Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 11: Te Imiraa i te Oaoa i roto i te Oraraa


Pene 11

Te Imiraa i te Oaoa i roto i te Oraraa

E titau [te Feia Mo‘a] ia noaa ia ratou te mau mea maitai atoa, no te faatupu i te oaoa o te fetii taata nei.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

I te pae hopea o te ava‘e Tiunu matahiti 1847, e pŭpŭ taata rahi feia mo‘a, arataihia e Elder John Taylor raua o Elder Parley P. Pratt, tei faaru‘e mai i Winter Quarter no te tere atu i te pae tooa o te râ. I te ava‘e Setepa 1847 ua tapae ratou i te pae hiti‘a o te râ o te mau Mou‘a Ofa‘i (Rocky Mountains), i roto i te area e 300 e e 400 maire i te atea i te afaa no Roto Miti. I roto i te hepetoma matamua no te ava‘e Setepa, ua topa te hiona e rave rahi initi i te me‘ume‘u, e ua haamata te tahi mau melo i te topa te morare. I taua taime atoa ra, o te Peresideni Brigham Young e te tahi mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, te ho‘i atoa ra i Winter Quarter na Roto Miti mai, e ua farerei ana‘e ratou i te pŭpŭ taata e arataihia ra e Elder Taylor. I roto i te hiona e i te mana‘o pe-‘apea o te feia e haere ti‘a ra i Roto miti, ua faaitoito o Elder Taylor i te mau taata tataitahi ia faaite tamau noa i te mata anaanatae, e ua putuputu oia e te Peresideni Young, te mau melo o te Tino Ahuru e Mapiti tei apee atoa mai, e te tahi atu mau taeae faatere i roto i taua pŭpŭ ra.

Te putuputu ra te mau taeae, area te mau ata ra, te pee ê atura ïa, e aita i maoro, ua tahe ihora te hiona i raro a‘e i te mahana. E rave rahi mau tuahine tei haere atu i te hoê vahi aihere e te taata ore, haatihia e te tahi mau tumu rii raau, ma te faaiteite ore i te tahi atu mau taata o te pŭpŭ. I reira, ua faaineine ratou i te tahi mau amuraa mana‘o-ore-hia ma te tapo‘ihia i te mau ahu tapo‘i uouo e te nehenehe ho‘i. Te faati‘a ra te aamu e, “ua tupa‘ihia te kafa faaamu; ua rahi te animala e te i‘a tei faaineinehia; ua tatarahia mai te mau hotu, te mau monamona e te mau mea huru rau, tei faataahia no te mau tamaaraa taa‘e, e ua riro mau ei tamaaraa faahiahia.”

Ia hope a‘era te apooraa, ua arataihia’tura te mau taeae o te apooraa e te tahi atu mau melo o te pŭpŭ hau atu i te 100, i te vahi i faanahohia te ohipa mana‘o-ore-hia, i reira ratou i te tamaa-maitai-raa. Te faati‘a ra â te aamu e: “Ia hope te tamaaraa e ia oti te mau mea atoa i te faateateahia, ua faaineinehia a‘era te hoê oriraa, e ua faaroohia te ta‘i navenave o te phira i te anoiraa i te mau ataraa e te tau‘araa parau oaoa. … Te ori ra i te tahi taime, te himene ra i te tahi taime e te tai‘o ra i te pehepehe i te tahi atu taime. Ua papa‘i o Elder Taylor e, ‘Ua faateiteihia e ua haamaitaihia matou te tahi e te tahi, ua arue matou i te Fatu e ua haamaitai i te tahi e te tahi.‘ ” 2

