure, e ua titauhia ia tatou ia haapa‘o i to’na hinaaro e ia rave i ta’na ohipa. E ia hinaaro tatou ia riro ta tatou mau pure ei mau pure faufaa, e mea ti‘a ia tatou ia rave i te mau ohipa i faauehia ia tatou, mai tei faaitehia’tu na, e e mea ti‘a ia tatou ia riro ei feia paieti e te tura i roto i ta tatou mau ohipa te tahi e te tahi. Mai te mea e, e tamata tatou i te taviri i to tatou taeae, nahea ïa te Atua i te tauturu mai ia tatou, no te mea, e tamarii atoa ho‘i [to tatou taeae] na to tatou Metua i te Ao ra mai ia tatou atoa nei…Te feruri atoa ra Oia i to’na maitai, e mai te mea e, e imi tatou i to tatou maitai i ni‘a i te tua o te tamarii a te Fatu, i to outou mana‘oraa, e mauruuru anei Oia ia tatou.10

Te haamana‘o nei au i to‘u tamariiraa. I taua tau apîraa to‘u haapiiraa i te haafatata ia‘u i te Atua. E rave rahi taime to‘u haereraa i te hoê vahi, e ma te tapuni i muri mai i te hoê pu aihere, i reira vau e tipapa ai i mua i te Fatu e a ti‘aoro ai Ia’na ia aratai mai ia‘u. E ua faaroo Oia i ta‘u pure. I te tahi mau taime e ani au i te tahi atu mau tamaroa ia apee atoa mai ia‘u. Eita outou e fifi, te mau tamaroa e te mau tamahine, ia ti‘aoro i te Fatu i roto i to outou mau vahi mo‘emo‘e, mai ta‘u i na reira. Tera ïa te huru o te varua i roto ia‘u a vai tamarii ai au. E ua aratai te Atua ia‘u i te tahi mea e i te tahi mea. … Ua parahi-tamau-maite au i pihaiiho i te Atua; e te na reira noa nei â vau e tae roa mai i teie nei.11

E faaite atu vau ia outou i te ohipa matamua ta‘u e rave ia haere au e poro, i te hoê vahi [apî] ihoa râ ta‘u e haere—oia ho-‘i, e haere au i te hoê vahi, te huru o te vahi e itehia ia‘u, i roto anei i te faaapu, i te fare vairaa maa animala, i roto anei i te uru raau, e aore râ, i roto anei i to‘u vahi haumitiraa, i reira vau e ani ai i te Atua ia haamaitai mai ia‘u e ia horo‘a mai i te paari ia‘u no te ti‘a i mua i te mau mea atoa o te tupu mai; e ua horo‘a mai te Fatu i te paari i titauhia e au, e ua paturu mai oia ia‘u. Mai te mea e, teie atoa to outou huru haere‘a, e haamaitai atoa oia ia outou. Eiaha e ti‘aturi i ni‘a ia outou iho, a imi râ i roto i te mau buka maitai—te Bibilia e te Buka a Moromona—e a haaputuputu i te mau haamaramaramaraa atoa e noaa ia outou, e i reira outou e ati atu ai i te Atua ra ma te faati‘amâ ia outou i te mau huru ino atoa, i reira ho‘i e noaa ai ia outou te mau haamaitairaa a tei Teitei roa ra.12

Eiaha e haamo‘e i te ti‘aoro i te Fatu i roto i to outou utuafare, ma te horo‘a ia outou iho e te mau mea atoa na outou na i te Atua ra, i te mau mahana atoa o to outou oraraa; e a rave tamau noa i te ohipa maitai, e a faatupu i te varua tahoê e te here, i reira te hau e te haamaitairaa a te Atua ora e noaa ai ia outou, i reira Oia e aratai ai ia tatou na te e‘a titi‘aifaro; e na te mau melahi mo‘a atoa o te Atua e te mau patereareha e te mau taata o te Atua e paturu ia tatou, e rairai roa te paruru e faataaê ra ia tatou i to tatou Atua, i reira tatou e fatata roa’tu ai ia’na ra, i reira to tatou varua e faaite ai ia Iehova Sabaota ra.13

Ia ti‘aturi e ia faaroo tatou i te Atua e ti‘a‘i.

