Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 4: Te haapa‘o, hoê Ohipa Mo‘a


Pene 4

Te haapa‘o, hoê Ohipa Mo‘a

Ia haapa‘o tamau noa tatou i te mau faaueraa a te Atua, eita tatou e mata‘u i te ino; inaha, ei pihaiiho ho‘i te Fatu ia tatou i roto i teie oraraa e i roto i te oraraa a muri atu.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Ua faaite papu o John Taylor i to’na hinaaro ia haapa‘o i te parau na te Atua e hope noa’tu to’na oraraa. Ua ite-papu-hia te reira i te taime a farii ai oia i te piiraa ia faaru‘e i to’na utuafare e ia haere e tavini i te Fatu ei misionare i te fenua Peretane.

Ua tae mai te piiraa e haere i te misioni, i te ava‘e Tiurai 1838 i roto i te hoê heheuraa o tei papa‘ihia i roto i te Buka haapiiraa e te mau parau Fafau i te pene 118. I roto i te reira heheuraa, ua faauehia te mau Aposetolo ia reva’tu i ta ratou ohipa misionare mai ni‘a atu i te vahi ti‘araa no te hiero i Far West, Missouri, i te 26 no Eperera 1839. E mea fifi roa ia haapa‘o i teie nei faaueraa no te mau hamani-ino-raa e te mau ti‘avaruraa i te Feia Mo‘a i rapae i Missouri i te tau to‘eto‘e no te matahiti 1838–39. Area râ, noa’tu te ati i farereihia e ratou no te ho‘i i Missouri, ua ti‘aturi Elder Taylor e to’na mau hoa Aposetolo i te Fatu e ua haapa‘o tamau noa ratou. I te 26 no Eperera 1839, i muri noa a‘e i te tu‘iraa pô, ua ho‘i ratou i Far West e ua putuputu ana‘e i te ti‘araa hiero no te tuu i te ofa‘i tihi o te hiero, e reva ana‘e atura i Nauvoo no te faaoti roa i te faaineine ia ratou no ta ratou misioni i te fenua Peretane.2

Mai Montrose, Iowa to Elder Taylor revaraa’tu i ta’na misioni, i reira ho‘i oia e to’na utuafare i faaea ai, i roto i te tahi mau fare tahito i tera pae mai i te anavai i Nauvoo. Noa’tu e, te pohehia ra to’na utuafare e o’na iho i te ma‘i “Malaria” [Paludisme], ua haapa‘o oia i te piiraa ia haere i te misioni i Peretane. Teie ta’na i pa-rau no ni‘a i te mauiui rahi tei tupu i te taime no to’na faaru‘eraa i te utuafare: “Te ati rahi i farereihia a‘e nei e ratou, te papu ore no to ratou fare faaearaa—hoê ana‘e ho‘i piha taotoraa—te ma‘i, te veve o te mau taeae, te haapeape‘araa a te mau taata iino, amuihia mai ho‘i te taa ore te ohipa e tupu i roto i to‘u mairiraa, aita e parau e nehenehe e tatara i te huru o te mau mana‘o i taua taime ra. Ua rahi roa’tu te teimaha o teie mau mana‘o na roto i te roaraa o te taime e te atearaa o te vahi e faataa ê nei ia matou. Tera râ, te vaira te hinaaro e haapa‘o i te faaueraa a te Atua o Iseraela ia ho‘i faahou i to‘u fenua ai‘a, ia poro i te mau parau tumu o te parau mau mure ore, e ia faaite i te mau mea ta te Atua i heheu mai no te faaoraraa o to te ao nei, na te reira i tapo‘i i te tahi atu mau huru mana‘o.”3

No roto mai te puai o te Peresideni Taylor i to’na iteraa papu hohonu no ni‘a i te evanelia: “I te taime matamua a faaroo ai au i te evanelia, ua tupu te mana‘o i roto ia‘u e, te vaira te maitai i roto i te reira. Ua hinaaro vau eiaha te reira ia riro ei parau mau. Na ô a‘era vau e, ‘Mai te mea e, e parau mau, e mea ti‘a ïa ia‘u ia haapa‘o i te reira, no te mea, e taata parau ti‘a vau, ia ore ana‘e, eita ïa vau e ti‘aturi faahou ia‘u iho.‘ ”4

Te mau Haapiiraa a John Taylor

E maiti te mau pipi mau na te Fatu i te haapa‘o i To’na hinaaro.

