Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 22: Ia Maitai roa na roto i te mau Tamataraa


Pene 22

Ia Maitai roa na roto i te mau Tamataraa

Mai te mea e na roto tatou i te tahi mau tamataraa i te haere, te tahi nau tamataraa, e te tahi nau mauiuiraa e ia farerei tatou i te tahi mau faa‘ereraa, te vaira i roto i reira te tahi tamâraa i te metara, te tamâraa, e ia faaineine i te reira no te faaohiparaa a te Fatu.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Ua farerei o John Taylor i te mau tamataraa e rave rahi i roto i to’na oraraa. Penei a‘e paha te hoê o te mau tamataraa rahi roa a‘e, o te ohipa ïa tei tupu i ni‘a ia’na i te fare tapearaa no Tarateti. I roto i te aroraa tei tupu a taparahi-pohe-hia’tu ai te Peropheta Iosepha e to’na taeae o Hairamu, e rave rahi ofa‘i pupuhi tei puta i ni‘a ia Elder Taylor. Ua pepe ino roa oia, e aita e ti‘a faahou ia’na ia tere i Nauvoo, no reira, ua faaea noa oia i Tarateti no te tahi tau mahana rii. I taua taime ra, ua haere maira te hoê taote no te iriti i te hoê ofa‘i pupuhi i roto i to’na avae. No te ino rahi te puta ofa‘i o Elder Taylor, “ua haere ta’na vahine i roto i te tahi atu piha no te pure no’na ia noaa ia’na te puai no te faaoromai e ia farerei faahou oia ia’na e i to’na utuafare.” Ua ani te taote ia Elder Taylor e hinaaro anei oia ia taamuhia oia i te taime no te tapuraa, ua pahono atu o Elder Taylor, eiaha. No reira, ua ravehia te tapuraa ma te tapeape‘a ore e ma te faata‘oto-ore-hia oia.2

I te taeraa mai te tahi mau melo e rave rahi o te Ekalesia i Tarateti no te faaho‘i ia Elder Taylor i Nauvoo, e mea ino roa oia, i te mea e, ua tahe noa to’na toto e e mea fifi roa no’na ia muhumuhu. E no te mea eita ta’na e nehenehe ia tere na ni‘a i te pereoo puaahorofenua, ua amohia oia na ni‘a i te hoê paepae no te haere i Nauvoo. Tera râ, “no te hautiuti te paepae i roto i te taime amoraa, i te pae hopea, ua mauiui roa oia. Ua imihia te hoê pereoo faahee hiona e ua taamuhia te reira i muri i te hoê pereoo puaahorofenua. Ua hamanihia te hoê ro‘i i ni‘a i te pereoo faahee hiona, e ua parahi te Tuahine Taylor i pihaiiho ia’na no te faararirari noa i to’na puta i te pape to‘eto‘e,” e ua hee marû noa te pereoo faahee na ni‘a i te aihere me‘ume‘u e tae roa’tu i Nauvoo.3

Ua tamau noa to ratou ati i Nauvoo i te taime a faaineine ai o Elder Taylor e e rave rahi hanere Feia mo‘a i te faaru‘e i te oire i te ava‘e Fepuare 1846 no te horo ê atu i te hamani-ino-raa e rahi noa ra. Te faati‘a ra te aamu i to ratou ati rahi a puhapa ai ratou i te tahi pae o te anavai pape i Nauvoo: “Ua faaea ratou i reira, i roto i te to‘eto‘e e te vero, area i te tahi noa’tu pae–fatata e itehia’tu ia hi‘o mata—to ratou ïa mau fare au maitai, to ratou oire nehenehe e to ratou ho‘i hiero haviti mau! No ratou noa ra ho‘i taua mau fare ra ta ratou i faaru‘e atu, e taua oire ra, i te mea e, i roto i to ratou rû rahi no te horo ê atu, aita i nahonaho ia ratou ia hoo i ta ratou mau faufaa.”4

