Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 14: Te mau Hopoi‘a e te Haapa‘oraa o te Autahu‘araa


Pene 14

Te mau Hopoi‘a e te Haapa‘oraa o te Autahu‘araa

Ua au te faanahonahoraa o te ekalesia i … te mau ture ta te Atua i heheu mai.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Ua feruri maite te Peresideni Taylor i te parau no te haapa‘oraa e te faanahoraa i roto i te autahu‘araa, ma te haapii e, te autahu‘araa, “o te hoho‘a ïa o te mau mea o te ra‘i ra” e o te rave‘a ïa “e tae mai ai te mau haamaitairaa a te Atua i ni‘a i to’na mau taata i ni‘a i te fenua nei.” 2 Ua faatupu oia i te mau pureraa autahu‘araa i te mau hepetoma atoa i roto i te mau paroita, e tae noa-’tu i te mau pureraa autahu‘araa titi i te mau ava‘e atoa e te mau amuiraa titi i te mau toru ava‘e atoa, no te faaitoito i te feia tei mau i te autahu‘araa ia haapii e ia rave i ta ratou mau ohipa.

Ia pohe o Brigham Young i te ava‘e Atete 1877, ua haapararihia te Peresideniraa Matamua, e ua riro mai te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, tei Peresidenihia e John Taylor, ei tino faatere i te Ekalesia. Ua ite te Peresideni Taylor e, i roto i taua huru ra, ua tuea ïa te mana o te Pŭpŭno te Tino Ahuru Ma Piti i te mana o te Peresideniraa Matamua (a hi‘o PH&PF 107:22–24), noa-’tu râ i te reira, ua ite atoa oia e, i roto i te haapa‘oraa mau o te autahu‘araa, e mea ti‘a ia faaterehia te Ekalesia e te hoê Peresideni e to’na na tauturu e piti. I taua taime ra, ua imi oia ma te aau haehaa, ia haapa‘o i te hinaaro ana‘e o te Fatu e aita i titau ia rave noa i te tura no’na iho.

Tau matahiti rii e toru i muri a‘e i te poheraa o Brigham Young, ua faati‘a-faahou-hia te Peresideniraa Matamua. I te 10 no Atopa 1880, ua paturuhia te Peresideni John Taylor ei Peresideni no te Ekalesia, e o Georges Q. Cannon raua o Joseph F. Smith ei na tau- turu. I te mahana no te patururaa, i roto i ta’na paraparauraa, ua parau te Peresideni Taylor e: “Ahiri e, e ere i te hopoi‘a na matou ia faanaho ti‘a maitai i te mau tuhaa atoa o te ekalesia, te parau nei au i to‘u iho mana‘o e, e mea au a‘e na‘u ia tamau noa i te rave i pihaiiho i te Tino Ahuru Ma Piti. Tera râ, ua fâ mai te tahi mau uiraa no ni‘a i teie nei ohipa, e e ere ïa tei ia matou te faaotiraa e nahea ia rave i te reira, e aore râ, eaha te faanahoraa no te reira. I to te Atua horo‘araa mai i te faaueraa ia tatou nei e ua faataa i te hoê faanahonahoraa i roto i ta’na ekalesia, ma te haamau i tera pŭpŭ autahu‘araa e tera pŭpŭ autahu‘araa, mai tei vauvauhia mai i mua ia tatou na roto i te Peropheta Iosepha Semita, aita vau e mana‘o nei e, e mana to te Peresideniraa Matamua, to te Tino Ahuru Ma Piti, to te mau tahu‘a rahi, to te mau hitu ahuru, to te mau episekopo, e aore râ, to te mau huru taata atoa, ia taui e aore râ, ia faahuru‘e i taua faanahoraa ra ta te Fatu i horo‘a mai e i haamau.”

Ua faaite ihora oia e, mai te poheraa o Brigham Young, ua ti‘a maitai te faanahonahoraa o te autahu‘araa, eiaha râ te Peresideniraa Matamua, e no reira, e mea titauhia i te pŭpŭ no te Peresideniraa Matamua, mai te tahi atu mau pŭpŭ, ia parahi i te parahiraa i faataahia no’na e te Manahope.

