Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8: Ta Tatou Ohipa Misionare


Pene 8

Ta Tatou Ohipa Misionare

Aitâ vau i ite i te mau misionare i te haereraa e poro i te evanelia [ma te feruri ore] e, te haere nei ratou no te rave i te hoê tuhaa i roto i te hoê o te mau ohipa rahi roa a‘e aitâ i horo‘ahia a‘e nei i te fetii taata nei.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Ua rave o Elder John Taylor i ta’na tau misionare i roto iho i te fenua Marite e i rapae i te fenua Marite, e rave rahi tau misionare ta’na i rave i roto i te area matahiti 1839 e 1857. Ua itehia to’na faaroo rahi e to’na iteraa papu puai i roto i te mau taime fifi a poro haere ai oia, i te tahi mau taime aita e moni e aita ho‘i e maa. Ua ti‘aturi oia e, na te Fatu e paruru ia’na e to’na utuafare, e na’na e horo‘a mai i te mau rave‘a ia’na no te poro i te evanelia.

Teie te hoê hi‘oraa no ni‘a i te mana tauturu o te Fatu o tei tupu i muri noa a‘e i to Elder Taylor faaru‘eraa i to’na utuafare i Montrose, Iowa, no te haere e poro i te evanelia i Peretane. Te ratere ra oia na Indiana, roohia ihora oia i te hoê ma‘i rahi, faaea a‘era oia e rave rahi hepetoma i roto i te hoê hotera no te ti‘a‘i ia ora to’na ma‘i. I taua taime ra, ua haapii o Elder Taylor i te evanelia i roto i te mau rururaa ta’na i faatupu i pihaiiho i te hotera, noa’tu e, e mea parahi noa oia, paraparau noa ai i te rahiraa taime. Ua ite a‘era te mau taata i haere mai e faaroo ia’na e, noa’tu to’na mau fifi, aita roa oia i ani noa a‘e i te moni. No reira, ua haafatata maira te hoê o ratou ia’na, e na ô maira: “Taylor tane, e ere ta oe raveraa mai ta te rahiraa orometua e rave nei; aita roa oe e faahiti nei i te hoê noa a‘e parau no ni‘a i to oe huru e no ni‘a ho‘i i te moni, inaha ho‘i, ua ma‘ihia oe i te tahi mau taime, e e mea papu e, e mea teimaha roa te mau tarahu no te taote, no te hotera e te tahi atu mau mea e aufau. Ua paraparau vau e te tahi mau hoa i teie mau mea, e te hinaaro nei matou e tauturu ia oe.”

Ua farii poupou o Elder Taylor i te reira tauturu e ua ti‘a ia’na ia haere i mua i roto i to’na tere, inaha, ua pee pauroa ta’na mau tarahu. No ni‘a i teie ohipa tei tupu, teie te parau a Elder Taylor, “E rahi a‘e to‘u ti‘aturi i te Fatu i te ti‘aturi i te mau arii atoa o teie nei ao.” 2 Na roto i to’na ti‘aturi i te Fatu e to’na itoito i te haapii i te evanelia i te mau taata, ua riro o John Taylor ei hi‘oraa papu no tatou i roto i te huru no te raveraa i te ohipa misionare.

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Na roto i te ohipa misionare, e noaa i te mau taata atoa te ite i te oraraa e te tahuti ore.

Tei ô nei tatou no te tahi opuaraa; ua hamanihia te ao nei no te tahi opuaraa; … no te tahi opuaraa i tuuhia ai te evanelia i roto i tera u‘i e tera u‘i, i rotopu i tera nunaa e tera nunaa tei heheuhia’tu te evanelia, e i teie mahana, te haapa‘o nei tatou i te reira faanahoraa. Ua aratai te Fatu ia tatou mai ta’na i aratai ia Iseraela, e mai ta’na atoa i aratai i te ati Nephi na Ierusalema mai, e tae noa’tu i na opu tino ahuru, e i te tahi atu mau taata, i roto i to ratou mau tere i tera vahi e tera vahi. Ua aratai oia ia tatou, e te ohipa matamua ta’na i rave i ni‘a ia tatou … Maori râ, te faataeraa mai i ta’na evanelia, ma te heheu atu na mua roa, ia Iosepha Semita ra, e ma te mana i horo‘ahia ia’na e te Manahope, e ma te farii i to’na piiraa na roto i te autahu‘araa mo‘a no te ra‘i mai, e ma te faauehia ia horo‘a i te reira ia vetahi ê ra, ua na reira oia, e ua na reira atoa te tahi atu mau taata, e mea na reira ho‘i te evanelia i tae mai ai ia tatou nei i roto i te mau nunaa tei reira tatou te parahiraa.