E rave rahi matahiti i muri mai, i te matahiti 1885, ua mau papu te faaearaa o te Feia mo‘a i roto i te Peho no Roto Miti; i reira, ua farerei te Peresideni Taylor i te tamataraa o te vai otahinoa-raa e te mo‘emo‘e ho‘i. Oia ïa, i roto i to’na horo-tapuni-raa no te tauturu ia iti te hamani-ino-raa a te feia faatere o te hau i te Ekalesia, aita ïa oia e nehenehe faahou e farerei i to’na utuafare, e na reira atoa ho‘i ratou iho, te moemoe noa atoa hia ra ratou. Ua rahi roa’tu te fifiraa o to’na ora- otahi-raa i te taime a pohehia ai ta’na vahine o Sophia i te ma‘i e a pohe roa’tu ai. Inaha, aita i ti‘a ia’na ia haere e farerei i ta’na vahine e aita atoa oia i tae i to’na hunaraa, no te parururaa ia’na. Noa’tu te mamae rahi o to’na aau, “ua faaoromai maite te Peresideni Taylor i taua mau fifi ra, i roto i tera huru vî ore to’na e hope noa’tu to’na oraraa.”5 I roto i to’na taime tapuniraa, ua papa‘i oia i te hoê episetole i to’na utuafare; e i roto paha i taua episetole ra e ite-maitai-hia ai to’na huru i mua i te mau tamataraa: “Te feruri nei te tahi mau taata e, ua riro te mau hamani-ino-raa e te mau tamataraa ei ati; tera râ, i te tahi mau taime, e mai te mea hoa râ e, te haapa‘o nei tatou i te hinaaro o te Fatu e i Ta’na mau faaueraa, e ti‘a ia parau e, e mau haamaitairaa te reira.”6

Noa’tu te rahiraa o te mau tamataraa tei tupu i roto i to’na oraraa, ua vai noa o John Taylor ei tavini itoito no te Fatu e ei ti‘a faatere itoito i rotopu i te Feia Mo‘a, ei hi‘oraa tamau no te faaroo e no te vai maite i roto i te ati.

Te mau Haapiiraa a John Taylor

E mea maitai te mau tamataraa no to tatou maitai-roa-raa

E mea ti‘a te taata ia tamatahia, e ia horoihia e ia tamâhia, e ia maitai roa na roto i te mamae. Ua ite tatou i te taata i tera tau e tera tau tei farerei i te mau tamataraa e te mau ati rau, e ua haapii ratou ia tuu i to ratou faaroo i roto i te Atua, e i roto ana‘e i te Atua.7

E rave rahi mau mea ta tatou i haapii i roto i te mamae. Te parau nei tatou i te reira te mamae. Te parau nei râ vau e, te haapiiraa o te ite. Aita vau i haamau‘a rahi roa i to‘u upoo i te feruriraa i teie mau mea. Aita atoa vau e na reira nei i teie mahana. No te aha teie mau mea? No te aha te feia maitai e tamatahia ai? … Aita roa hoê a‘e taime i faariro vau i taua mau mea ra ei mau mea taa‘e atu i te mau mea tei riro ei tamâraa i te Feia Mo‘a a te Atua, ia riro ratou, mai tei faaitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, mai te ario i tataihituhia te tamâraa i te auahi.8

I te tahi mau taime, te amuamu nei tatou i to tatou mau tamataraa. E ere te mea au ia tatou ia na reira. E mea ti‘a ia vai teie mau mea ia maitai roa ho‘i tatou. I te tahi mau taime, te feruri nei tatou e, aita i tano maitai te mau mea i ravehia i ni‘a ia tatou, e te feruri nei au e, ua ti‘a te reira mana‘o to tatou no ni‘a i te tahi mau mea. Te feruri nei tatou e, ua faaineinehia te tahi mau opuaraa ino no te tairi ia tatou; te feruri nei au e, ua ti‘a roa te reira feruriraa to tatou. Tera râ, eiaha atoa tatou e hitimahuta i te reira mau mea. Eiaha tatou e maere i te mau mana‘o riri e te haapeape‘a. No te aha? No te mea, te ora nei tatou i te hoê mahana e i te hoê tau taaê mau o te ao nei; tei parau-papu-hia te mau mahana hopea nei.9