Te parau ra â te Peresideni Taylor e: “Teie ïa te mau mana‘o ta te Varua o te Fatu i horo‘a mai ia‘u nei. Ua faaite au i to‘u mau mana‘o i te Tino Ahuru Ma Piti, e ua ati mai ratou i to‘u nei mana‘o, e e rave rahi o ratou tei feruri atoa i te reira mau huru mana‘o. E ere tei te vahi, tei te ti‘araa, e aore râ, tei te hanahana, noa’tu e, e hanahana rahi ia riro ei tavini no te Atua. E hanahana rahi ia mau i te autahu‘araa o te Atua. Tera râ, mai te mea e mea hanahana ia riro ei tavini no te Atua, ma te mau i to’na autahu‘araa, e ere ïa i te mea hanahana no te mau huru taata atoa, e aore râ, no te hoê pŭpŭ taata ia titau i te ti‘araa i roto i te autahu- ‘araa mo‘a. Ua parau o Iesu e, e ere o outou tei hinaaro mai ia‘u, o vau râ tei hinaaro atu ia outou [a hi‘o Ioane 15:16]. E mai ta‘u i parau atu na, ahiri e, e haapa‘o vau i to‘u iho mau mana‘o, e pa-rau ïa vau e, te tere maitai nei te mau mea atoa, aita hoê fifi; e e mea rahi roa to‘u mau hoa ta‘u e faatura nei e ta‘u e auraro nei ei mau taeae no‘u, e te oaoa nei au i ta ratou mau a‘oraa. E vaiiho noa te mau mea atoa mai te au i to ratou ra huru. Tera râ, e ere tei ia‘u te parau, e ere tei ia outou te parau e, eaha ta tatou ta-taitahi mea au a‘e, tei ia tatou râ, te feia e mau nei i te autahu‘a-raa, ia hi‘o e, ua haapa‘o- maitai-hia anei te mau pŭpŭ atoa o ta-ua autahu‘araa ra, e te mau mea atoa i roto i te ekalesia nei e i ro-to i te basileia o te Atua, ua faanahonahohia anei mai te au i te faanahoraa ta’na i heheu mai. No reira matou i rave ai i teie ohi-pa o tei titauhia’tu ia outou ia faaite mai i ta outou maitiraa i teie mahana.” 3

Te Mau Haapiiraa a John Taylor

E piti autahu‘araa e vai nei, te autahu‘araa amelehizedeka e te Autahu‘araa a Aarona.

A tahi—Ua ite tatou e, e piti autahu‘araa rahi taaê maitai e vai nei, te Autahu‘araa a Melehizedeka e te Autahu‘araa a Aarona. … A piti—Na te Fatu teie na Autahu‘araa toopiti i horo‘a mai; e na autahu‘araa mure ore toopiti atoa ra, e e faaterehia te reira i teie oraraa e a muri noa’tu. A toru—Tei te Autahu‘araa a Melehizedeka te ti‘araa no te peresideniraa, e tei te reira te mana e te ti‘araa i ni- ‘a a‘e i te mau toro‘a i roto i te ekalesia, i te mau anotau atoa o te ao nei, no te haapa‘oraa i te mau mea atoa no te pae varua ra. A maha—Ua parauhia te piti o te autahu‘araa te autahu‘araa a Aarona, no te mea ua tuuhia’tu te reira i ni‘a ia Aarona ra e to’na ra hua‘ai, e hope roa a‘e to ratou atoa ra mau u‘i. A pae—Te autahu‘araa iti [e aore râ, a Aarona] e tuhaa ïa, e aore râ, e tu‘atiraa ïa no tei rahi a‘e, oia ho‘i, te Autahu‘araa a Melehizedeka, e tei te reira te mana no te haapa‘oraa i te mau oro‘a tahuti nei. … A ono— Te vai ra hoê peresideniraa i ni‘a a‘e i teie na autahu‘araa tataita-hi, te Autahu‘araa a Melehizedeka e te Autahu‘araa a Aarona.