E ia haere teie feia e poro i ta’na evanelia, ua haere ratou, mai ta Iesu i parau ra, eiaha no te imi i to ratou “hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei to’na ia ratou,” [a hi‘o Ioane 5:30] e ia rave amui i te ohipa e te autahu‘araa mo‘a i ni‘a i te fenua nei no te faaite i te mau parau tumu ti‘a. No reira ua haere ratou i rotopu i te mau nunaa, e e rave rahi tauatini e ahuru atu i te tauatini e milioni atu rahiraa taata tei faaroo i to ratou iteraa papu; area râ, mai te au i mutaa ihora, mai te reira atoa i te mau mahana hopea nei. Te parau ra Iesu e— “Te atea nei ho‘i te uputa e te aano nei te e‘a e tae atu ai i te pohe; e e rave rahi tei na reira i te tomo. Te apiapi râ o te uputa e te piri ho‘i o te e‘a e tae atu ai i te ora, e te iti ho‘i o te feia i ite atu i te reira.” [A hi‘o Mataio 7:13–14]. Mai tera te huru i roto i te mau u‘i atoa e i roto i te mau nunaa atoa i reira te pororaahia te evanelia i te mau taata.3

Ua faaho‘i faahou mai te Atua i te evanelia no te faatupu i te ora e te tahuti ore o te taata nei; e ia ore ho‘i te ite o te evanelia, aita atoa ïa e ite no ni‘a i te ora e te tahuti ore; e ore ho‘i te taata e haro‘aro‘a i teie mau parau tumu maori râ ia faaitehia’tu te reira ia ratou. … I te matararaa te ra‘i e a fâ mai ai te Metua e te Tamaiti e a heheu mai ai i te mau parau tumu o te evanelia ia Iosepha, e i te faaho‘i-raa-hia mai te Autahu‘araa mo‘a, e i te faati‘a-faahouraa-hia te Ekalesia e te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, i reira i horo‘ahia mai ai te mau haamaitairaa rarahi e ti‘a i te taata nei ia farii. Mai te mea e, e maramarama ratou i te reira, e riro ïa ei haamaitairaa rahi a‘e ta te Atua e horo‘a i te taata nei.4

E hopoi‘a na tatou ia tauturu i te Fatu na roto i te ohipa misionare.

I teie mahana, mai te tahi atu mau tau, ua hinaaro te Fatu ia haaputuputu i te mau taata e haapa‘o i to’na hinaaro, e haapa‘o i ta’na mau faaue, e faaroo i ta’na mau parau a‘o, e rave i ta’na i faaue. …I teie mahana, mai te mau mahana i mutaa ra, e faatae mai te Fatu i ta’na parau na roto i te feia ta’na i maiti; e maiti oia i ta-’na iho auvaha parau ma te tono ia ratou i rotopu i te taata nei. E ia haere te mau peresibutero no Iseraela, na ô atura oia ia ra-tou i roto i te tahi heheuraa— “A haere ana‘e, e haere ho‘i ta‘u mau melahi na mua ia outou, e e pee ho‘i ta‘u varua ia outou.” [A hi‘o PH&PF 84:88]. E ua haere ana‘e ratou, e ua haapa‘o te Atua i ta’na parau, e e rave rahi outou, i taua taime ra i roto i te mau nunaa êê, ua faaroo outou i te parau ora, e i to outou faarooraa i te reira, ua ite e ua haro‘aro‘a a‘era outou mai ta Iesu iho i parau ra e— “E faaroo ta‘u ra mamoe i to‘u reo, e ua ite ratou ia‘u, e e pee mai ratou ia‘u, e ore ratou e pee i te taata ê, e aore ho‘i ratou i ite i to te taata êê reo.” [A hi‘o Ioane 10:5,27]. Ua faaroo outou i te reo o te parau mau, apitihia mai e te varua o te Atua, e ua faatupu i te mana‘o maitai i roto ia outou, e ua titau ihora outou ia haapa‘o. …