Ua ti‘aturi tamau maite te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te parau no te imiraa i te oaoa i roto i te oraraa nei, na roto anei i te fana‘oraa i te nehenehe e te auhune o te natura, na roto anei i te mau faaoaoaraa maitai, e aore râ, na roto anei i te feruri-maite-raa i ni‘a i te mau parau mau o te evanelia. Ua haapii o John Taylor e, “Te ohipa e ti‘a ia vai tamau noa i roto i te feruriraa o te feia maramarama atoa, ‘o te parau ïa no te oraraa e te titauraa i te oaoa‘ “ Ua ti‘aturi oia e, e noaa te oaoa rahi ia tatou i roto i teie nei oraraa, ua haapii atoa râ oia e, “te oaoa rahi a‘e e taeahia e tatou, maori râ, te fariiraa tatou i te parau faati‘a a to tatou Metua i te Ao ra, te mata‘uraa tatou i te Atua, te iteraa tatou i ta’na mau ture—ta’na mau parau tumu no te parau mau mure ore, e te mau mea atoa ta tatou e ti‘aturi nei e, e haamaitai te reira eiaha i to tatou oaoa tahuti noa nei, i to tatou oaoa mure ore atoa râ.” 3

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Ua hinaaro te Atua ia oaoa tatou i roto i te oraraa nei.

E mea au na tatou te arearea i roto i teie ao. Ua ti‘a te reira. Ua faanaho te Atua ia oaoa tatou. Aita vau e ti‘aturi i te hoê haapa‘oraa o te faatupu i te pe‘apea, te mihi, te ati e te oaoa ore i roto i te taata. … Aita vau e mana‘o nei e, te vai ra te hoê ohipa nehenehe e te maitai i roto i te reira, inaha ho‘i, te mau mea atoa e haati nei ia tatou, te mau tumu raau, te mau manu, te mau ti‘are e te mau aua matie, e mea nehenehe ïa, tae noa’tu i te ta‘i e te ma‘uehaere-raa a te mau manumanu e te mau manu pati‘a, e te mau arenio i te horo-haere-raa e te hauti-haere-raa. Te oaoa nei te mau mea atoa, no te aha aita tatou e oaoa atoa? Te hinaaro nei râ tatou ia rave i te reira ma te ti‘a eiaha râ na roto i te faainoraa i te mau parau tumu atoa ta te Atua i tuu i roto i te utuafare taata nei.4

E ino anei to roto i te ohipa ta te Atua i hamani? Ia hi‘o tatou i tera vahi e tera vahi, e au maite, e nehenehe, e oaoa, e e purotu ta tatou e ite.

No te taata nei te mau haamaitairaa a te Atua, e te oaoa atoa; ua faataahia oia ei faatere i ni‘a i te mau mea atoa i hamanihia. No’na i auhune ai te fenua nei; te mau huero, te mau hotu monamona, te mau vine maitai; no’na te mau aihere, e te mau ti-‘are i faa‘una‘una ai i te fenua nei, i puhara ai i to ratou hau‘a noanoa e i faaite ai i to ratou purotu; … No’na te uru raau rii e te vine i oteo ai e i ua‘a ai, e i ahu ai te natura i to’na ahu nehenehe roa; no’na te pape arepurepu, te pihaa mâ e te anavai pape ateate i tahe ai, te natura taatoa teie e hohora nei i to’na nehenehe faito ore no te ani manihini ia’na ia farii i to’na oaoa, to’na purotu, e to’na hapa ore, e ia haamori i to’na Atua.

No te feia e parau e, e mihi to roto i te mata‘u i te Atua, e i roto i ta’na ohipa! O te ino ïa o te ao nei, tei faatupu i te oaoa ore i roto i te taata; e o te ino atoa o te haapa‘oraa tei faaino i te ao: na te taata teie mau ino i faatupu, e ere na te mau haamaitairaa a te Atua. No ni‘a i te ino! E ino anei to roto i te himene a te mau manu, i roto ho‘i i te horo a te puaahorofenua, i roto ho‘i i te oaoa o te arenio, e aore râ, o te tamarii; i roto ho‘i i te una‘una o te mau ti‘are, i roto ho‘i i te mau huru mea una‘una atoa o te natura, e aore râ, i roto i te Atua, tei hamani i te reira mau mea atoa, e aore râ, i roto i ta’na ohipa?5

E tano te faaoaoaraa o te oraraa i ni‘a i te haapa‘oraa mau.