A hitu—Te mana ho‘i no tei rahi a‘e, oia ho‘i te Autahu‘araa a Melehizedeka ra, o te mauraa ïa i te mau taviri no te mau haamaitairaa atoa no te ekalesia i te pae varua ra; ia mau noa i te ti‘araa no te fariiraa i te mau parau aro no te basileia no te ao ra, ia vevetehia mai te ra‘i ra ia ratou, ia paraparau ho‘i i te amuiraa rahi e te ekalesia a te Matahiapo ra, e ia au noa ho‘i i te iteraa e te aro o te Atua te Metua, e ia Iesu te arai no te fafau apî, e ia faa tere i ni‘a a‘e i te mau ti‘a faatere atoa no te ekalesia i te pae varua ra, tera râ, tei te peresideniraa no te autahu‘araa teitei, mai te au i te haapa‘oraa a Melehizedeka, te ti‘araa no te faatereraa i roto i te mau toro‘a atoa i roto i te ekalesia i te pae varua e i te pae tino nei.

“E i reira e tae mai ai te Autahu‘araa Teitei, o tei hau roa‘e ïa i te rahi. No reira, e mea ti‘a ïa ia faataahia te hoê no roto mai i te Autahu‘araa Teitei ia faatere i ni‘a i te autahu‘araa, e e parauhia oia te Peresideni no te Autahu‘araa Teitei no te Ekalesia; Oia ho- ‘i, i te tahi mau parau ê atu ra, o te Tahu‘a Teitei Faatere i ni‘a a‘e i te Autahu‘araa Teitei no te Ekalesia” [PH&PF 107:64–66].

Ua papu maitai ïa e, na teie autahu‘araa e peresideni i ni‘a a‘e i te mau peresideni atoa, i te mau episekopo atoa, e tae noa’tu i te episekopo faatere rahi; i ni‘a a‘e i te mau apooraa atoa, i te mau pŭpŭ atoa, te mau mana faatere atoa i roto i te Ekalesia taatoa, i te ao atoa nei.

Te episekoporaa te peresideniraa o te autahu‘araa a Aarona, oia te tu‘atiraa no tei rahi a‘e, oia ho‘i te autahu‘araa a Melehizedeka [a hi‘o PH&PF 107:14, e aore ho‘i to te taata e ti‘araa hamanahia e te ture no te mau i te mau taviri no te autahu‘araa a Aarona, o te peresideni i ni‘a a‘e i te mau episekopo atoa e te taatoaraa o te autahu‘araa iti, maori râ ei hua‘ai oia no Aarona. Tera râ, no te mea e mana to te tahu‘a teitei no te auta-hu‘araa a Melehizedeka no te faatere i roto i te mau toro‘a iti a‘e atoa, e ti‘a ïa ia’na ia faatere i roto i te toro‘a no te episekopo … mai te mea ua parauhia oia e ua faataahia e ua faatoro‘ahia ho‘i i teie nei mana e te pue rima no te Peresideniraa no te autahu‘araa a Melehizedeka. [A hi‘o PH&PF 107:17].4

Teie autahu‘araa teitei [oia ho‘i, te Autahu‘araa a Melehizedeka], ua parauhia mai ia tatou e, tei te reira te ti‘araa no te peresideniraa i te mau anotau atoa o te ao nei [a hi‘o PH&PF 107:8]. Area râ, te vaira te hoê taaêraa i rotopu i te mau mana rahi o te autahu‘araa, e te hoê toro‘a e te hoê piiraa o te tuuhia i ni‘a i te taata. … E aposetolo anei te hoê tahu‘a rahi? Aita. E peresideni titi anei e aore râ, e tauturu peresideni titi anei te hoê tahu‘a rahi? Aita. E episekopo anei te hoê tahu‘a rahi? Aita, aita roa’tu. E mai te reira atoa i roto i te mau toro‘a atoa. Tei te tahu‘a rahi te mana no te faatere i taua mau oro‘a ra, taua mau toro‘a ra, e i taua mau vahi ra, ia oti ratou i te faataahia e te mau ti‘a faatere tano, eiaha râ i te tahi atu taime; e ia oti ratou i te paturuhia e te mau taata. … E ere no te mea e, ua mau te hoê taata i te hoê tuhaa o te autahu‘araa ra, na’na ïa e faatere i te mau toro‘a atoa i roto i taua autahu‘araa ra. E faatere râ oia i roto i te reira mau toro‘a i te taime ana‘e ua piihia oia e ua faataahia no taua ohipa ra.5

Ua horo‘ahia mai te mau toro‘a o te autahu‘araa no te haamaitai i te Feia mo‘a.