Aita vau e ti‘aturi i te haapa‘oraa o te ore e auhia e au, tera râ, e ora vau e aore râ, e pohe au no te haapa‘oraa o ta‘u e hinaaro i te ti‘aturi. Aita vau e parau nei i te mau mea ta‘u e ore e taa; ua aro vau i te pohe, e ua ite au i te hinaaro o te diabolo ia haamou ia‘u, e aita vau i tau‘a i te reira. Ia ore taua ti‘aturiraa ra i roto ia‘u, faufaa ore ïa to‘u mau ti‘aturiraa faaroo paatoa. … Tei ia tatou te faaohiparaa i te parau tumu ta tatou i haamata; ia ti‘aturi e ia faaroo i te Atua; ia faauru te reira ia tatou i roto i ta tatou mau ohipa te tahi e te tahi.14

Ia rave tatou i ta tatou tuhaa, eita te Fatu e mairi i te rave i Ta’na. Eita ta tatou e nehenehe e pee i te ohipa maamaa a te tahi mau taata. Te parau nei tatou e, o te Ziona o te Atua tatou, tei mâ te aau. Te parau nei tatou e, e mau tane e e mau vahine paieti tatou, e te faaroo e te viivii ore, e faaroo to tatou i te Atua. Eiaha teie ia riro ei parau noa, ei ohipa atoa râ; e rave e e faatupu tatou i te parau, i te hinaaro e i te ture a te Atua.15

E mea pohe ho‘i te faaroo ohipa ore [a hi‘o Iakobo 2:17, 26], no reira, e mea papu maitai e, te faaroo ora e te faaroo ta te Atua i farii, e ere ïa i te ti‘aturi-noa-raa i te Atua, ia rave atoa râ i te ohipa. E ere i te tumu noa o te ohipa, na mea atoa râ e piti, te tumu e te ohipa. E nehenehe atoa ia parau e, no te ohipa i ti‘a roa‘i te faaroo, e aore râ, te ti‘aturiraa.16

E mea ti‘a ia tatou ia ti‘aturi i te Atua, ia vaiiho i te mau ohipa ia tupu mai tei titauhia. E ia na reira tatou, e ia haapa‘o tamau noa tatou i te mau fafauraa mo‘a ta tatou i rave i mua ia’na e i mua i te tahi atu, e upooti‘a o Ziona. …

E parau atu râ vau ia outou i te ohipa ta tatou e rave, e au mau taeae e au mau tuahine, o te Atua ta tatou e mata‘u i roto i to tatou aau; e haapae tatou i to tatou aau nounou e to tatou huru tauiui noa, to tatou mau huru hinaaro tuutuu ore atoa e te maamaa. … E faahaehaa ia tatou i mua i te Fatu, ma te tatarahapa i ta tatou mau hara, e i reira, a paruru ai i to tatou tino e to tatou varua ia vai mâ noa, ia riro ho‘i tatou ei mau faarii maitai no te Varua o te Atua ora, e ia arataihia tatou e a’na i roto i ta tatou mau ohipa atoa e rave no te feia e ora nei e no tei pohe. Ei te Atua e ta’na ra parau ti‘a to tatou mau hinaaro, e tae roa’tu i te taime e ti‘aoro ai tatou mai te hoê i tahito ra: E te Atua, e tamata hua mai ia‘u, e hi‘o mai, e mai te mea e, e haamainaina to roto ia‘u ia oe ra, a tuu atu i te reira ia reva ê atu [a hi‘o Salamo 139:23–24]. E hopoi‘a na tatou te mau metua tane e te mau metua vahine, ia haere i mua i te Fatu ma te haehaa e ia ani atu ia’na ia parahi mai teie nei hau i roto i to tatou aau; e mai te mea e, te vai ra to tatou mau vahi hapehape, ia fa‘i ïa tatou i te reira hape e ia tata‘i i te vahi e nehenehe e tata‘i; e na reira te mau tane atoa e te mau vahine atoa no Iseraela ia haamata i te faaafaro i to ratou utuafare, e ia faatupu noa i te varua o te hau, te varua o te tahoê e te here e a muri noa’tu.