Ua ite au e, te vai atoa nei to tatou mau tamataraa, to tatou mau ati, to tatou mau oto, e to tatou mau haapaeraa, mai to te tahi atu mau taata. E tupu mau te mau fifi i ni‘a ia tatou; e titauhia ia tatou ia aro i to te ao nei, i te mau mana o te poiri, i te mau ohipa pi‘o a te taata nei, e i te mau ino e rave rau; tera râ, na roto atoa i teie nei mau mea e maitai roa ai tatou. E mea ti‘a ia ite tatou ia tatou iho, ia ite i to tatou ti‘araa e to tatou huru i mua i te Atua, e ia ite i to tatou puai e i to tatou paruparu; to tatou poiri e to tatou maramarama, to tatou paari e to tatou maamaa, ia nehenehe ia tatou ia ite e, nahea ia farii maitai i te mau parau tumu mau, e ia haro‘aro‘a e ia tuu i te hoê faufaa i ni‘a i te mau mea atoa, ia hiti mai te reira i roto i to tatou feruriraa.

E mea faufaa ia ite tatou i to tatou mau paruparu, e i te paruparu o to tatou mau taata tupu; to tatou iho puai e te puai o vetahi ê; e ia maramarama maitai i to tatou ti‘araa mau i mua i te Atua, te mau melahi, e te mau taata; ia ti‘a ho‘i ia tatou ia faatura i te mau taata atoa, eiaha râ ia haafaufaa a‘e i to tatou paari e aore râ, i to tatou puai, eiaha atoa ho‘i e faariro noa i te reira ei mea ha‘iha‘i, e na reira atoa i to vetahi ê; e ti‘aturi râ tatou i te Atua ora, e ia pee ia’na, e ia ite tatou e, e mau tamarii tatou na’na, e oia to tatou Metua, e oia to tatou haapuraa, e te mau haamaitairaa atoa e roaa ia tatou, no roto mai ïa i to’na ra rima maitai.10

Te parau ra Petero no ni‘a i te mau [tamataraa]: “E au mau here e, eiaha e maere i te hamani ino u‘ana i roto ia outou ei tamataraa ia outou, mai te mea e ua roohia outou i te tahi mea ê: E oaoa râ, i te mea te rave atoa ra outou i te mau pohe o te Mesia; e ia faaitehia mai to’na hanahana, ia hiemateoa outou ma te oaoa rahi.”[1 Petero 4:12–13]. E nehenehe ho‘i ta’na e parau noa’tu ia ratou e, e tupu mau â mai te reira te huru, i te mea e, e Atua to te ra‘i ra, e e diabolo ho‘i to hade; e e mea faufaa mau ia tupu mai te reira te huru. No ni‘a i teie mau mea nei, aita hoê fifi to‘u. Eaha ïa te huru ahiri e, e roohia tatou i te ati! Ua tae mai tatou i ô nei no taua opuaraa ra; ua haere mai tatou ia tamâhia tatou; e na te reira e horo‘a mai ia tatou i te ite i te Atua, i to tatou mau paruparu e to tatou puai; to tatou mau huru pi‘o, … ia roaa ia tatou te hoê iteraa i te ora mure ore, ia ti‘a ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau ino atoa e ia faateiteihia i ni‘a i te mau terono mana e te hanahana.11

Ua maramarama hope roa te Faaora i to tatou mau tamataraa.

E mea faufaa ia noaa atoa i te [Mesia] te hoê tino mai to tatou nei te huru, e ia vai oia i raro a‘e i te mau paruparu atoa o te tino nei, ia tuuhia oia i mua i te diabolo, e no te teimaha ta’na aroraa, ua faaitehia mai ia tatou e, mai te topata toto ra to’na hou i te taheraa [a hi‘o Luka 22:44]. E tae a‘era i taua mahana rahi ra a fatata ai oia i te pûpû i to’na ora, na ô a‘era oia, “E ta‘u Atua, e ta‘u Atua, eaha oe i faaru‘e mai ai ia‘u?”[Mataio 27:46]. Ua roohia oia i taua mau mea atoa ra, e ia ite mai oia ia outou ia roohia atoa i teie mau tamataraa e teie mau ati, ua ite oia eaha to’na mana‘o no ni‘a ia outou—nahea ia haafatata mai ia outou.12