Ua tuu te Fatu i te mau aposetolo e te mau peropheta, te mau tahu‘a rahi, te mau hitu ahuru, te mau orometua, e te vai atu ra, i roto i ta’na ekalesia. No te aha? No te haamaitai i te Feia mo‘a. [A hi‘o Ephesia 4:11–12]. E mea maitai roa anei tatou paatoa no te haamata i te reira? Aita. Ua faataahia teie mau ti‘a faatere no te haamaitai i te Feia mo‘a. No te aha atu â? No te ohipa o te faatereraa, ia fariihia te taata, e ia haamaramaramahia e ia î i te ite, te paari, e te maramarama, e ia haapii i te poro haere i te mau parau tumu o te parau mau mure ore e ia iriti mai, mai roto mai i te tao‘a a te Atua, te mau mea apî e te mea tahito, te mau mea tei faataahia no te faarahi i te maitai o te taata. I teie nei ua tuuhia teie mau toro‘a i roto i te ekalesia, e mea ti‘a ïa i te mau taata atoa ia faaturahia i roto i to’na ra toro‘a. 6

Ua horo‘a mai te Atua i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, i te mau parau tumu tei ore e maramaramahia e to te ao nei, e no to ratou ite ore i te reira,ore atura ratou e taa e nahea ia farii i to tatou mau mana‘o. Te parau nei ratou i te maitai e ino, te maramarama e poiri, te hape e parau mau, e te parau mau e hape, no te mea aita ta ratou e rave‘a no te iteraa i te taaêraa i rotopu i te tahi e te tahi. “E mau taata maitihia râ outou, e u‘i arii, e autahu‘araa mo‘a,” [a hi‘o 1 Petero 2:9] tei faataa‘ehia e tei faataahia ho‘i e te Manahope no te faatupu i teie mau opuaraa. Ua faatoro‘a te Atua i rotopu ia outou i te mau peresideni, te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau tahu‘a rahi, te mau hitu ahuru, te mau episekopo e te tahi atu mau mana faatere; na’na ratou i maiti, i horo‘a i te mana e i aratai, i raro a‘e i ta’na faaururaa, ma te haapii ia ratou i ta’na ture, ma te iriti mai i te mau parau tumu o te oraraa, e ua faanahohia ratou e ua faatoro‘a taa‘ehia no te aratai i te taata na ni‘a i te e‘a o te faateiteiraa e o te hanahana mure ore.7

Ahiri e nehenehe ta tatou e taa i te hanahana, te ite, te mana, te huru teitei e te hau o to tatou Metua i te ao ra! Ahiri e nehenehe ta tatou e mata‘ita‘i i te faateiteiraa, te hanahana, te oaoa e ti‘ai maira i te feia parau ti‘a, te mâ e te viivii ore o te feia tei mata‘u i te Atua, oia te Feia mo‘a no te Teitei Roa ra! Ahiri e ti‘a ia tatou ia taa i te mau haamaitairaa rarahi ta te Atua i haaputu no te feia tei mata‘u Ia’na e tei haapa‘o i Ta’na mau ture e Ta’na mau faaueraa, ei reira ïa to tatou huru e taa‘e ai i te ohipa ta tatou e rave nei. Aita râ tatou e na reira nei. Ua aratai mai te Fatu ia tatou mai roto mai i te mau nunaa, ia haapiihia ho‘i tatou i te mau mea no te basileia o te Atua. No reira oia i horo‘a mai ai i te Autahu‘araa Mo‘a. E teie mau pŭpŭ atoa ta tatou, te mau Titi e te mau Paroita, to ratou Peresideniraa e to ratou mau Episekopo, te mau Melo Apooraa Teitei, te mau Tahu‘a Rahi, te mau Hitu Ahuru, te mau Peresibutero, te mau Haapii e te mau Diakono, e te vai atura., ua tuuhia ïa e te Manahope i roto i te ekalesia no te haapii e no te faateitei ia tatou.8