E mai te mea e, e na reira te mau utuafare atoa o Iseraela e ati a‘e te fenua atoa o Ziona, i te mata‘u paatoaraa i te Atua e i te raveraa i te ohipa ma te parau ti‘a, ma te aupuru maite i te varua haehaa e te marû, ma te ti‘aturi ia’na, aita roa’tu e mana e vai nei o te nehenehe e haapeape‘a mai ia tatou.17

Te hau e horo‘a ïa na te Atua i te feia e haere na roto i To’na maramarama.

E horo‘a te hau no ô mai i te Atua ra. E hinaaro anei outou i te hau? Haere atu i te Atua ra. E hinaaro anei outou i te hau i roto i to outou utuafare? Haere atu i te Atua ra. E hinaaro anei outou i te hau no te paruru i to outou utuafare? Mai te mea e, e hinaaro outou, a haapa‘o i ta outou haapa‘oraa, i reira te hau o te Atua e parahi ai i pihaiiho ia outou, no te mea, no reira mai te hau, e eita te reira e parahi i te tahi atu vahi. … E maitai to te hau, e te parau nei au e, a imi i te reira, a poihere i te reira i roto i to outou aau, i te vahi e nohohia ra e outou, e i te mau vahi atoa ta outou e haere i rotopu i to outou mau hoa. Mai te mea e, o te reira ana‘e te hau te noaa ia tatou, oia te hau no ô mai i te Atua ra, e maitai ïa te mau mea atoa. …

Te vai ra te tahi mau taata, ia parau ratou i te parau no te tama‘i e no te mau pe‘apea, e parau ratou e, aita oe e mata‘u ra? Aita, e tavini au no te Atua, e ua ravai te reira, no te mea, te Atua te faatere. Tei ia‘u ïa te faariroraa ia‘u mai te araea i roto i te rima o te potera, ia fefe e ia haere i roto i te maramarama o te varua o te Fatu, a taa noa’tu te ohipa e tupu mai. Anapa noa’tu â te uira, haruru noa’tu â te aueueraa fenua, te Atua te faatere, e mai te mea ra e, te parau marû roa nei au, tei te Fatu ra tei te Atua Puai hope ra te hau, e e tamau noa ta’na ohipa e hope roa’tu te mau enemi atoa i te tuuhia e a’na i raro a‘e i ta’na avae, e e riro to’na basileia mai te pape mai e tae noa’tu i te mau hopea o te fenua ra.18

Te ohipa i titauhia ia tatou ia rave o te oraraa ïa i ta tatou haapa‘oraa, ia haapa‘o i te a‘o a to tatou Peresideni, ia haehaa e ia itoito e eiaha e faateitei i to tatou iho puai, e ani râ i te paari o te Atua e ia noaa to tatou hau i te Atua ra, i to tatou mau utuafare, i te tahi e te tahi, ia vai te hau i roto i to tatou aau e i rotopu i to tatou mau taata atoa.19

Ia ora tatou i ta tatou haapa‘oraa, ia haere tatou i roto i te maramarama o te Varua o te Atua, ia tamâ tatou ia tatou iho i te viivii e te ino, e ia ninii mai te muhumuhu marû o te Varua o te Fatu i te ite i roto i to tatou aau, e ia paruru ho‘i ia tatou, ma te faatupu i te hau e te oaoa i roto ia tatou, ua noaa ïa ia tatou te tahi maa ite iti no te mau mea i vaiihohia no te feia tei tamau maite i te haapa‘o, i reira tatou e feruri ai e, mai te mea ra e, tei roto tatou e te mau mea atoa na tatou, i te rima o te Fatu, e ua ineine tatou no te pŭpŭ ia tatou iho ei tusia no te faatupu i ta’na ra mau opuaraa i ni‘a i te fenua nei.20