A ora ai te Faaora i ni‘a i te fenua nei, e mea faufaa “ia ati atoa ho‘i oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei,” e “ia aroha mai ia tatou i to tatou mau paruparu nei,”[a hi‘o Hebera 4:15] i reira oia e ite ai i te huru o te paruparu e o te puai; te maitai roa e te ino o te taata hi‘a nei; e no te mea ua oti i te ravehia e a’na te ohipa i haere mai ai oia i te ao nei, e no te mea ua aro oia i te peu haavarevare, te ino, te paruparu e te ma‘ua o te taata nei—e no te mea ua farerei oia i te mau huru faahemaraa atoa e te mau huru tamataraa atoa, e ua upooti‘a, ua riro mai oia “Ei tahu‘a rahi parau mau” [a hi‘o Hebera 2:17] ei ti‘a no tatou i roto i te basileia mure ore o to’na ra Metua. Ua ite Oia ia faaau, e ia tuu i te hoê faito faufaa i ni‘a i te natura taata nei, no te mea, i vai atoa na ho‘i oia i roto i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei, i ti‘a ai ia’na ia faaoromai i to tatou paruparu e to tatou mau fifi, e ia ite maite i te hohonu, te mana e te puai o te mau ati e te mau tamataraa e farereihia e te taata i roto i teie nei ao, e na roto i te reira, ua ti‘a ia’na ia faaoromai i te reira ma te ite papu, mai te au i te hoê metua e te hoê tuaana.13

E haamaitaihia tatou mai te mea e, e tamau noa tatou i te faaoromai e i te haapa‘o i roto i to tatou mau tamataraa.

I roto i teie mau mea atoa e tupu nei i teie mahana, te ite nei tatou i te rima o te Atua. E tumu paari to te reira, e e faite papu mai oia i te reira ia tatou. Hoê mea papu maitai, oia ho‘i, te tamatahia nei te Feia Mo‘a i te hoê faito aitâ i iteahia a‘e nei i ô tatou nei. Te oaoa ra te feia tei faaroo e te vai papu ra ratou; area te feia tei ore i faaroo ra, te mata‘u nei ïa e te rurutaina nei ratou. Te feia e hinu to roto i ta ratou lamepa e ua aupuru maite i te reira e ua faaama noa, ua noaa ïa ta ratou lamepa no to ratou ra avae e ore ïa ratou e turori e e hi‘a; area te feia aita e mori e aita atoa e hinu, tei roto ïa ratou i te horuhoru e te feaa; aita ratou i ite eaha te ohipa e rave. E ere anei teie i te tupuraa o te parau a te Atua e te mau haapiiraa a To’na ra mau tavini? Aita anei te Feia Mo‘a no te mau Mahana Hopea nei i haapiihia i te mau taime atoa e, mai te mea e, e hinaaro ratou ia vai haapa‘o noa ratou e tae noa’tu i te hopea ra, e mea ti‘a ïa ia ratou ia ora i ta ratou haapa‘oraa faaroo na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa atoa a te Atua? Aita anei ratou i faaara-tamaunoa-hia i to ratou hopearaa mai te mea e, e rave ratou i te hara? E ti‘a anei i te faaturi, te poroneio, te haavare, te eia, te taero ava, tei ofati i te Sabati, te faaino e aore râ, te feia rave hara ua rau te huru, ia itoito noa i roto i te mau tamataraa, o te titauhia i te Feia Mo‘a ia ite e ia mau? …

Ahiri te mau taata atoa e parau nei e, e Feia Mo‘a ratou no te mau Mahana Hopea nei, te haapa‘o maitai nei ratou i ta to ratou Atua, i Ta’na mau fafauraa mo‘a e Ta’na mau ture, e ahiri e, te ora nei ratou mai tei titauhia i te Feia Mo‘a ia ora, eita ïa te hamaniino-raa e haapeape‘a mai ia tatou. Tera râ, e mea pe‘apea ia ite e, aita ratou e na reira nei. … Ua parau atoa Oia e, ahiri e haapa‘o To’na mau taata i Ta’na mau ture e i Ta’na mau faaueraa, e ua rave i te reira, eiaha i te parau noa, e rave roa râ, e riro ïa Oia ei paruru e ei ti‘a‘i e ei pare etaeta no ratou, e aita e taata e nehenehe e haapepe ia ratou, no te mea, Oia ïa to ratou pare ati. E riro teie mau tamataraa i to tatou faaroo e i to tatou vai-papu-raa ta tatou e ite nei, ei maitai no tatou e no to tatou hua‘ai. I te mau tau i mua nei, i reira tatou e hi‘o ai i muri, e e ite papu ai i te aroha o te Atua i ni‘a i te mau mea atoa ta tatou e ite nei i teie mahana. E imi tatou i te mau rave‘a atoa ia ora parau ti‘a i mua i te Fatu, e ia hamani-ino-hia ho‘i tatou ra, eiaha ïa no te ohipa ino, no te ohipa parau ti‘a râ.14