Ua faanahohia tatou ei mau aposetolo e ei mau peropheta: te mau peresideni e to ratou mau tauturu, te mau episekopo e to ratou mau tauturu, te mau peresibutero, te mau tahu‘a, te mau haapii e te mau diakono. Ua faanahohia tatou ia au i te haapa‘oraa a te Atua, e teie nei mau parau tumu ta tatou e faariro nei ei mea ha‘iha‘i roa, no ô mai ïa i te Atua ra. Te vai nei ta tatou mau hitu ahuru e ta tatou mau tahu‘a rahi, e te mau nei teie mau taata atoa i te tahi mau ti‘araa o te titauhia ia ratou ia haapa‘o i te reira, i te tahuti nei, ei maitai no te parau mau e no te parau ti‘a; ei maitai ho‘i no te basileia o te Atua e no te faati‘araa i te mau parau tumu ti‘a i rotopu i te Feia mo‘a o te Teitei roa ra. Tei ô nei tatou no te tauturu i te Atua no te faaora i te feia ora, e i te feia pohe, no te haamaitai i to tatou mau tupuna, no te ninii i te mau haamaitairaa i ni‘a i ta tatou mau tamarii; tei ô nei tatou no te faaora e no te faaapî faahou i te fenua ta tatou e parahi nei, e ua tuu te Atua i to’na tura e ta’na mau a‘o i ni‘a i te fenua nei no taua tumu ra, ia ti‘a i te taata ia haa pii i te haapa‘o i te hinaaro o te Atua i ni‘a i te fenua nei mai tei te ra‘i atoa ra. Teie te tumu no to tatou nei oraraa. Tei ia tatou nei te hopoi‘a no te iteraa i ta tatou ohipa.9

Ua faanahohia te autahu‘araa ia au i te haapa‘oraa a te Atua.

E haapa‘oraa [te autahu‘araa], i to‘u iteraa, tei tuuhia mai e te Manahope, e Na’na ana‘e. E ere na te taata, e ere atoa na roto mai i te taata; e no te mea e, e ere te reira no roto mai i te taata, eita ïa te reira e haere i mua eita atoa ho‘i e ti‘a ia haamaitaihia e te taata ma te ore te aratairaa a te Manahope. Noa’tu teie mau tauturu, noa’tu teie mau faanahoraa atoa, noa’tu teie mau parau tumu atoa, no te ino e te paruparu o te taata nei, ua ite tatou e, e ere i te mea ohie ia tapea mâ noa i teie mau pŭpŭ mo‘a ta te Atua i horo‘a mai ia tatou nei, e e mea ti‘a ia tatou ia tamau noa i te aupuru, i te faahaehaa, i te pato‘i, i te tutava, e te hi‘opo‘a e te ti‘aturi i te Atua. 10

Mai te mea e, ua farii tatou i te hoê toro‘a, e aore râ, te hoê piiraa, e aore râ, te tura, e aore râ, te hoê mana no te faatere i te tahi mau oro‘a, i noaa ïa te reira ia tatou no ô mai i te rima o te Atua ra, e e ti‘a ia tatou ia rave i te reira mau oro‘a na roto ana‘e i te autahu‘araa tei faati‘ahia ia tatou ia farii. … Mai te mea e, e rave tatou tataitahi i ta tatou mau ohipa i roto i to tatou ti‘araa, e horo‘a mai te Atua i te mana ia tatou no te faatupu i te titauraa i opuahia e tatou, noa’tu te huru o te titauraa, e aore râ, noa’tu te huru o te autahu‘araa tei mauhia e tatou, noa’tu e, e Peresideni anei no te Ekalesia, e aore râ, e Peresideni titi anei, e Episekopo anei, e Melo apooraa teitei anei, e Tahu‘a Rahi anei, e Hitu Ahuru anei, e aore râ, e Peresibutero anei, e Tahu‘a anei, e Haapii anei, e aore râ, e Diakono anei; noa’tu eaha te ohipa e tupu mai, mai te mea e, e rave ratou i ta ratou ohipa ma te mata rotahi i te hanahana o te Atua ra, e paturu oia ia ratou i roto i ta ratou ohipa e ta ratou faatereraa.11