Eaha te tahi mau taata i feruri ai e, e mauhaa upaupa te fira na te diabolo, e e ere ïa i te mea ti‘a ia hauti i te reira. Aita vau e mana‘o nei mai te reira, te feruri nei râ vau e, e mea faahiahia roa ia hauti i te reira no te ori. Te feruri atoa nei te tahi mau taata e, eia ha tatou e ori. Oia, e oaoa tatou na roto i te mau huru rave‘a atoa. Te pato‘i nei te tahi mau taata i te pehe. No te aha, e tuhaa rahi to te pehe i ni‘a i te ra‘i, e i rotopu i te mau manu! Ua faaî te Atua ia ratou i te pehe. Aita ïa e ohipa hau atu i te mauruuru e te oaoa maoti te haereraa i roto i te uru raau, e aore râ, i roto i te mau pû aihere i te po‘ipo‘i roa e ia faaroo i te himene e te pehe nehenehe a te mau manu, e e mea au ihoa na tatou te reira mau huru mea.

Aita tatou i ite i te faahiahia o te upaupa e faaroohia e tatou i te ra‘i ra. E ti‘a ia parau i te reira, mai ta te hoê o te mau Aposetolo i parau ra no ni‘a i te tahi atu mea— “O te mau mea aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari‘a ra, aore ho‘i i ô i roto i te aau o te taata ra, o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro [e i mata‘u] ia’na ra.” [A hi‘o 1 Korineti‘a 2:9]. Aita tatou i ite i te faahiahia, te nehenehe, te au e te navenave o te upaupa i te ra‘i ra.

E titau tatou i te mau mea maitai atoa e ia tapea i te reira, e ia faaru‘e i te mau mea ino atoa. Te hoê tumu e pato‘i ai te feia faaroo o te ao nei i te upaupa e te teata taata ora, no te ino ïa tei anoihia’tu i roto i taua mau mea ra. Te ati atu nei te feia iino i taua mau mea ra, e ua viivii a‘era ratou; area râ, e tumu anei te reira no te oreraa te Feia mo‘a e oaoa i te mau horo‘a a te Atua? E parau tano anei te reira? E ere roa’tu ïa? Na ratou e titau ia noaa ia ratou te mau mea maitai atoa, no te faatupu i te oaoa o te fetii taata nei. …

I roto i ta tatou mau faaoaoaraa atoa, e ara tatou ia rave-aumaitai-hia te mau mea atoa, e eiaha roa’tu ho‘i tatou e haamo‘e ia riro ei feia peu maitai, e ia haapae i te haapa‘o ore e te faatura ore ia vetahi ê, e ia here, ia auraro e ia faatura i te mau taata atoa.6

E ere i te mea au ore te faaoaoa e te arearea no te peu maitai e no te haapa‘oraa mau. Eiaha e opani haamou roa i te mau hautiraa teata taata ora, e ti‘a râ i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia faatere au maite i te reira e ia paruru eiaha te reira ia raveino-hia, e ia paruru i te reira vahi ia vai noa ei vahi i reira te mau taata atoa e haaputuputu ai no te rave i te faaoaoaraa mâ. I haere ai to tatou mau ti‘a faatere i taua mau vahi ra no te paruru eiaha ia ravehia te mau peu e te mau hinaaro o te haafifi i te feia apî e i te u‘i e paari maira. Aita e rahi roa te parau no te parururaa eiaha te ti‘amâraa ia huri ti‘a i roto i te ohipa faufau, e eiaha ho‘i te mau mea o te faatupu i te oaoa e te anaanatae ia faarirohia ei rave‘a faatupuraa i te oaoa ti‘a ore, e aore râ, i te mau peu iino i te pae morare. … E titauhia i te feia faatere ia hi‘opo‘a ia orihia te mau ori atoa ma te haehaa, e te au maitai, e eiaha e faati‘a i te mau peu iino, e aore râ, i te mau peu auraa ore i te pae morare e i te pae varua.7

E noaa te oaoa ia tatou ia hoê tatou i roto i te evanelia.