I teie nei ua haaputuputuhia tatou no te tauturu, eaha ïa te ohipa e rave: Ia haapa‘o i to tatou iho maitai? Aita. Ia haaputu i te tao‘a? Aita. Ia roaa e ia faaô ia tatou i roto i te mau mea maitai o teie nei oraraa? Aita, e rave râ i te hinaaro o te Atua e ia horo‘a ia tatou iho, e to tatou mau taleni e to tatou mau ite, to tatou maramarama, e ia faaitoito i te raveraa i te mau opuaraa a Iehova e ia tauturu i te faatupuraa i te hau e te parau ti‘a i ni‘a i te fenua nei. Ia au i ta‘u i maramarama, teie ïa te tumu i tae mai ai tatou i ô nei, eiaha no te haapa‘o i ta tatou iho mau ohipa ma te vaiiho i te Atua e i to’na basileia ia rave mai ta ratou e hinaaro. Te anaanatae nei tatou paatoa i te ohipa rahi a te Atua i te mau mahana hopea nei, e e mea ti‘a ia tatou paatoa ia riro ei apiti i roto i te ohipa.5

Ua faatoro‘ahia vau ei Peresibutero na roto i te mana mau, e ua haere au e poro haere i teie nei Evanelia. Ua haere atoa te tahi atu mau Peresibutero mai ta‘u i na reira, i roto i te mau nunaa o teie nei tau, ma te haapii i taua parau haapiiraa ra, e ma te pûpû atu ia ratou i te mau fafauraa. E ere te tahi pae o ratou i te mea ite roa; e ere ho‘i te tahi pae i te mea haapii-maitai-hia. E mau taata mataro noa hia teie mau Peresibutero. I te tahi taime, e toro‘a hoo tao‘a to te hoê misionare, i te tahi taime, e auvaha ture ïa, e taata tapu raau, e taata hamani parpaing, e taata patepate, e taata faaapu, e aore râ, e feia rave ohipa matarohia, tei te huru. Area râ, tei raro a‘e paatoa ratou i teie nei faaururaa e te varua, ma te haere paatoa ei misionare no te poro haere i te Evanelia maramarama, e te ora e te faaoraraa. Ua noaa ia ratou te mau tao‘a o te ora mure ore, e ua ti‘a ia ratou ia faaite atu i te reira ia vetahi ê; e ua horo‘ahia mai te reira mau fafauraa ia ratou.

Outou o te faaroo mai nei ia‘u i teie avatea e tae noa’tu ia outou e raverahi tauatini, ua faaroo outou i teie mau parau tumu, ua horo‘ahia’tu taua mau fafauraa ra ia outou; e ia haapa‘o ho‘i outou i te Evanelia, e faarii atoa ïa outou i te reira varua; e o outou to‘u mau ite no te parau mau o te mau mea ta‘u e poro haere nei ia outou, e o te Varua e te mana o te Atua o te tae mai na roto i te haapa‘oraa i te Evanelia, e e ore outou e huna i te reira. E ore roa teie amuiraa e huna i te reira. Ia haapa‘o ho‘i outou i te mau ture a te Atua, e i Ta’na mau faaueraa, e ua bapetizohia ia matara ta outou hara, e ua tuuhia te rima i ni‘a ia outou no te fariiraa i te Varua Maitai, ua farii ho‘i outou i te reira; e te ora nei outou ei mau ite i mua i te Atua. Teie te hoê mea huna aore to te ao nei e haro‘aro‘a ra i te reira. … Ua noaa ia tatou te mau parau tumu o te ora mure ore, e te rave nei no te hoê opuaraa mure ore; e te rave nei tatou no te patu i te Ziona o te Atua, i reira ho‘i e nehenehe ai e haapii i te parau ti‘a, e i reira ho‘i e paruruhia ai te taata, e i reira ho‘i e porohia ai te ti‘amâraa i te mau taata atoa, i te mau huru iri atoa, i te mau huru haapa‘oraa atoa, e i te mau huru nunaa atoa.6