E ofati paha tatou i ta tatou mau fafauraa; e haapae paha tatou i te mau parau tumu o te Evanelia e e ofati paha tatou i te haapa‘oraa o te Autahu‘araa e i te mau faaueraa a te Atua; area râ, i rotopu i te mau nuu o Iseraela, te vaira e rave rahi tauatini, e te ahuru i te tauatini, o te haapa‘o i te mau parau tumu o te parau mau, e i teie nei, ua amui hoê te Atua i te ra‘i ra, te mau melahi mo‘a e te Autahu‘araa i tahito ra o te parahi nei i te vahi tei reira te oraraa te Atua i teie nei, no te faatupu i teie opuaraa. E faahaere te Fatu i Ta’na mau opuaraa i mua na roto i Ta’na iho rave‘a e i te tau Ta’na i faataa. E mai ta‘u i parau atu na, i roto i teie faanahonahoraa, eita e ti‘a ia tatou ia rave mai te au i to tatou mana‘o tataitahi, mai te au râ i ta te Atua e parau mai.

Te vai nei te hoê haapa‘oraa papu i roto i te Ekalesia. Outou e te mau taeae, outou e mau nei i te Autahu‘araa mo‘a, e mata na outou i te haro‘aro‘a i teie mau mea. Aita anei te Atua i horo‘a i te hoê tuhaa o To’na Varua i te mau taata atoa ia maitai paatoa ratou? Oia. Aita anei te ohipaTa’na i rave i ni‘a i te feia mo‘a haapa‘o maitai, i rahi atu i teie? Aita anei Oia i horo‘a ia ratou i te horo‘a o te Varua Maitai? Oia, e ua ite ratou i te reira. Ua haafatatahia ratou te tahi i te tahi, e ua haafatatahia ratou i te Atua e i te nuu o te ra‘i ra. Mai te mea e, ua noaa ia tatou teie Varua, e titau anei tatou i te tahi atu mau taata ia aratai ia tatou? E, i te mau taime atoa. No te aha? No te mau mana o te pouri, te mana o Satane e no te ino o te taata nei. E titau tatou i te feia ti‘ai i ni‘a i te pa-tu o Ziona, te ti‘ai ra ho‘i ratou i te ora o Iseraela, e no te hi‘o eia-ha te taata o te Atua ia ruri-êhia. … Te feia faatere paatoa e titauhia no te rave i te ohipa i roto i te faatereraa, e itehia ïa ratou i roto i te Ekalesia, e ua faanahonahohia te mau mea atoa mai te au i te haapa‘oraa a te Atua.12

E faaohipahia te autahu‘araa na roto i te marû, e te haapa‘o i mua i te Atua.

E mea tano ia here tatou te tahi e te tahi, e ia faaite i te maitai i ni‘a i te mau mea ha‘iha‘i roa ta te Atua i hamani, i ni‘a ihoa râ i te Feia Mo‘a a te Atua, ma te hi‘o ore i to ratou ti‘araa. Mai te mea e, ua hapa te tahi pae, a tamata i te faaho‘i faahou mai ia ratou na roto i te marû; mai te mea e, e varua au ore to roto ia ratou, a faaite atu ia ratou i te hoê varua maitai a‘e; mai te mea e, aita hoê a‘e taata haapa‘o maitai, a haapa‘o maitai ïa o oe iho ma te parau e, “Haere mai, a pee mai ia‘u, mai ia‘u e pee nei i te Mesia.” E ere anei te reira i te hoê haere‘a maitai? Te feruri nei au e, oia; Mai tera ta‘u haro‘aro‘araa i te Evanelia. Eiaha tatou, eiaha roa’tu te hoê o tatou, e rave i te autahu‘araa no to tatou ana‘e maitai, e aore râ, no te haavî e aore râ, no te faahau atu i ta tatou, e aore râ, no te parau i te parau ti‘a ore; na roto râ i te aroha e te faaoromai maoro, e te aau farii, e ma te here haavare ore. Te tai‘o nei au i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. …