E faatupu te Fatu i ta’na opuaraa faufaa rahi e i te ohipa ta’na i parau ra. E hopoi‘a na tatou i te haapa‘o i to tatou faaroo, ia mauruuru hope roa i te evanelia i roaa ia tatou, e ia haapa‘o hope roa i te mau titauraa, te mau ture, e ia titau i to’na mana, ma te haapa‘o i te aratairaa a te autahu‘araa mo‘a, tei mau i te mau taviri no te mau mea mo‘e o te heheuraa a te Atua, ma te faarahi i to tatou mau piiraa, e ma te faatura i to tatou Atua, ia ineine ho‘i tatou ia faatupu i to tatou haere‘a i ni‘a i te fenua nei, e ia riro ei haamaitairaa no te feia e haati nei ia tatou, e ia ninii i te mau haamaitairaa i ni‘a i to tatou hua‘ai, e ia haaparare i te mau parau tumu rahi o te ora mure, tei faataahia no te haamaitai, no te haamaramarama, no te faahanahana e no te faateitei i te feia atoa e haapa‘o i te reira.5

Ua parau Iesu e, “A rave mai i ta‘u zugo i ni‘a ia outou, e ia haapiihia outou e au, te marû nei ho‘i au e te haehaa o te aau, e e noaa ho‘i te ora i to outou varua.” [A hi‘o Mataio 11:29]. Eaha te zugo tei faautahia i ni‘a i te mau pipi na Iesu? Te zugo atoa ïa i tuuhia’tu i ni‘a ia outou. … Teie te parau: E haere outou ma to-‘u nei i‘oa e ma to‘u nei mana, ei pihaiiho ho‘i ta‘u varua ia outou. Oia mau atura, ua hoê te taata i roto i te faaroo, i te parau haapiiraa e i te parau tumu, mai ta te papa‘iraa e faaite ra. “A rave mai i ta‘u zugo i ni‘a ia outou.” Eaha te reira zugo? Te parau ra oia e, “E ao to tei marû: e riro ho‘i ia ratou te fenua. … E ao to tei mâ te aau: e ite ho‘i ratou i te Atua. … E ao to tei hiaai i te maitai; e faaîhia ho‘i ratou.” [A hi‘o Mataio 5:5,8,6]. Teie te huru zugo ta Iesu i tuu atu i ni‘a ia ratou, e teie atoa te huru zugo e tuuhia’tu i ni‘a ia outou—ia hiaai i te maitai, ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, ia ora i ta outou haapa‘oraa e ia haapa‘o i te mau parau tumu o te parau mau, e zugo teimaha anei teie? Tera tei titauhia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. “A rave mai i ta‘u zugo i ni‘a ia outou e ia haapiihia outou e au!” E mea nahea to’na raveraa i te reira? Ua haapa‘o oia i te hinaaro o to’na Metua, no reira, te hinaaro nei oia ia haapa‘o atoa ta’na mau pipi i to’na hinaaro.6

E hopoi mai te haapa‘o ore i te mau ture a te Atua i te mau mea fifi.

Ia au i te mau ture mure ore a te Atua e i te mau maitai mure ore o te mau mea e vaira ia’na ra i roto i te mau ao mure ore e i ni‘a atoa i te fenua nei, ua hope tatou paatoa i raro a‘e i te aratairaa e te faatereraa a te Atua, e ua titauhia ia tatou ia haapa‘o i ta’na ture e ia faaterehia e ta’na mau a‘oraa—e e haere rii atu â to‘u feruriraa i mua—e faatupu tatou i taua huero sitona ra, e aore râ, hoê ahuru tauasini milioni huero, i te mea e, eita e ti‘a ia tatou ia rave i te reira ma te ore tatou e faaterehia e taua mau ture ra o te titauhia no te faahotu i te tupuraa.