Ta tatou hopoi‘a, o te pororaa ïa i te Evanelia i te mau taata atoa. … E te rave nei tatou i te reira noa’tu te pato‘iraa a te taata, e na roto i te i‘oa o te Atua, e rave mau tatou i te reira. … E mai te mea e, e here ratou i te diabolo hau atu i te Atua, e ti‘a ia ratou ia na reira, e hopoi mai râ te reira i te pe‘apea e te oto e te ati e te tama‘i e te haamaniiraa toto. Inaha, e aro te tahi nunaa i te tahi nunaa, te tahi fenua i te tahi fenua; e haamouhia te mau terono; e e haapurarahia te mau basileia i na mata‘i e maha ra, e aueue te mau mana e ati a‘e te fenua nei; i reira te Fatu e haere mai ai no te haava i te mau nunaa; no reira, e mea titauhia ia tatou ia ite i te ohipa ta tatou e rave nei, e ia parau tatou e, e feia mo‘a tatou no te Atua, eiaha ïa e faahua paieti, ia î râ tatou i te parau mau e te haavare ore e ia rave itoito i ta tatou ohipa i roto i to tatou ti‘araa, e ia faatura i to tatou Atua.

Tera ta te Atua e titau nei ia tatou. E ia patu i te mau hiero, e nahea atu ai? Ia rave i te ohipa i reira. Ia hopoi i te evanelia i te mau nunaa o te fenua nei. E ia haaputuputu i te taata i reira. E i muri iho? E patu â i te mau hiero. Eaha atu â? E imi i te taata no te rave i te ohipa i roto.7

E haapii te mau misionare i te parau mau mure ore na roto i te puai e te mana o te Atua.

E taa‘eraa rahi to rotopu i te huru no ta tatou pororaa i te evanelia e ta to te ao nei. Te rahiraa o teie mau taata … e poro ratou i te evanelia ia au i te hinaaro o te taata; area râ, te taa‘eraa rahi roa i rotopu ia tatou e o ratou, maori râ, te haere nei tatou na roto i te i‘oa o te Atua o Iseraela, ma te turuhia tatou e to’na mana, to’na paari e to’na maramarama, no te poro i te mau parau tumu o te parau mau mure ore Ta’na i horo‘a mai ia tatou nei; area ratou ra, te haere nei ïa ratou e poro i te mau mea ta ratou i apo mai i roto i te mau fare haapiiraa.

Te haere nei ta tatou mau orometua i rotopu i te ino. … Ia haere ratou, aita to ratou faaineineraa i hau atu i te mau ite tumu o te haapiiraa tei titauhia i te mau taata atoa ia roaa; e ere râ te parau ta ratou e haere atu e haapii, te mau parau tumu râ. I mua i te hoê amuiraa taata tei ite i te ture a te Atua, e mata‘u paha ratou e te taiâ rii ia paraparau, tera râ, ia haere ratou e ia ti‘a i mua i to te ao nei, e apee te Varua o te Fatu te Atua ia ratou, e turu te Fatu ia ratou ma te horo‘a ia ratou i te paari, “eita roa e ti‘a i to ratou mau enemi atoa ia faaore mai e ia pato‘i mai.” [A hi-‘o Luka 21:15]. Tera te fafauraa tei horo‘ahia’tu i te mau tavini o te Fatu o te haere ma te ti‘aturi Ia’na.8

Ua tuea noa te huru o teie mau taurearea i to tatou huru: ua roaa ia ratou te varua o te ora, o te ite e te maramarama, te horo‘a o te Varua Maitai, e o ratou te ve‘a o Iehova Rahi, Ta’na i maiti, i faataa e i faatoro‘a no te haere e poro i To’na hinaaro i te mau nunaa o te fenua nei. Aita ratou e haere nei i roto i to ratou iho i‘oa, e aore râ, i to ratou iho puai, i roto râ i te i‘oa, i te puai e i te mana o te Atua o Iseraela. Tera to ratou ti‘araa, e ia ti‘aturi noa ratou i te Atua ma te rave itoito i ta ratou ohipa, e ma te haapa‘o i te mau parau tumu o te parau mau, e ma te pato‘i u‘ana i te faahemaraa e te mau huru peu iino atoa, e noaa ïa te mana o te Atua ia ratou, e na te Atua e faahamama i to ratou vaha, no te faahaama’tu i te paari o te feia paari, e e parau ratou i te mau mea e maere ai ratou iho e te feia atoa i faaroo ia ratou ra.

Te parau nei au i teie mau taeae e, a faaineine e a rave i ta outou misioni ma te itoito. Eiaha e haapeape‘a i te mana‘o no to te ao nei; eiaha e haapeape‘a i te mana‘o no te moni e no te kilo. A ti‘aturi i te Atua, a haapa‘o i to outou faaroo, a rave i te ohipa i roto i to outou piiraa, faahaehaa i to outou aau i mua i te Atua, a ti‘aoro Ia’na i te vahi mo‘emo‘e e Na’na e faaineine i te e‘a i mua ia outou.9

E mea ti‘a ia tatou ia faaineine ia tatou i te pae varua ia riro tatou ei mau misionare maitai.