“Inaha, e rave rahi te parauhia, area râ aita rea te maitihia ra. E eaha te tumu aita ratou e maitihia ra? No te mea ua faatumuhia’tu to ratou mau aau i ni‘a i te mau mea no teie nei ao, e te titau nei ratou i te mau faaturaraa o te taata, no reira aita ratou e haapii mai i teie haapiiraa hoê nei—” te mea mau ïa ta‘u i parau atu na i naua nei— “I te mea e ua haamau-roa-hia’tu te mau ti‘araa no te autahu‘araa i te mau mana no te ra‘i ra, e ore roa e ti‘a ia faaterehia te mau mana no te ra‘i ra e ore roa atoa ho‘i e faaohipahia maori râ na roto i te parau tumu no te parau-ti‘a ra.” I to outou mana‘oraa, e horo‘a anei te Atua i te mana i te hoê taa ta no te faatupu i to’na ana‘e mau hinaaro e aore râ, i ta’na ana‘e mau opuaraa? Te parau atu nei au ia outou e, eita roa oia e na reira, eita eita roa’tu. “Parau mau ïa, e ti‘a ïa ia horo‘ahia mai teie mau mea nei i ni‘a ia tatou nei; tera râ, ia tamata tatou i te tapo‘i mai i ta tatou mau hara, e aore râ, ia haamauruuru i to tatou te‘ote‘o, to tatou ho‘i opuaraa hahavai ra, e aore râ, ia faatere, e aore râ, ia hau, e aore râ, ia haavî atu i te mau varua o te tamarii o te taata nei, i roto i te hoê vahi iti a‘e o te parau ti‘a ore ra, inaha, e faananaue atu te mau ra‘i ia ratou iho; e oto te Varua o te Fatu; e ia iriti-ê -hia’tu te reira, ua Amene te autahu‘araa, oia ho‘i te mana, no te reira taata.”[A hi‘o PH&PF 121:34–37].

I te tahi taime te feruri nei tatou e, te ti‘a nei tatou i te ao i te Mesia ra ia Iesu; e oia mau ïa. Tera râ, aita roa e autahu‘araa no te Tamaiti a te Atua e faati‘a i te hoê taata ia haavî i te tahi atu taata e aore râ, ia faahepo ia’na i roto i to’na ti‘araa. Aita roa ïa e ohipa mai te reira te huru; eiaha ia vai te reira huru ohipa; mai tei parauhia ra— “Inaha, hou oia e araara mai ai, ua vaiihohia’tu ai oia ia’na iho ra, ia tu‘e atu i te mau tara ra, ia hamani ino i te feia mo‘a, e ia tama‘i atu i te Atua ra.” [PH&PF 121:38].13

Aita roa e tura e apitihia i te Autahu‘araa Mo‘a maori râ, na roto i te taparuraa, e aita roa e ti‘araa to te hoê taata no te faaahaaha ia’na i to’na mau toro‘a i roto i te Ekalesia, i te mea e, e tavini noa oia no te Atua, e e tavini no te taata, e mai te mea e, e tamata te hoê taata i te rave i te mana no’na iho e i te rave i te hoê vahi iti a‘e o te parau ti‘a ore, e faahapa te Atua i te reira taata, e e hope paatoa tatou i te haavahia i ta te mau ohipa i ravehia ra i te tino pohe noa nei. Tei ô nei tatou no te faaora i te taata nei, eiaha râ no te faahepo e no te haavî. …

… E hopoi‘a na tatou, tatou tei mau i te Autahu‘araa Mo‘a, ia vai mâ noa. “Ia mâ outou, e tei hopoi i te mau farii a Iehova ra.” [A hi‘o Isaia 52:11]. E hopoi‘a na tatou tataitahi ia vai mâ noa tatou, e ia parau ia vetahi ê e, “A pee mai ia‘u, mai ia‘u ho‘i e pee ia Iesu.” E hopoi‘a na tatou ia ora i ta tatou haapa‘oraa, e ia haapa‘o i te mau ture a te Atua, e ia rave i ta tatou mau ohipa.14