Aita anei outou e ite ra i te faufaa no tatou ia farii i teie mau tamataraa e teie mau ati? Na te Fatu i tuu ia tatou i roto i te mau ti‘araa tei faataa-maite-hia no te faanavai i te maitai hau a‘e o to’na mau taata. Teie ho‘i to‘u mana‘o, i te atea ê roa i teie mau mea e haati nei ia tatou i teie nei e tei haafifi ia tatou e i te basileia o te Atua, na te reira mau tamataraa e faarahi roa’tu i to tatou maitai, te maitai nei te mau mea atoa, e e maitai roa’tu ho‘i te reira mai te mea e, e haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Atua. No reira, eaha to tatou ti‘araa e au ai—te tane, te vahine e te tamarii? E rave i te au ia tatou ia rave i mua i te Atua ra, faatura ia’na, e maitai te mau mea atoa. No ni‘a i te mau mea e tupu, e ti‘aturi tatou i te rima o te Atua, ma te feruri e, noa’tu eaha te ohipa e tupu mai, ua ti‘a ïa te reira, e na te Atua e faatere i te mau mea atoa ei maitai no tatou e no ta’na ho‘i ekalesia e to’na basileia i ni‘a i te fenua nei. …

Mai te mea e, e tae mai te ati i ni‘a ia tatou, e mea maitai ïa. A tere noa ai te tau, ia hi‘o maitai tatou i te paari o te mau mea maramarama-ore-hia e tatou nei, noa’tu to tatou taa ore i te huru faatupuraa te Atua i ta’na mau opuaraa i ni‘a i te fenua nei, e i ta’na mau opuaraa no tatou tataitahi e no to tatou utuafare, e ite tatou e, na taua paari ra e faatere nei i te mau mea atoa, oia te paari no ô mai i te Atua ra, e ua ti‘a ho‘i te mau mea atoa e ua faataahia ho‘i no te haamaitai i te ora maitai mure ore o te mau taata atoa i mua i te Atua.15

Te parau nei matou i te Feia Mo‘a atoa no te mau Mahana Hopea nei e, teie mau ati ta tatou paatoa e farerei nei, ua riro ïa ei tamataraa i te Feia Mo‘a e i te feia atoa tei faahua pii noa ia ratou e feia Mo‘a. O ratou tei haapa‘o maite ia vai tamau noa te hinu i roto i ta ratou lamepa, e mori ïa to ratou i teie nei no te aratai ia ratou; area te feia tei ora i roto i te ohipa taparu noa i te mori, e aore râ, tei ora noa i roto i te mori a vetahi ê ra, e riro ïa ratou i te horo haere noa ma te ite ore i te e‘a e haere. Inaha, e mea ti‘a i te Feia Mo‘a ia ineine i roto i teie mau mea atoa. Ua haapii-maite- hia e ua faaara-maite-hia ratou eiaha e ti‘aturi noa i ni‘a i te taata, e aore râ, i ni‘a i to’na iho puai no te pato‘i atu i te mau mea o teie tau tamataraa. Ua haapiihia ia ratou e, “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Mesia ra i roto ia’na.” [1 Ioane 2:15]. Ua haapiihia ia ratou e, e ore e ti‘a i te hoê taata ia tavini e piti fatu; eita ho‘i e ti‘a ia tatou ia tavini i te Atua e ia mamona [a hi‘o Luka 16:13]. Te feia tei haapa‘o i teie mau haapiiraa, e ua tamau maite ho‘i i te haapa‘o i te tahi atu mau faaueraa a te Fatu ra, e noaa ïa ia ratou te puai e te faaroo e titauhia no te faaoromai i te mau tamataraa atoa.16

E oaoa vau i roto i te mau ati, i te mea e, e mea titauhia te reira no te faahaehaa e no te tamata ia tatou, ia ti‘a ia tatou ia ite ia tatou iho, e ia ite i to tatou mau paruparu e to tatou mau fifi; e e tupu te oaoa i roto ia‘u ia upooti‘a ana‘e au i ni‘a i taua mau ati ra, no te mea te pahono mai nei te Atua i ta‘u mau pure; no reira, te hinaaro nei au ia oaoa noa vau i roto i te roaraa o te mahana.17

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te tahi mau tumu o te mau tamataraa? No te aha aita te ati i haapae-ê-hia i te feia parau ti‘a?