E mea au roa na te Feia mo‘a o te Atua ia feruri maite i ni‘a i te mau parau tumu o te parau mau mure ore tei haapiihia ia ratou. Mai te mea e, te vaira te hoê mea no ni‘a i te parau no te oaoa e no te taata nei, mai te mea e, te vaira te hoê mea tei faataahia no te faaaano i te feruriraa e i te mana‘o i te utuafare o te taata nei, no te faateitei i to tatou ti‘aturiraa e to tatou mau hinaaro, e no te horo‘a i te hau, te oaoa, e te ti‘aturi, o te feruriraa ïa e, ua heheu mai te Atua ia tatou nei i te mau parau mau mure ore; e ua tuu i te reira i roto i to tatou aau ma te haapapu ia tatou i te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei, e ta tatou i ite papu.8

Aita e ti‘a ia‘u ia feruri i te hoê mea tei hau atu i te nehenehe e te mo‘a maoti te hoê pŭpŭ taeae tahoê, tei faanahohia ia au i te hoho‘a i faaitehia mai i roto i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau; i reira ho‘i te taatoaraa e rave ai i te ohipa ei maitai no te taatoaraa—e no to tatou here i te Atua ma to tatou aau atoa, ua here atoa tatou i to tatou taata tupu; i reira ho‘i to tatou taime, ta tatou faufaa, to tatou mau taleni, to tatou feruriraa e to tatou tino e faaohipahia ai no te maitai o te taatoaraa; aita te hoê e haru i ta te tahi i reira; tei reira te hinaaro hoê, te faufaa hoê, te imiraa faufaa hoê; e mai tei ravehia i ni‘a i teie nei fenua, te faahitihia ra te parau no ratou e, “e ua rave te mau taata atoa ra i te mea ti‘a te tahi i te tahi,” e ua rave paatoa i te ohipa ei maitai no te taatoa, “i reira ho‘i te mau taata no te mau vahi atoa e farerei ai i te taeae e te hoa,” i reira ho‘i e itehia ai to tatou natura tauturu, te horo‘a noa e te here, e i reira te nounou, te te‘ote‘o, te riri, te aau teitei, e te mau mea iino atoa i haavîhia ai e i tuuhia ai i raro a‘e i te hinaaro e i te Varua o te Atua. E mau parau tumu nehenehe mau teie, e e riro ïa ei faaoaoaraa i te huiraatira, i te fenua iti, i te hoê tuhaa fenua, i te nunaa, e aore râ, i te ao nei.9

Ua oaoa vau ia Iehova, e te haamaitai nei au i te i‘oa o te Atua no Iseraela i te mea e, tei roto vau i ta’na ekalesia e i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei. Te hinaaro nei au e poihere maite i teie nei mana‘o i roto i to‘u aau i te mau taime atoa e ia mau maite i te reira i roto i to‘u nei oraraa; e te ti‘aturi nei au e, e rave rahi hanere, e aore râ, e rave rahi tauatini, na mua’tu ia‘u nei i teie mahana, tei noaa atoa taua varua ra, taua mana‘o ra, e taua mau hinaaro ra. …

Eaha te mea e poupou ai e e oaoa ai tatou i taua mau taime ra? … No te mea ïa e, te vaira te tahoêraa te mau mana‘o maitatai, te mau hinaaro e te mau ti‘aturiraa maitai, e te varua hoê i roto i te mau taata atoa, tei faatupu i te hoê amuitahiraa puai, te faaroo, e te Varua o te Fatu i roto. E roaa te maramarama i te hoê noa iho mori hinu, e e mea au ïa ia hi‘o i te reira, ia amuihia râ e rave rahi tauatini o te reira mau maramarama, e riro mai ïa ei maramarama rahi. No tatou nei, o te amuitahiraa ïa te ite, te ora, te maramarama, te Varua o te Atua ora; to tatou mau mana‘o, no te hoê ïa taata, to tatou faaroo no te hoê ïa taata, e ia amuihia te ti-‘a‘a rahi hoê ra, e riro mai ïa ei amuitahiraa paari o te ore roa e roaa i te mana o te ao e o hade. …