Taa‘e noa’tu i te reira, e mau tamarii ana‘e tatou na te Atua, e ere anei? Ia‘u i mana‘o te faaite nei te papa‘iraa e “E tamarii [ana‘e] tatou na’na; E Atua e e Metua ho‘i no te mau varua o te tino nei;” [a hi‘o Ohipa 17:28; Hebera 12:9] e no te mea ho‘i e, e Atua e e Metua oia no te mau varua o te tino nei, e ua hamani i te hoê ao i reira to te tino nei e parahi ai, e ua faataa i te mau mea atoa ei ora no to te tino nei, ei maa na ratou, te ahu, te faaearaa maitai, te au maite e te oaoa, e ua horo‘a ho‘i i te maramarama ia ratou e ua parau ia ratou ia haere e ia faatere i ni-‘a i te mau mea atoa o te natura ei maitai no ratou, aita anei ïa to’na e mana no te aratai e no te faatere ia tatou, no te titau ia tatou ia haapa‘o i ta’na ture? Ia feruri ana‘e tatou, e ere anei te reira i te mana ti‘a?

Te parau nei to te ao nei e, Aita, aita to’na e mana; o vau iho to‘u faatere; e taata ti‘amâ vau; na‘u iho e faataa i te e‘a ta‘u e haere, e te vai atu râ. Faatata roa te tahi mau Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te parau atoa mai te reira te huru; e ere mai te reira roa, tera râ, ua faito rii noa i te reira. “E taata ti‘amâ vau; e rave au mai te au i to‘u hinaaro, e te vai atu râ.” E faaite atu vau ia outou i te tahi atu tuhaa o te reira aamu. E anatemahia outou ia rave outou mai tei au i to outou hinaaro, maori râ, e mea au na outou ia rave e ia haapa‘o i te mau ture a te Atua. Eita e nehenehe ia tatou ia ofati i ta’na mau ture ma te faautua-ore-hia, eita atoa ho‘i e nehenehe ia tatou ia taataahi i te avae i teie mau parau tumu mure ore tei vai i roto i te mau mea atoa ra. Mai te mea e, ua titauhia i te mau mea atoa ia faaterehia e te ture, ia ore ana-‘e ra, ua mou ïa, no te aha ïa eiaha te taata? 7

Eita ta tatou e nehenehe e rave noa na ni‘a i to tatou mana‘o no te farii i te haamaitairaa a te Atua. Te mau taata atoa e tamata ia rave mai te reira, e ite ratou e, ua hape ratou. E iriti ê te Atua i to’na Varua ia ratou, e vai noa ratou ratou ana‘e, ia haere na roto i te poiri e tae roa’tu i te pohe ra. Ua titauhia ia tatou ia haamaitai atu â i ta tatou haapa‘oraa i te ture, ia ite tatou e, e mau tamarii tatou na te Atua, e o te Atua to tatou Metua, e eiaha oia ia faainohia na te tamarii haapa‘o ore, e aore râ, na te feia e aro nei i ta’na ture e to’na autahu‘araa. Te titau nei oia ia tatou ia ora i ta tatou haapa‘oraa, ia haapa‘o i Ta’na mau ture e ta’na mau faaueraa.8

Mai te mea e, e Feia Mo‘a tatou no te Atua, e mea titauhia ia haamata tatou i te haapii i te haapa‘o i te hinaaro o te Atua i ni-‘a i te fenua nei mai tei te ra‘i atoa ra: i te mea e, e ere te mau taata atoa o te parau e, e te Fatu, e te Fatu, o te tomo i roto i te basileia o te Mesia, o tei haapa‘o râ i te hinaaro o te Metua i te ao ra [a hi‘o Mataio 7:21]. I te tahi taime, e feruri tatou e, e nehenehe ta tatou e rave mai te au i to tatou mana‘o. E nehenehe ta tatou e rave mai te au i to tatou mana‘o, e rave atoa ïa te Atua mai te au i To’na mana‘o; no ni‘a i te mau parau atoa e te mau mana‘o huna atoa e haavahia ai tatou, ua parauhia mai ia tatou e. …