  • Eiaha ïa te huru o to outou oraraa ahiri e aita outou e roohia i te tamataraa e aore râ, i te ati? Eaha tei itehia ia outou no ni‘a ia outou iho e no ni‘a i te Atua na roto i te mau mea tei mauiuihia e outou?

  • A feruri na i te mau tamataraa e farereihia nei e outou i teie taime. Nahea to outou huru i mua i te mau tamataraa ia taui i te huru no to outou faaoromairaa e aore râ, to outou upooti‘araa i ni‘a i te reira? Nahea outou ia haamaitai i te huru no ta outou aroraa i to outou mau tamataraa?

  • No te aha te Faaora i ite papu ai i to tatou mauiui? (A hi‘o atoa Alama 7:11–12; PH&PF 19:16–19; 122:8). Nahea te iteraa i te mamae o te Faaora ia tauturu ia tatou ia haapa‘o tamau noa i roto i to tatou mau tamataraa?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te rave hope roa i te tamahanahana e te puai ta Iesu e horo‘a? (A hi‘o Hebera 4:16; 1 Petero 5:6–11). E mea nahea te itoito i noaa ai ia outou na roto i te tamahanahanaraa a te Faaora i roto i te mau taime tamataraa?

  • No te aha i te tahi taime e mea fifi ia faaoromai e ia haapa‘o ho‘i i roto i te taime fifi? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia hi‘o i te fifi mai te au i ta te Fatu hi‘oraa?

  • Eaha tei ravehia e vetahi ê no te tauturu ia outou i roto i to outou mau tamataraa? Nahea outou ia tauturu ia vetahi ê i roto i to ratou mau tamataraa? Eaha ta outou i haapii mai na roto mai i te mau haapiiraa a te Peresideni Taylor e o ta outou e nehenehe e faaite atu i te tahi atu taata o te farerei ra i te mau tamataraa?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Salamo 34:19; 2 Korineti‘a 4:8–18; 1 Petero 4:12–13; Alama 36:3; Etera 12:6; PH&PF121:7–8

Te mau Nota

  1. Deseret News: Semi-Weekly, 9 no Atete 1857, 1.

  2. A hi‘o B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 146.

  3. A hi‘o The Life of John Taylor, 148–49.

  4. The Life of John Taylor, 169.

  5. A hi‘o The Life of John Taylor, 389–91, 400.

  6. The Life of John Taylor, 391–92.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 14 no Atopa 1879, 1.

  8. Deseret News: Semi-Weekly, 28 no Atopa 1884, 1.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 28 no Atopa 1884, 1.

  10. Deseret News (Weekly), 26 no Tenuare 1854, 1.

  11. Deseret News (Weekly), 11 no Eperrera 1860, 41.

  12. Deseret News (Weekly), 11 no Eperera 1860, 41–42.

  13. Deseret News (Weekly), 26 no Tenuare 1854, 1–2.

  14. I roto i te James R. Clark, haaputuhia, Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latterday Saints, 6 buka. [1965–75], 3:36–37; tauihia te paratarafa.

  15. Deseret News (Weekly), 16 no Tenuare 1857, 324; tauihia te paratarafa.

  16. I roto i te Messages of the First Presidency, 3:17.

  17. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 234.

Hōho’a
Saints leaving Nauvoo

Te faaru‘e nei te Feia Mo‘a i Nauvoo i te ava‘e Fepuare 1846. Ua haapii te Peresideni Taylor e, “ua riro te mau ati ei tamataraa i te Feia Mo‘a e i te feia atoa tei faahua pii noa ia ratou e feia Mo‘a.”

Hōho’a
pocket watch

I ora oia i te hoê uati pute i te ofa‘i pupuhi i te matahiti 1844, e ua ora te Peresideni Taylor e rave rahi matahiti i muri a‘e e ua haapii i te Feia Mo‘a i te tumu o te mau tamataraa.

Nene’i