Tatou te hoê pŭpŭ taata, i roto i tera pŭpŭ e tera pŭpŭ o te ekalesia e o te basileia, te ti‘aturi nei tatou e, ua pûpû tatou ia tatou i roto i teie nei ohipa rahi; e no reira, ua tupu te faaroo, te tahoê, e te puai, e aore râ, te mana, te Varua o te Atua ora, tei horo‘a i te anaanatae e tei faaoraora i te mana‘o, tei haapuai i te tino, e tei faaoaoa i te varua. Te hinaaro nei tatou paatoa e rave i te reira ohipa. Tei ô nei te Fatu i roto i to’na Varua e to’na mana, e te oaoa nei to tatou aau.10

E noaa te oaoa e te poupou ia tatou ia haro‘aro‘a tatou i te mau parau tumu o te parau mau.

Ia hi‘o maitai ana‘e tatou ia tatou iho—ia taa maitai ana‘e tatou i te mau parau tumu o te parau mau—te vaira anei te hoê mea eita tatou e horo‘a e noaa ai te ora ia tatou? I to te Varua haaputapuraa i te aau o te feia Mo‘a—i to te ra‘i faaiteraa mai i te ite e te maramarama—i to te Fatu anaanaraa mai i ni‘a i te varua o te feia mo‘a i to ratou haaputuputu-raa-hia, eaha te mana‘o tei tupu i roto i to ratou aau? Ua haamaitaihia ratou e Iehova. A putuputu taa‘e ai ratou no te farii i te tahi mau haamaitairaa no roto mai i te rima o te Atua, ehia rahiraa taime to te varua heheu pouraa mai i ni‘a ia ratou, e te iriti-raa-hia mai te anotau no amuri a‘e i mua i to tatou mata ma te nehenehe, te hanahana, te auhune e te maitai rahi; e ia tamahanahana ho‘i taua varua ra i to ratou aau, aue ïa to ratou oaoa e! I reira ho‘i ratou i te feruriraa i te mau mea o teie nei ao, e i te mau mea e ti‘ai ra ia ratou a muri a‘e! I to ratou mau haamaitairaa ei feia mo‘a no te Atua Teitei; e i te hanahana e noaa ia ratou mai te mea e, e haapa‘o tamau noa ratou e tae noa’tu i te hopea ra!

Eita e ore e, ua ite outou i te feruriraa ta teie mau huru mana‘ona‘oraa e teie mau huru ti‘airaa e faatupu i roto i te aau o te taata. No te aha tatou i feruri ai i te tahi atu huru mana‘o i te mau taime atoa? No te mea ïa te mo‘ehia nei ia tatou ia pure e ia ti-‘aoro i te Atua, e ia horo‘a ia tatou i roto ia’na, e aore râ, no te mea tei roto tatou i te hara, te rave nei tatou i te ohipa ino, e ua mo‘e ê te Varua o te Atua, e ua haamo‘e tatou i te ti‘aturiraa hanahana o to tatou piiraa; mai te mea râ e, e ite noa tatou i te mau taime atoa i to tatou ti‘araa mau i mua i te Atua, e tamau noa ïa to tatou varua i te imi i te mau mea a te Atua, e e ti‘a ia tatou ia imi i te mahana taatoa eaha ta tatou e rave no te faatupu i te oaoa e te ora o te ao nei, eaha ta tatou e rave no te faatura i to tatou piiraa—no te faatura i te autahu‘araa o te Tamaiti a te Atua, e eaha te rave no te faatura i to tatou Atua, e no te haamaitai atu i te taime e toe nei ia tatou i ni‘a i te fenua nei, haamaitai atoa i te mau puai o to tatou tino no te faatupuraa i ta’na mau opuaraa, e no te tereraa to’na basileia i mua—no te faahaereraa i ta’na mau faanahoraa i mua, ia ti‘a ho‘i ia’na ia parau mai i te taime e ti‘a atu ai tatou i mua ia’na e, “ua ti‘a roa e teie nei tavini maitai e te haavare ore, e haere oe i roto i te oro‘a oaoaraa a to Fatu; o oe i haapa‘o maitai i tena na tao‘a iti ha‘iha‘i, e faati‘aau atu vau ia oe i ni-‘a iho i te mea rahi.” [A hi‘o Mataio 25:21].11