Aita tatou i haere mai i ô nei no te haapa‘o i to tatou iho hinaaro, i te hinaaro râ o to tatou Metua i te ao ra. Te feruri nei te tahi mau taata e, mea maitai roa ratou, e, ia au i ta ratou parau, “aita’tu ai,” tera râ, e ite ratou e, aita ratou e haapa‘o nei i te hinaaro o te Atua. E feruri paha ratou e, e vahine e e tamarii ta ratou, e ti‘a mai râ ratou i ni‘a no te hi‘o e, aita a ratou te reira mau mea atoa, e ua ere ratou i te mau haamaitairaa rarahi e rave rahi o ta ratou i oaoa oioi, hou te papuraa o te reira. Ma to tatou aroha atoa, to tatou maitai atoa e to tatou marû atoa i ni-‘a i to tatou mau taeae e to tatou mau tuahine, e i ni‘a i te mau taata atoa, eita e ti‘a ia tatou ia ofati i te ture a te Atua, eita ho‘i e ti‘a ia ofati i te mau parau tumu Ta’na i tuu mai, ma te faautuaore-hia. Te titau nei oia ia tatou ia haapa‘o tatou i te mau mea maitai i mua Ia’na, e ia ore ra, e aufau tatou i te utu‘a no to tatou faaru‘eraa i te parau maitai.9

Mai te mea e, e roaa i te Fatu te hoê nunaa o te haapa‘o i ta’na ture, i reira paha e nehenehe ai e haamau i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei. Ia ore râ, hoê noa iho ïa rave‘a e ti‘a ai ia’na ia faati-‘a i to’na basileia maori râ, ia tahiti ê atu ia ratou mai ni‘a atu i te fenua nei, e aore râ, ia haapae i to’na basileia e tae roa’tu i te tahi atu anotau; i te mea e, eita e ti‘a ia faati‘a i to’na basileia mai te mea e, aita e vaira te hoê nunaa e faaroo ia’na. …

… Ia ore te haapa‘o, e iriti-ê-hia te Varua o te Atua. Eita e nehenehe i te taata ia tapea i te reira ma te orurehau i te mau mana e te mau a‘oraa a te ekalesia e a te basileia o te Atua.10

E hopoi mai te haapa‘o i te mau haamaitairaa i teie oraraa e i te oraraa a muri a‘e.

Eaha te ohipa a te taata i ô nei? O te faaroo ïa i te mau auvaha parau a te Atua i rotopu ia tatou nei; Ia haapa‘o tamau noa tatou i te mau faaueraa a te Atua, eita tatou e mata‘u i te ino; inaha, ei pihaiiho ho‘i te Fatu ia tatou i roto i teie oraraa e i roto i te oraraa a muri atu.11

Ua parau o Iesu Mesia e, “E hau ta‘u e vaiiho ia outou nei: e ere mai ta to te ao nei horo‘a ta‘u horo‘a ia outou.” (Ioane 14:27). I te mau vahi atoa tei reira taua hau ra, e tupu atoa ïa te mahanahana e te maitai i roto i te varua o te feia atoa e apo i te reira. E au ïa mai te hupe o te po‘ipo‘i i ni‘a i te raau rii poihâ. Teie hau, e horo‘a ïa no ô mai i te Atua ana‘e ra, e i ia’na ana‘e ra e roaa mai ai te reira, na roto i te haapa‘oraa i ta’na ture. Ia hinaaro te hoê taata i te faatupu i te hau i roto i to’na utuafare, e aore râ, i rotopu i to’na mau hoa, e faatupu oia i te reira i roto i to’na iho aau; no te mea, e roaa te hau mau na roto ana‘e i te ture e te mana o te ra‘i i hamanahia, e na roto ho‘i i te haapa‘oraa i te mau ture.12

Ua haapii tatou e, te ora nei te Atua; ua haapii tatou e, ia ti-‘aoro tatou ia’na, e faaroo mai oia i ta tatou mau pure; ua haapii tatou e, te maitai rahi o te oaoa o te taata nei, o te mata‘uraa ïa i te Atua e te haapa‘oraa i ta’na mau ture e ta’na mau faaueraa; ua haapii tatou e, e ohipa na tatou ia tamata i te faatupu i te oaoa e te maramarama i roto i te mau taata atoa, e taua oaoa ra e taua maramarama ra, e roaa ïa na roto ana‘e i te haapa‘oraa i te mau ture a te Atua.13