Area râ, te parau nei au i te feia e haere nei i te misioni e, e mea ti‘a ia ratou ia haapii maite i te Bibilia, te Buka a Moromona, te Buka no te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, e ta tatou mau buka atoa, ia ite maitai ratou i te mau parau tumu o to tatou faaroo. Te parau atoa nei au i te tahi atu mau feia apî o te ore e haere i te misioni, o te haere atu râ i te hoê taime araua‘e iho, te parau nei au e, e mau mea faufaa rahi roa teie no ratou, hau atu i ta ratou e rave nei i teie taime. E mea ti‘a tatou ia patuhia e ia faaitoitohia e te parau mau. E mea ti‘a ia tatou ia ite i te mau parau tumu, te mau parau haapiiraa e te mau oro‘a o te Ekalesia e o te Basileia o te Atua.

I roto i te Buka o te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, ua faauehia ia tatou ia imi i te paari mai te au i te imiraa i te mau tao‘a faufaa i hunahia ra, na roto i te tai‘oraa e na roto ho-‘i i te faaroo; ia ite maitai tatou i te aamu e i te mau ture o te nunaa tei reira tatou te oraraa, e o te mau nunaa o te fenua nei e ti‘a‘i [a hi‘o PH&PH 88:78–80, 118]. Ua ite au e, ia rave te feia apî i te ohipa na ô nei, haere i roto i te mou‘a, rave i te ohipa i te faaapu, haere e mata‘ita‘i i te teata taata ora, e te vai atu ra, aita ratou e tau‘a rahi roa i teie mau mea; ia piihia râ ratou no te rave i te hoê tuhaa o te ohipa, e rave rahi o ratou o te tatarahapa i te mea e, aita ratou i tau‘a rahi roa i te mau haapiiraa i horo‘ahia ia ratou, e aita ho‘i i haapapu i to ratou iteraa i te Bibilia, te Buka a Moromona, e te Buka no te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau.10

Te huru taata ta tatou e hinaaro nei no te ta‘ita‘i i teie evanelia, o te mau taata ïa e faaroo to ratou i te Atua; te mau taata e faaroo to ratou i ta ratou haapa‘oraa; te mau taata e faatura ratou i to ratou autahu‘araa; te mau taata e ti‘aturihia e te feia e ite ia ratou, e o ta te Atua e ti‘aturi. … Te hinaaro nei tatou i te mau taata tei î i te Varua Maitai e i te mana o te Atua. … Te mau taata e nehenehe e hopoi i te parau no te ora mure ore i roto i te mau nunaa, ei mau taata hi‘oraa tura, te haavare ore, te viivii ore e te aau mâ; teie ïa ta te Atua i faaue mai ia tatou, e tamata tatou i te rave i te reira e ti‘a‘i.11

Ei faaroo to tatou e ei itoito ho‘i no te rave i ta tatou ohipa misionare.

E mea fifi mau ia haafatata’tu i te mau nunaa o te fenua nei, … te ino aitâ i itehia a‘e nei e te aau o te taata nei—te tama‘i, te haamaniiraa toto, e te anoraa, te otoraa e te ati, te ma‘i, te o‘e e te aueueraa fenua, e taua mau ino atoa i faaitehia mai e te mau peropheta, e tupu mau te reira. … E na tatou, te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e imi ia haro‘aro‘a papu i ta tatou hopoi‘a. …

… Te vai ra te tahi mau mea o te haafifi nei i te taata, i te tahi taime, ia rave i te misioni mai ta ratou i rave na i to ratou apîraa ra, no to ratou matahiti paari, no te tahi mau ati o te tino e te tahi atu mau mea. Noa’tu râ i te reira, e mea pinepine au i te haamâ i to‘u iteraa i te peu a te tahi mau pŭpŭ o ta‘u e parau nei ia piihia ana‘e ratou e haere i te misioni. E otoheraa ta te tahi, na reira atoa te tahi atu. E mea ohie a‘e ia pii e piti e aore râ, e toru hanere taata, a piti ahuru matahiti i mairi a‘e nei, i te pii ia ratou i teie anotau. Nahea outou i te parau i tera? Te tahi tumu, o te hupehupe ïa.12