No‘u nei, tei ô nei au no te titau i te ora mure ore, titau i te ra-‘i e i te oaoa. Te hinaaro nei au, na roto i ta‘u ohipa, e haapapu i te hau i roto i te tahi atu ao o te horo‘a mai i taua oaoa ra e te marû ta‘u e imi nei.12

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Ua haapii te Peresideni Taylor e, ua hamani te Atua i te fenua nei e to’na mau una‘una ei faoaoa ia tatou. Eaha te mau mea i tupu i ni‘a ia outou i reira to outou iteraa i te oaoa i roto i te una‘una o te fenua nei e tei haafatata ia outou i te Fatu ra?

  • Nahea te pehe maitai, te pehepehe, te teata taata ora, e te tahi atu mau huru hauti i te faatupu i te oaoa i roto ia tatou? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faatupu i te mana e te oaoa o te pehe maitai i roto i to tatou oraraa e i roto i te oraraa o te mau melo o to tatou utuafare? Nahea tatou i te paturu e i te faaitoito i te hautiraa maitai?

  • I to outou feruriraa, no te aha te pehe i riro ai ei tuhaa ohipa faufaa no ta tatou haamoriraa? Nahea to te mau himene a te Ekalesia tamahanahanaraa e aore râ, haapuairaa ia outou i roto i te mau taime hepohepo?

  • Nahea to outou auhoaraa i te tahi atu Feia mo‘a i te faatupuraa i te oaoa i roto ia outou? Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te faarahi atu i te tahoêraa i rotopu i te mau melo o ta outou paroita e aore râ, o ta outou amaa?

  • Eaha te auraa no te parau ra “e oaoa ia Iehova”? Eaha te tahi mau parau haapiiraa o te evanelia o te faatupu i te oaoa i roto ia outou? Ia imi tatou i te oaoa i roto i teie oraraa nei, no te aha e mea faufaa ia feruri atoa tatou i te ora mure?

  • Eaha te tahi mau ohipa i roto i to outou oraraa tei faatupu i te oaoa i roto ia outou? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tapea maite i te hoê varua oaoa i roto i to tatou oraraa noa’tu to tatou mau hepohepo? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i ta tatou mau tamarii ia noaa te oaoa ia ratou i roto i to tatou oraraa?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Salamo 118:24; Isaia 12:2–3; Mataio 25:21; 2 Nephi 2:25; Mosia 2:41; Hiroa Faaroo 1:13

Te mau Nota

  1. Deseret News (Weekly), 15 no Tenuare 1873, 760.

  2. A hi‘o B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 186, 188–92; a hi‘o atoa B. H. Roberts, A Comprehensive History of the Church, 3:293–98.

  3. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 342.

  4. Deseret News (Weekly), 15 no Tenuare 1873, 760.

  5. The Government of God (1852), 30.

  6. Deseret News (Weekly), 15 no Tenuare 1873, 760.

  7. In James R. Clark, comp., Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6 buka (1965–75), 3:121–22.

  8. Deseret News (Weekly), 8 no Novema 1871, 463.

  9. The Gospel Kingdom, 258.

  10. Deseret News (Weekly), 28 no Ditema 1859, 337.

  11. Deseret News (Weekly), 25 no Me 1854, 2; tauihia te paratarafa

  12. Deseret News (Weekly), 11 Eperera 1860, 41.

Hōho’a
pioneers dancing

“Ua faanaho te Atua ia oaoa tatou. Aita vau e ti‘aturi i te hoê haapa‘oraa o te faatupu i te pe‘apea, te mihi, te ati e te oaoa ore i roto i te taata”

Nene’i