Aita vau e ti‘aturi i te mau huru haavîraa atoa. Te ti‘aturi nei au i te faaoromai maoro, i te aroha, i te marû, i te maitai, e i te here e te mata‘u i te Atua. Aita vau e ti‘aturi e, ua horo‘ahia mai te Autahu‘araa i te taata nei no te haavî e no te faatere i te varua o te tahi atu mau taata. E ravehia râ te mau mea atoa ma te aroha e te faaoromai maoro, e ma te faaroo i te Atua.15

Te Mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • No te aha e mea faufaa ia vai te haapa‘oraa i roto i te autahu‘araa? Nahea te reira haapa‘oraa i te tauturu ia tatou tataitahi no te pahono i te mau hinaaro o te feia tei faataahia na tatou e haapa‘o?

  • No te aha e rave rahi toro‘a i roto i te autahu‘araa? (A hi‘o atoa Ephesia 4:11–12). Nahea outou i ite ai e, ua riro te mau toro‘a e rave rahi o te autahu‘araa ei tauturu “i te haamaitairaa i te feia Mo‘a”?

  • Eaha to outou mau iteraa no ni‘a i te mau haamaitairaa tei noaa ia outou na roto i to outou haapa‘oraa i te a‘oraa a te feia faatere o te autahu‘araa, noa’tu e, aita outou i maramarama e aore râ, aita outou i farii i te a‘oraa i te taime matamua?

  • No ni‘a i te faatereraa mai ta te Mesia te huru, ua faaitoito mai te Peresideni Taylor i te feia tei mau i te autahu‘araa ia haapa‘o i te parau ra “A haere mai, a pee mai ia‘u, mai ia‘u e pee i te Mesia.” Nahea teie nei a‘o i te haamaitai i te mau auraa i rotopu ia tatou e to tatou utuafare, e i rotopu ia tatou e o vetahi ê? Nahea te faaturaraa te tane i te vahine, i te tauturu ia’na ia faatura i te autahu‘araa?

  • No te aha te te‘ote‘o e faaiti ai e aore râ, e haamou ai i te mana autahu‘araa o te hoê taata? Nahea tatou ia faarahi i to tatou huru aroha, te faaoromai maoro, te aau farii, e te here haavare ore? Nahea tatou ia faaitoito i teie nei mau huru i roto i te mau taata e tavini nei e o tatou i roto i te Ekalesia?

  • E nahea outou ia tauturu i te feia tei mau i te Autahu‘araa a Aarona i roto i to outou utuafare e i ta outou paroita ia faaineine ia ratou no te haamaitairaa o te fariiraa i te Autahu‘araa a Melehizedeka?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Ephesia 4:11–15; PH&PF 20:38–67; 84:18–32, 109–110; 107; 121:33–46

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 159.

  2. Deseret News (Weekly), 28 no Ditema 1859, 337.

  3. The Gospel Kingdom, 141–42.

  4. The Gospel Kingdom, 155–56; tauihia te paratarafa e te tomaraa.

  5. The Gospel Kingdom, 197–98.

  6. The Gospel Kingdom, 165.

  7. Deseret News (Weekly), 8 no Me 1872, 181.

  8. Deseret News: Semi-Weekly, 3 no Tenuare 1882, 1.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 1 no Tiunu 1880, 1.

  10. Deseret News: Semi-Weekly, 8 no Mati 1881, 1.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 10 no Atete 1880, 1.

  12. Deseret News: Semi-Weekly, 21 no Atopa 1884, 1; tauihia te paratarafa.

  13. Deseret News: Semi-Weekly, 19 no Atete 1879, 1.

  14. Deseret News: Semi-Weekly, 14 no Atete 1883, 1.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 24 no Mati 1885, 1.

Hōho’a
priesthood blessing

“Mai te mea e, ua farii tatou i te hoê toro‘a, e aore râ, te hoê piiraa, e aore râ, te tura, e aore râ, te hoê mana no te faatere i te tahi mau oro‘a, i noaa ïa te reira ia tatou no ô mai i te rima o te Atua ra.”

Hōho’a
First Presidency 1887

Te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia mai te matahiti 1880 e tae atu i te 1887: Peresideni John Taylor (i ropu) e to’na na tauturu, o George Q. Cannon (aui) e o Joseph F. Smith (atau).

Nene’i