Teie rahiraa feia tino itoito e vai nei, ahani to ratou faaroo i te Atua i puai rii a‘e, e ahani e ti‘a ia ratou ia ite i te mau ino e tae mai i ni‘a i te fenua nei, e ahani ratou i ite i te mau hopoi‘a o te autahu‘araa ta te Atua i horo‘a mai ia ratou ra, e ineine ïa ratou no te vavahi i te mau paruru e ia parau e, Teie au, a tono ia‘u; Te hinaaro nei au e haamaitai i te fetii taata nei. Mai te mea e, i haere mai Iesu e imi e e faaora i tei mo‘e ra, te hinaaro nei au ia roaa atoa taua huru varua ra ia‘u.13

Ua ratere haere au e rave rahi hanere tauatini maire no te poro i te evanelia; ma te ta‘ita‘i ore i te pute moni e te parau tipeeraa, ma te ti‘aturi i te Fatu. Ua faaru‘e anei oia ia‘u? Aita e aita roa-’tu. Ua roaa noa te mau mea atoa i hinaarohia e au, e te arue nei au i te Atua to‘u Metua i te Ao ra no te reira. Ua faaô vau ia‘u i roto i ta’na ohipa, e ua parau mai oia ia‘u e, e paturu oia ia‘u i roto i te reira. Ua tapea oia i te ti‘aturiraa ta‘u i faauta i ni‘a ia’na; e mai te mea e, aita vau i tapea i ta‘u, te hinaaro nei au ia faaore mai oia i ta‘u hapa, e ia tauturu mai ia‘u ia haapa‘o maitai a‘e. Tera râ, ua haapa‘o maitai te Fatu, e aita vau i ere noa a‘e i te maa, e aore râ, i te inu, e aore râ, i te ahu, e aita vau i fifi noa a‘e no te ratere i te mau vahi atoa ta‘u i hinaaro i te haere.14

E ti‘aturiraa rahi a‘e to‘u i te feia e haere atu i rapae i teie rururaa ma te ite maite i to ratou ino e to ratou paruparu, i te feia e feruri e, ua maramarama ratou i te mau mea atoa, e ua ite ratou nahea ia haapii i te mau huru mea atoa. No te aha? No te mea, ia ti‘aturi te taata ia ratou iho, mai te huru ïa e, te ti‘aturi ra ratou i te au‘a parari (aita ta te au‘a parari e ohipa maitai e horo-‘a mai); Ia ti‘aturi râ ratou i te Fatu, e ore ïa ratou e ino. … Te Fatu to ni‘a a‘e i te mau mea atoa, te ara nei Oia i ni‘a i To’na mau taata, e mai te mea e, e tamau noa teie mau taeae i te ti‘aturi i te Atua …, e vai ïa To’na Varua i ni‘a iho ia ratou, no te haamaramarama i to ratou feruriraa, no te faananea i to ratou aravihi e no te horo‘a i te paari e te maramarama ia ratou i te taime e titauhia. Eiaha ratou e mata‘u i te paari o te ao nei; i te mea e, aita te paari o te ao nei e faito i te paari ta te Fatu e horo‘a i To’na Feia mo‘a; ia tamau noa ho‘i teie mau taeae i te haapae i te ino, e i te haapa‘o i ta ratou haapa‘oraa, e i te ti‘aturi i te Fatu na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaue, aita ïa ratou e mata‘u; e au teie parau no te Feia mo‘a e hope roa, e no teie atoa mau taeae.15

Noa’tu eaha te huru o to ratou aau, e haere te mau (misionare) mai te mau melahi o te aroha te huru ma te ta‘ita‘i i te huero tao-‘a rahi o te evanelia, e na roto ho‘i ia ratou e ho‘i mai ai te mau taata e rave rahi mai te poiri i te maramarama, mai te hape e te ti-‘aturiraa hape, ho‘i ti‘a mai i roto i te ora, te maramarama, te parau mau, e te ite, e tae roa’tu i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera o to tatou Atua.