Te ti‘aturi nei tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e, ua faaho‘i-faahou-hia mai teie evanelia, e i muri iho, ua ite tatou e, ua roaa te reira ia tatou. Tei ia‘u nei te reira, e tei ia outou atoa na; e na roto i te haapa‘oraa i to’na ra mau parau tumu e te fariiraa i te Varua Maitai, ua ite outou e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e, na te Atua teie ohipa, e mai te mea e, aita outou i ite i te reira, no te mea ïa e, aita outou e ora nei i ta outou haapa‘oraa e aita e haapa‘o nei i te mau faaueraa a te Atua; Ua parau te Mesia e, “O tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro, e ite ïa i ta‘u e haapii nei e na te Atua, e na‘u iho.” [Ioane 7:17].14

Tei ia tatou te rave itoitoraa i te ohipa i roto i to tatou mau piiraa, eita râ e ti‘a ia tatou ia na reira, maori râ, tei raro a‘e tatou paatoa i te aratairaa e te faatereraa a te Manahope—oia ho-‘i, te feia aore e haapa‘o i te ture a te Atua, e ore ïa e nehenehe ia ratou ia rave i te reira. Te feia râ e haapa‘o i te ture a te Atua, e nehenehe ïa ia ratou ia rave i te reira ma te ohie, inaha te na ô ra Iesu e: “A rave mai i ta‘u zugo i ni‘a ia outou e ia haapiihia outou e au; te marû nei ho‘i au e te haehaa o te aau: e e noaa ho‘i te ora i to outou varua. Te marû nei ho‘i ta‘u zugo e te mâmâ nei ta‘u hopoi‘a.” [Mataio 11: 29–30]. I teie nei, mai te mea e, e haapa‘o tatou i te Atua e i te varua e parahi ra i roto ia tatou, i reira to tatou maramarama e riro ai mai to te taata parau ti‘a ra i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra; ia ore râ tatou e haapa‘o i te ture e te parau e te faanahoraa o te Ekalesia e o te Basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e riro te maramarama i roto ia tatou ei poiri, e, mai tei parauhia ra, aue ïa te rahi o te reira poiri! [A hi‘o Mataio 6:23].15

Ia haehaa te taata, ia ma e ia viivii ore, e ia imi i te aratairaa a te Fatu, ia imi i te maramarama o To’na Varua Maitai no te aratai ia ratou na ni‘a i te e‘a o te ora, ia maramarama ho‘i ratou i Ta’na ture, i Ta’na parau e i To’na hinaaro—e ia haapa‘o i te reira mai tei parauhia ia ratou ra—e haamaitaihia ïa taua mau huru taata ra, taua mau taeae e taua mau tuahine ra tei pee i teie faanahoraa, tauasini atu rahiraa taime to ratou maramaramaraa i te mau mea a te Atua, i te feia tei haapa‘o ore, tei tau‘a ore, tei haamaamaa, e tei haafaufaa ore i te mau haamaitairaa e te mau rave‘a tei pŭpŭhia’tu ia ratou ra. E riro te maramarama i roto i taua mau taata ra ei poiri, area te e‘a o vetahi ê ra, e au ïa i to te taata parau ti‘a ra i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra. [A hi‘o PH&PF 50:24].16

To tatou ora e to tatou oaoa e te tao‘a-raa-hia tatou, tei te huru ïa o to tatou haapa‘o i te Atua e i Ta’na mau ture, e to tatou faateiteiraa no teie oraraa e no te oraraa a muri atu, tei te huru atoa ïa o teie mau mea nei. Mai te mea e, e tuuhia mai te rave‘a i roto i to tatou rima, e ani ïa tatou i to tatou Metua ia tauturu mai ia tatou ia faaohipa maitai i te reira, e, mai ta‘u i parau ra, e ani tatou ia’na ia horo‘a mai i te maa e au ia tatou no te hoê mahana, e a haamauruuru ai ia’na no te reira; mai te au i tei ravehia e te mau tamarii no Iseraela. Na te mau melahi i horo‘a mai i te mana ia ratou i tera mahana e tera mahana. Aita vau i ite eaha râ te huru o ta ratou maa, e aore râ, na vai i hamani i ta ratou faraoa; ua hopoi mai râ ratou i te mana. “Ia ore ia faarahihia ta tei ohi i te mea rahi ra, ia ore ho‘i ia faaitihia ta tei ohi i te mea iti ra.” [Exodo 16:18]. Te feruri nei au e, mai te reira atoa tatou i te tahi taime. Aita te mau melahi e faaamu nei ia tatou i te mana, te aupuru nei râ te Atua ia tatou, e e haamaitai noa vau i te i‘oa o te Atua o Iseraela i te mau taime atoa; e ia mata‘u ho‘i tatou i te Atua e ia rave i te maitai, … e riro tatou, te mau taata no Ziona, ei mau taata tao‘a rahi roa a‘e i te mau taata atoa.17