Te hau, o te hoê ïa mea hinaaro-roa-hia; e horo‘a te reira no ô mai i te Atua ra, oia te horo‘a rahi a‘e ta te Atua e nehenehe e horo‘a i to te tahuti nei. Eaha te mea hinaaro-roa-hia a‘e hau atu i te hau? Te hau i roto i te mau fenua, te hau i roto i te mau oire, te hau i roto i te mau utuafare. Mai te mata‘i Zephira (e aore râ, te mata‘i no te tooa o te râ) e puhihau mai te marû, e tamarû te hau i te pe‘apea, e tamaro i te roimata o te oto, e e faaore i te pe‘apea o te aau; e ia na reira ho‘i to te ao atoa nei, e iriti-ê-hia ïa te oto i te ao nei, e e faarirohia teie nei fenua ei paradaiso. Tera râ, e horo‘a te hau no ô mai i te Atua ra.21

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te tahi mau rave‘a ta te Atua no te faaite mai i To’na here metua ia tatou nei? Ia ite tatou e, e huru haapa‘o Metua to’na no tatou nei, nahea ïa te reira i te tauturu ia tatou i te mau taime e fifi tatou i te pae varua e i te pae tino nei?

  • No te aha tatou i te tahi taime e ore ai e pure tamau ma te aau tae mau? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faariro i ta tatou mau pure ei mau pure aau tae mau?

  • Eaha te haapiiraa e roaa ia tatou i roto i te ohipa tei tupu i ni-‘a ia Taylor no ni‘a i te pure? Nahea tatou ia haapii i te mau tamarii ia haafatata i te Atua i roto i te pure mai tei ravehia e te tamaiti iti ra o John Taylor?

  • Nahea tatou ia patu i to tatou ti‘aturiraa i te Atua? E mea nahea outou i te haamaitai-raa-hia no to outou ti‘aturiraa i te Atua?

  • Eaha te auraa no te hinaaro ra “ia haere tatou i roto i te maramarama o te Varua o te Atua”? Eaha te huru o te faaroo e titauhia i roto i taua huru hinaaro ra? Eaha te tahi mau mea i reira e titauhia ai ia outou ia faaohipa i to outou faaroo?

  • Eaha te mau iteraa tei noaa ia outou no ni‘a i te hau, te horo-‘a no ô mai i te Atua ra? Nahea taua hau ra i faatupu ai i roto ia outou i te here Ia’na?

  • Nahea outou ia faarahi i te hau i roto i to outou utuafare?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Maseli 3:5–6; Philipi 4:6–7; 2 Nephi 32:8–9; Mosia 4:9–10; PH&PF 19:23; 20:17–18; 59:23–24

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 343.

  2. Deseret News (Weekly), 27 Titema 1871, 550.

  3. The Gospel Kingdom, 45.

  4. See B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 65–74.

  5. The Gospel Kingdom, 30.

  6. The Gospel Kingdom, 63.

  7. The Gospel Kingdom, 79.

  8. The Gospel Kingdom, 30.

  9. Deseret News (Weekly), 22 Titema 1853, 101.

  10. Deseret News: Semi-Weekly, 25 Tiunu 1878, 1.

  11. The Gospel Kingdom, 46.

  12. The Gospel Kingdom, 240.

  13. Deseret News: Semi-Weekly, 23 Titema1879, 1.

  14. Deseret News (Weekly), 11 Eperera 1860, 42.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 15 Me 1883, 1.

  16. The Gospel Kingdom, 332.

  17. The Gospel Kingdom, 347–48.

  18. Deseret News (Weekly), 24 Titema 1862, 202.

  19. Deseret News (Weekly), 23 Setepa. 1857, 231.

  20. Deseret News (Weekly), 3 Fepuare 1858, 382.

  21. The Government of God (1852), 20.

Hōho’a
woman praying

Na roto i te pure tamau, e ti‘a ia tatou ia haapaari i te mau auraa i rotopu ia tatou e te Metua i te Ao ra.

Nene’i