Ia haere teie mau taeae, e riro teie ei ohipa apî no ratou. E titauhia ia ratou ia aro i te mau mana‘o hape o tera u‘i e tera u‘i, ia aro i te mau ino tei faateimaha ia ratou; e titau-atoa-hia ia ratou ia poro e ia faatiti‘aifaro i te mau taata aita e faatura i te parau mau to roto ia ratou, e mea ino roa’tu to ratou faatura ore i ta tatou haapa‘oraa, area râ, e haere teie mau peresibutero ei mau ve‘a tonohia e te Fatu ra o Iesu Mesia. E haere ratou e poro e, ua faati‘a faahou te Atua i ta’na ohipa i ni‘a i te fenua nei, e ua paraparau mai oia na ni‘a mai i te ra‘i, e ua faaite-faahou-hia mai ia tatou te mau orama a te Manahope; te heheuhia mai nei te maramarama mure ore i te mau tavini o te Teitei Roa ra, te haapurarahia nei te poiri e tapo‘i nei i teie ao e rave rahi u‘i i teie nei; e ua tonohia teie mau peresibutero no Iseraela no te poro haereraa i te parau maitai no te ora i te mau nunaa poiri i roohia i te pô o te fenua nei. … E haere ratou e e ho‘i mai ma te oaoa, ma te ta‘ita‘i mai i te mau melo apî, e e haamaitai ratou i te i‘oa o te Atua no Iseraela no te haamaitairaa ta ratou i fana‘o i te faaararaa i teie nei u‘i.16

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Nahea te ohipa misionare i te tautururaa ia tupu te mau opuaraa a te Fatu? Outou o tei farii i te evanelia, eaha ta outou hopoi‘a misionare i roto i te faanahoraa a te Fatu?

  • No te aha te Ekalesia e tono ai i te mau taure‘are‘a e te mau taata rava‘i ore te ite ei mau misionare rave tamau?

  • No te aha te faroo i riro ai ei mea faufaa roa no te ohipa misionare?

  • Eaha ta to tatou ineine e ta to tatou ti‘amâ e faatupu i ni‘a i to tatou riroraa ei mau mauhaa maitai na te Fatu?

  • Taa‘e noa’tu te raveraa i te hoê tau misionare rave tamau, eaha te tahi atu mau rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia faaite i te evanelia?

  • Eaha te tahi mau tumu e ore ai te mau melo e rave i te ohipa misionare? Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te tarai i to outou mau patu i roto i taua ohipa ra?

  • Ua ite anei outou i te Fatu i te haamaitairaa i te feia tei horo‘a i to ratou taime, to ratou taleni, to ratou puai, e ta ratou mau rave‘a no te faaite i te evanelia?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Alama 26:5–7; 3 Nephi 20:29–31; PH&PF 1:18–23; 4:1–7; 75:2–5; 133:7–9

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 238.

  2. A hi‘o B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 69–71.

  3. Deseret News: Semi-Weekly, 9 no Me 1876, 1; tauihia te paratarafa.

  4. Deseret News: Semi-Weekly, 4 no Atopa 1881, 1.

  5. Deseret News: Semi-Weekly, 9 no Me 1876, 1.

  6. Deseret News: Semi-Weekly, 18 no Eperera 1882, 1; tauihia te paratarafa.

  7. The Gospel Kingdom, 234–35; tauihia te paratarafa.

  8. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no Tiunu 1867, 2.

  9. Deseret News (Tahepetoma), 19 no Tiunu 1867, 194

  10. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no Tiunu 1867, 2. Nota: I te taime a faahitihia ai teie nei parau, aitâ te Buka Poe Tao‘a Rahi i haamauhia’tura ei buka tumu na te Ekalesia; Ua ravehia râ te reira i te matahiti 1880.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no Mati 1881, 1.

  12. The Gospel Kingdom, 237.

  13. Deseret News: Semi-Weekly, 24 no Setepa 1878, 1.

  14. The Gospel Kingdom, 234.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 15 no Tiunu 1867, 2; tauihia te paratarafa.

  16. The Gospel Kingdom, 238–39.

Hōho’a
missionaries

Teie te parau a Peresideni Taylor no ni‘a i te mau misionare, “Ia haere teie mau taeae, e riro teie ei ohipa apî no ratou … area râ, e haere teie mau peresibutero ei mau ve‘a tonohia e te Fatu ra o Iesu Mesia”

Hōho’a
Millennial Star office

Te piha ohiparaa no te Millennial Star i Liverpool, i te area matahiti 1885. I te pae matamua o to’na tau, ua riro o John Taylor ei misionare i te mau fenua British, i reira ho‘i to’na faaohiparaa i to’na taleni papa‘i parau e te orero parau no te faahaere i te ohipa a te Fatu i mua.

Nene’i