Te haamana‘o nei au i te taime matamua a porohia mai ai te Evanelia ia‘u—hou a bapetizohia ai au; ua faaroo vau i te tahi mau parau mai teie te huru: “I teie nei, aita ta matou e fafauraa taa‘e na oe, maori râ, te maitai o te Atua mai te mea e, e ora oe ma te parau ti‘a e ma te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. E hamani-ino-hia oe, e oto oe, e tapeahia oe e aore râ, e taparahipohe-hia oe no te iteraa papu ta oe e faaite, no te haapa‘oraa te titauhia ia oe ia haapa‘o; tera râ, e nehenehe ta matou e fafau atu ia oe e, mai te mea e, e na reira noa oe, e roaa ia oe te ora mure ore.” 18

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • I to outou mana‘oraa no te aha te Fatu i titau ai ia tatou ia haapa‘o? Eaha te tahi mau haamaitairaa Ta’na i fafau mai ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou?

  • Eaha te tahi mau mea tei tupu i ni‘a ia outou tei faaite mai ia outou i te mau haamaitairaa o te haapa‘o? I to outou mana‘oraa no te aha outou i maitai ai ia haapa‘o ana‘e outou?

  • No te aha te ti‘amâraa i riro ai ei tuhaa faufaa no te haapa‘o? E mea nahea te haapa‘o i te faariro ia tatou ei feia ti‘amâ?

  • E mea nahea te haapa‘o i te tauturu ia tatou ia haapuai i to tatou iteraa papu? Eaha ta te haapa‘o e faatupu i ni‘a i te iteraa papu o te hoê taata? I to outou mana‘oraa eaha ta te Peresideni Taylor e parau ra a parau ai oia e, “Eita ta tatou e nehenehe e rave noa na ni‘a i to tatou mana‘o no te farii i te haamaitairaa a te Atua”

  • Mai te mea e, to tatou faaoraraa, tei te huru ïa o to tatou haapa‘o, eaha ïa te ti‘a ia tatou ia rave no te haapii i te reira parau tumu i ta tatou mau tamarii?

  • Eaha te tumu e farii noa ai te feia haapa‘o i te mau tamataraa? (A hi‘o atoa PH&PF 58:2–5). No te aha e mea faufaa ia vai haapa‘o noa noa’tu te mau tamataraa teimaha?

Te mau Papa‘iraa mo‘a:Mataio 11:29–30; Ioane 7:17; 14:15; 1 Nephi 3:7; Alama 3:26–27; PH&PF 58:26–29; 130:20–21

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 212.

  2. A hi‘o B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 65–67.

  3. The Life of John Taylor, 67–68.

  4. The Gospel Kingdom, 369.

  5. The Gospel Kingdom, 90–91.

  6. Deseret News (Tahepetoma), 1 no Tenuare 1873, 729.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 8 June 1880, 1; tauihia te paratarafa.

  8. The Gospel Kingdom, 230.

  9. Deseret News (Tahepetoma), 2 no Tiurai 1884, 370.

  10. Deseret News (Tahepetoma), 9 no Tenuare 1861, 353.

  11. The Gospel Kingdom, 212.

  12. The Gospel Kingdom, 319.

  13. The Gospel Kingdom, 30.

  14. Deseret News: Semi-Weekly, 26 Feb. 1884, 1.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 24 no Mati 1885, 1.

  16. Deseret News: Semi-Weekly, 1 no Tenuare 1884, 1.

  17. Deseret News: Semi-Weekly, 14 no Atete 1883, 1.

  18. Deseret News: Semi-Weekly, 28 no Atopa. 1884, 1.

Hōho’a
boy being baptized

“Ua haapii tatou e, te maitai rahi o te oaoa o te taata nei, o te mata‘uraa ïa i te Atua e te haapa‘oraa i ta’na mau ture e ta’na mau faaueraa.”

Nene’i